Argus, iulie 1927 (Anul 18, nr. 4258-4284)
1927-07-01 / nr. 4258
Anul XVIII No. 4258 FIECARE COMERCIANT * VIZITA A r D,N JIP PRAGA 18-25 SepM9?7 ABONAMENTE: IN TARA IN STRĂINĂTATE 3 lei în țară. 6 lei în străinătate BIROUBtl Un an 6 luni 3 luni 1000 lei 550 .. 300 Un an 6 luni 3 luni 2200 lei 1300 . 800 . ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori : S. Pauker fi H. F> Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: Grigore Qafencu C Vineri 1 Iulie 1927 FIECARE COMERCIANT VIZITA \v A \VF din PRAGA 18-25 Sept1927 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori * Carol Schulder «I. Berger Sir. Eugeniu carada (fosta Karagheorgievici 9 Telefon 31118 București« strada Samidar 7 EtoI — TELEFON: 308/03 și 323/69 Alegerile în Ardeal Viu de la Satu Mare, unde sunt Candidat la alegerile pentru Cameră, pe lista partidului naţional-ţărănesc. Am citit clar, cu un deosebit interes, declaraţiile făcute presei de d. Tătărăscu, subsecretar de Stat la interne, despre situaţia în Ardeal. Ce spune d. Subsecretar? Spune că a găsit, în toate centrele ardelene „un puternic curent de popularitate şi încredere care se îndreaptă către partidul liberal şi care asigură de pe acum un succes desăvârşit listelor liberale“. . Situaţia este exact contrarie. Am găsit în toate centrele arde- lene prin care am trecut, o însufleţire uimitoare şi o încredere statornică în singurul partid românesc, care are fiinţă peste munţi, în partidul naţional-ţără-nesc. Dar aceasta e o chestie de impresie. D. Tătărăscu are o impresie, eu arr, alta. Nu e momentul, zece zile înainte de luptă, nu e nici locul, în acest ziar care se ţine în afară de luptele politice, să discutăm condiţiile consultaţiei electorale. E o datorie, însă, să stăruim asupra unor fapte de o gravitate deosebită, nu pentru rezultatul luptei politice, ci pentru propăşirea şi siguranţa acestei ţări. D. Tătărăscu spune că măsurile luate în vederea alegerilor se rezumă în două cuvinte: libertate şi legalitate. Absolut inexact. Las la o parte ingerinţele şi ameninţărle întregului corp administrativ, de la prefect până la ultimul pretor, notar şi jandarm. E un vechiu obiceiu al pământului ca în perioada electorală să compromitem prestigiu! Statului, să aruncăm ţara în anarhie, de sus până jos. Abuzurile sunt făţişe. O singură pildă: In ziua de 28 iunie au fost oprite în plasa Şomcuţa, de către jandarmi două automobile: într’unul se aflau d. Mihai Popovici, fost ministru de finanţe şi cu mine. In celălalt d. Alex. Vaida Voivod, fost preşedinte de consiliu. Am fost de faţă la „arestarea“ d-lui Vaida, care a provocaţi indignarea generală. In câteva clipe automobilul fruntaşului ardelean a fost înconjurat de o mulţime de săteni, veniţi la târgul din Şomcuţa. Şi întâmplarea a voit că chiar în acelaş loc să fi căzut, la ultimele alegeri făcute sub unguri, şapte români împuşcaţi de honvezi. In acele alegeri, d. Vaida fusese ales de poporul „chioran“ — cu votul pe faţă — împotriva contelui Terecki. D. Tătărăscu cu măsurile sale de „libertate" şi de „legalitate“ a fost sortit, se vede, să răsbune pe magnatul maghiar. Să vă spun mâhnirea adâncă, sentimentul de revoltă şi de ruşine ce a cuprins mulţimea, când a văzut că jandarmii români arestează pe luptătorul cauzei naţionale ? Să vă spun ce am auzit în câteva clipe, din gura mulţimei, despre regim, despre „regat“, despre „regăţeni“ ? Dovezi de „regionalism" vor zice unii. Nu. Dovezi de prăpastia zi de zi mai adâncă pe care o săpăm cu moravurile şi uneltirile noastre politice, între fiii aceluiaş neam. Lupta de distrugere, dusă cu îndârjire, de guvernele care s’au urmat la cârmă, împotriva puternicului bloc de ordine şi de conservare naţională care cuprinde închegate la olaltâ toate credinţele, toate tradiţiile şi toate năzuinţele românilor ardeleni, nu poate fi îndreptăţită întru nimic, prin înrolarea câtorva ardeleni fără căpătâi şi dornici de căpătuială în rândurile partidului liberal sau ale partidului poporului. Alegeri ca acele din anul trecut, când guvernul lupta alături de maghiari împotriva poporului românesc şi ca acele ce se pregătesc azi, prin măsuri de „libertate“ şi de „legalitate“ îndreptate împotriva unor bărbaţi ca Vaida Voivod, nu pot avea alt rezultat decât distrugerea unităţii sufleteşti a neamului românesc. O asemenea primejdie nu poate fi înlăturată, orice ar crede d. Tătărăscu, prin vorbe, vorbe şi iar vorbe. 1 GRIGORE GAFENCU LA CAIRO Să te duci la Cairo şi să nu mergi la muzeul egiptean, ca să vezi lucrurile scoase din mormântul lui Tutenkhamon, e ca şi cum ai veni la Bucureşti şi nu te-ai duce la ministerul finanţelor să vezi pe d. Vintilă Brătianu. Am fost dat la muzeu. Ce mi-au văzut ochii n’am destul meşteşug să o spun. O artă desăvârşită, hrănită din belşug. Patruzeci de veacuri trecute peste mormântul lui Tutankhamon, nau dat nimic mai mult ca bogăţie, gust şi fineţe. Restul muzeului, cel mai avut în monumente egiptene, pare, acum, cel puțin pentru profani, aproape gol. Nici mumia strălucitului Ramses 11 nu mai atrage pe nimeni. Cairo e de nerecunoscut pentru acei cari nu l-au văzut de zece-douăzeci de ani. Dealungul drumului — croit în deşert — ce duce la marile piramide, se înșiră azi, unul lângă altul, măreţe palate. Iar tot deşertul e schimbat în câmpie mănoasă. Mahalaua arabă a pierdut din pitorescul ei oriental. Dar a câştigat în sănătate. Strade largi s'au deschis mai peste tot. Chiar acum se desfundă un nou bulevard. Se dărâmă case zidite de un an sau doi. Se distrug Vechi palate ale paşalelor. Privind enormele pietroaie şi gingaşele arabescuri trântite la pământ, îmi răsări în minte cocioaba din spatele statuei lui Ion Brătianu, — cocioabă de care de treizeci şi cinci de ani toţi se împiedică şi nimeni nare curajul s’o doboare. T. P. Insuficienţa Aurului de VIATOR Transfer de aur şi transfer de devize Printre problemele pe care diriguitorii băncilor de emisiune engleze, franceze, germane şi americane ce se întrunesc în câteva zile in New-York, vor avea de examinat, figurează şi problema aurului Iin ultimul timp s’au manifestat simptome din ce în ce mai alarmante, cari denotă că e ceva stricat în masineria monetară a lumeiînainte de toate e teama universală a unei lipse de aur. Toate instituțiunile de emisiune vor să și creeze un stock de metal galben, pentru a poseda o acoperire sănătoasă a biletelor, cererea însă întrece cu mult oferta şi producţia e departe de a răspunde nevoilor consumului. Fapte recente au concentrat atenţiunea finanţei internaţionale asupra acestui punct şi din nou se pune pe tapet chestia dacă aurul poate, în condiţiunile noi, să-şi conserve funcţia sa de monetă mondială, înaintea războiului, ştiut este, transferurile de aur au putut menţine echilibrul balanţei comerciale a diferitelor ţări, graţie lor a fost cu putinţă compensarea exceselor de import sau de export. Toate cumpărările făcute de ţările europene în Statele Unite pentru a reconstituî, după război, stocul lor de materii prime, s’au făcut cu aur-Deci, aurul ar trebui să aflueze in acele tari unde străinătatea face plasamente însemnate. In momentul de fată, de pildă, odată ce strainătatea a căpătat convingerea că in urma politicei lui Poincaré, francul francez se însănătoşeşte, plasamente enorme au început să se facă în valori franceze cari au fost cumpărate... cu devize, iar Bnnca Franţei deţine azi în portofoliul ei vreo 18 miliarde devize forte, absolut echivalente cu aurul. După Teoria clasică,, aceste devize sunt în orice moment, convertibile în aur, ceea ce ar însemna din punctul de vedere monetar, că metalul Kidben a conservat pe deplin calitatea sa de mijloc de plată internaţional. Dar, în fapt, cum se petrec lucrurile? Pe la sfârşitul lui Mai, Banca Franţei a avut să schimbe în aur o parte mică din devizele sale şi acest gest a provocat o emoţie atât de mare la Londra, încât unele ziare engleze au susţinut că un joc este o ofensivă duşmănoasă împotriva lui Bank of England.Rezultă deci că aurul nu mai e monedă curentă de schimb, că a devenit un obiect rar pe care deţinătorii îl expun în vitrină sau îl păstrează ca suvenir de familie. Cel puţin aceasta ar fi concluzia logică ce ar trebui dedusă din recenta experienţă culeasă de Banque de France. Odată ce Bank of England a fost nevoită să apere aurul ei , fusese vorba de o sumă relativ mică — cum se mai poate susţine că metalul galben a conservat funcţia de monedă cosmopolită? In raport cu mişcarea capitalurilor în vremurile actuale, stocul de aur existent în lumea întreagă, vreo 10 miliarde dolari, din care jumătate se află în Statele Unite, e curat derizoriu. Ce reprezintă 10 miliarde dolari faţă de imensele transferuri de disponibilităţi dintr’o ţară într’alta, fie chiar tansferuri speculative, la care am asistat în cursul anilor din urmă? De la 1 ianuarie 1927, au intrat, numai în Franţa, mai bine de un miliard de dolari, veniţi din toate punctele cardinale. Dacă acest miliard de dolari ar fi fost transferat sub formă de aur, atunci stockul Băncei Franţei s’ar fi dublat şi stokul celorlalte bănci s’ar fi micşorat în proporţiuni dezastroase. Intr’adevăr, acest stok se urcă în Anglia la 700 milioane dolari, în Germania la 400 milioane, în Italia la 200 milioane, în Olanda la 160 milioane dolari Or, Banca Franței nici n’a în-Citiţi continuarea la pagina 11-a. Byrd a plecat peste Atlantic NEW-YORK, 29 (Rador). Aviatorul Byrd a plecat astăzi la 5.25 după ora locală, de la aerodromul Rooseveltfield spre Paris. NEW-YORK, 29 (Rador). Hotărârea de plecare a aviatorului Byrd in raidul transatlantic a fost luată pe neașteptate. Chiar membrii echipagjului nu erau pregătiţi până în ultimul moment. La plecare au asistat foarte puţine persoane. Cu câteva clipe înainte de plecare s’a aflat că în afară de Byrd şi cei trei membri ai echipajului, se afla ascuns în cabina avionului şi Harold Kinkade, expert in construcţia motoarelor la compania Wright. « LONDRA 29. (Rador). — O telegramă primită din Sherbrooke, (Noua Scoţie)» anunţă că avalul lui Byrd, a fost văzut azi la ora 12.15 îndreptându-se spre golful Canso (Noua Scoţie). O nouă orientare a politicei petrolifere Insuccesul socializărei.— înfiinţarea de societăţi mixte BERLIN. — Dificultăţile economice şi politice ale Rusiei sovietice iau treptat proporţii. Criza economică este în creştere. Numai un ajutor extern ar putea asigura existenţa sistemului economic sovietic. Prin acest fapt se explică puriceparea reprezentanţilor sovietici la conferinţa economică. Tot în el îşi găseşte explicaţia şi reacţiunea slabă contra loviturii engleze şi athi, dines Moscovei relativ conciliantă şi favorabilă unor eventuale negocieri. Iruperea raporturilor cu Anglia tocmai în timpul situaţiei prezente a Rusiei, critică atât din punctul de vedere conomic cât şi Politic, înseamnă pentru soviete o lovitură Puternică. Ele pierd prin aceasta nu numai piaţa engleză, dar şi creditul englez, care ♦răgea greu în cumpănă. La aceasta se mai adaugă şi izolarea politică suferită în urma conflictului englez- nu numai în apusul Europei dar chiar Şi în peninsula balcanică, izolare, care, deşi contestată oficial în toate părţile, la Moscova se face din ce în ce mai simţită. INSUCCESUL SOCIALIZĂRII Situaţia politică cracă a Sovietelor şi are la rândul ei substratul cel mai serios în situaţia economică şi acest fapt este întrebuinţat de politica engleză ca parohia principali a atitudinii sale contra Rusiei. Este foarte dubios ca conducătorii economici ai Rusiei ad reuşească a scăpa de presiunea engleză. NereuȘind, atunci conflictul cu AntUa va accelera revizuirea in curs a sistemului sociaist, deoarece flascul acestuia este astăzi vădit. Insuccesul socializării din Rusia nu mai poate fi acum tăinuit. In Rusia agricultura suportă enormele speze cauzate de experimentările socialzării, un fapt catastrofal pentru desvoltarea stării economice de acolo. Conducătorii sovietici nu ignorează gravitatea situaţiei actuale. Ei ifi dau insă silinţa să găsească o soluţie in cadrul sistemului de astăzi fi fără a abandona doctrina partidului In urna conflictului cu Anglia suferă enorm fi sindicatul petrolifer, al cărui debuteu principal până acum era piaţa engleză. Este deci un succes al societăţii pentru vânzarea de produse Petroliere fondată, in Anglia, Russian OH Products Ltd. şi Îndependent OH Distributing Co., ultima pentru desfacere In detail. ÎNFIINŢAREA de societăţi MIXTE Ruperea raporturilor cu Anglia, care ar putea avea ca urmare şi lichidarea apropiată a acestor societăţi, a pus sindicatul rusesc petrolifer în faţa problemei de a căuta o compensaţie pentru debuşeul britanic. In legătură cu aceasta trebuie relevat că, după declarapiune preşedintelui sindicatului, Solowiew se intenţionează a se căuta debuşeuri pentru produsele petrolifere în alte ţări — în prima linie Germania, Franţa şi Italia — şi înfiinţarea de societăţi speciale mixte cu participarea firmelor străine. Desigur că după declaraţiunile lui Soldwiew, societăţile în chestiune vor fi înfiinţate pe baza experienţelor acumulate In Anglia şi este deasemenea clar că fondarea acestor societăţi va înăspri lupta de concurenţă dintre sindicatul rusesc şi acternele internaţionale. Că acest sindicat se străduieşte a-şi realiza planul cât mai urgent posi- I bil, se vede şi din faptul că preşe* dintele său a plecat în străinătate , spre a întră în tratative. O SOCIETATE DE PLASARE IN DETAIL Solomiew se află acum in Berlin fi de aci va merge la Paris. Cum in Germania s'a înfiinţat de către ruşi, toamna trecută, societatea „Dermaphia", ale cărei acţiuni se află, la fel ca fi cele dela Russian OU Products Ltd, din Londra, în posesiunea sindicatului rusesc fi a reprezentanta comerciale sovietice ruseşti din Berlin, este posibil ca negocierile începute de Solowiew să privească înfiinţarea unei a noui societăţi pentru vânzări in detail. Rămâne de văzut prin înfiinţarea unei organizaţii speciale pentru desfacerea în detaliu a produselor petrolifere in Germania, sindicatul rusesc va găsi o compensaţie suficientă pentru pierderea de pe piaţa engleză, căci Prin aceasta se va ivi o intensificare a concurenţei de pe piaţa germană din Partea concernelor internaţionale. Dificultăţile economice suferite de Soviete prin conflictul ■ cu Marea Britanie iau forme din ce în ce mai îngrijitoare. In câteva luni Rusia va avea de luptat cu o criză hotărâtoare. Raidul San Francisco- Hawai NEW-YORK, 29 (Radar ). Plecarea avionului locotenenţilor Maitland şi Heyenberger s’a făcut fără incidente. Avionul s'a ridicat cu uşurinţă şi a sburat deasupra portului San Francisco la o înălţime de H00 metri. După câteva viragii s’a îndreptat spre largul Oceanului Pacific. Avionul a fost semnalat azi dimineață la 3000 mii de depărtare de coasta americană. * PARIS 29. (Rador). — Din Portland-Oregon (Statele Unite), în urma unei radio-telegrame primită de la Pearl Mardour, se anunță că avionul Locotenentului Maydland, care execută raidul fără escală de la San Francisco la Hawai, se găsea ori la ora 21 (ora locală), la circa 900 mile departe de Honolulu. Azi în cursul zilei, avionul a sosit la Honolulu Aparatul pe care aviatorii Maydland și Hegenberger au făcut acest sbor, este un avion Focker. Trotzki şi Zinoview exlaţi BERLIN 29 (Rador). — Ziarele anunță din Moscova că Trotzki şi Zinoview ar fi fost exilaţi in Krimein. Săptămâna Cooperaţiei de Gr. Mladenaţz Noul guvern şi cooperaţia.-Aprovizionarea instituţiilor de Stat prin cooperaţie.- Ziua cooperativă internaţională Neutralitatea politică este pentru mişcarea cooperativă o dogmă îndeobşte admisă. Organizaţia cooperativă nu se poate înhăma vreunui partid politic căci ea se adresează tuturor acelora din clasele muncitoreşti cari vor să-şi îmbunătăţească felul de traiu, indiferent, de concepţiile lor politice, ori credinţele religioase. In chip firesc însă, mişcarea cooperativă e nevoită să urmărească desfăşurarea activităţii politice a ţării; ea e interesată a cunoaşte atitudinea organismului, chemat vramelnic la conducerea treburilor publice, faţă de ideea şi acţiunea cooperativă MANIFESTUL PARTIDULUI GUVERNAMENTAL ŞI COOPERAŢIA Din acest punct de vedere cooperatorii trebuie să-şi exprime satisfacţia pentru felul cum priveşte rostul cooperaţiei în cadrul economiei naţionale a ţării, manifestul către ţară semnat de şeful partidului naţional-liberal. După ce arată — foarte just — că acum, după înfăptuirea reformei agrare, care a transformat România dintr-o ţară de latifundii într'o ţară de mică proprietate ţărănească, se impune punerea în valoare şi sporirea bogăţiilor agricole ale ţării,—manifestul recunoaşte rostul cooperaţiei — vorbeşte de „rolul covârşitor în întemeierea, organizarea şi îndrumarea cooperaţiei'' a partidului naţional-liberal, promite că acesta „va lua măsurile cuvenite pentru a înlătura piedicile ce stau încă în calea mişcării şi a-i da toată însemnătatea ce i se cuvine în viaţa satelor şi în economia generală a ţării". Nu se poate nega că mişcarea noastră coperativă trece acum printr-o criză — urmare în cea mai mare măsură a crizei economice pe care o străbatem. Organizaţia cooperativă de la noi are însă şi lipsurile ei în primul rând insuficienţa fondurilor de lucru ce-i stau la dispoziţie. Mişcarea aşteaptă deci cu încredere realizarea acestui punct din programul noului guvern, care promite înlăturarea piedicilor ce stau în calea mişcării pentru a i se da astfel însemnătatea ce i se cuvine în economia generală a ţării. COOPERAŢIA ŞI APROVIZIONAREA INSTITUŢIILOR DE STAT CU PRODUSELE AGRICOLE NECESARE Manifestul de care vorbim, am văzut, recunoaşte rolul însemnat al cooperaţiei in viaţa agricolă Intr’adevăr, ţară de mică proprietate ţărănească, România nunta prin cooperaţie poate rezolva două probleme de însemnătate capitală: „problema creditului agricol şi problema organizării vânzării produselor gospodăriilor ţărăneşti’’. Numai prin cooperaţie micul producător ţăran are posibilitatea să-şi valorifice în cele mai bune condiţiuni produsele muncii sale. Organizarea cooperatistă il dă posibilitatea să trateze direct cu consumatorul produselor sale. Ori, Statul este acum cel mai însemnat consumator al acestor produse: pentru armată, şcoli etc. Pentru reuşita vânzării pe baze cooperative a produselor agricole este de acea nevoie, in primul rând, de o înţelegere cu acest mare consumator. E sigur deci că, acest sistem de aprovizionare a instituţiilor de Stat foloseşte atât populaţiei agricole a ţării, cât şi Statului însuşi Metoda s’a practicat în ultimii ani. Rămâne ca din experienţa realizată să se tragă învăţăturile trebuitoare pentru perfecţionarea ei. ZIUA COOPERAŢIEI Anul acesta, lumea cooperativă sărbătoreşte, Sâmbătă 2 Iulie, pentru a cincea oară Ziua cooperativă internaţională. Sărbătoarea aceasta este un prilej pentru cooperatori de a se aduna pentru a cunoaşte rezultatele străduinţelor lor comune şi de a reînoi legăturile de solidaritate ce-i ataşează cauzei comune, trasând programul de muncă pentru viitor. Dar ziua aceasta este mai ales un nimerit prilej de propagandă, pentru răspândirea învăţăturilor cooperătiste. Pentru o acţiune în care numărul aderenţilor interesează într-o atât de însemnată măsură cum e mişcarea cooperativă — propaganda pentru îngroşarea rândurilor aderenţilor este necesară in toate ocaziunile. MANIFESTUL ALIANŢEI COOPERATIVE INTERNAŢIONALE Cu acest prilej, comitetul central al Alianţei cooperative internaţionale, — din iniţiativa căreia se sărbătoreşte această zi trimite „cooperatorilor din întreaga lume”, un manifest prin care se îndeamnă la solidarizarea cooperatorilor pentru realizarea ordinei economice cooperative. Manifestul din anul acesta, anul conferinţei economice internaţionale , insistă în mod deosebit asupra universalităţii credinţei cooperative şi asupra rolului cooperaţiei în opera de reconstrucţie a civilizaţiei şi de realizarea păcii universale. Dar cu încă mai multă tărie îndeamnă manifestul la respectarea neutralităţii în mişcare. Cooperatorii să proclame că „mişcarea cooperativă stă deasupra oricăror lupte de partid” Slfil I PACTUL DE NEAGRESIUNE POLONO-BOLŞEVIC Ultimele evenimente şi în special asasinarea ministrului bolşevic la Varşovia de către un refugiat politic rus a repus în discuţie raporturile dintre republica sovietică şi Polonia. Un moment s'a părut că aceste raporturi vor avea să sufere din cauza tonului de imputare al notei sovietice trimisă la Varşovia imediat după asasinat. Din fericire, cercetările ulterioare asupra actului săvârşit de asasinul Ko- Iverda cât şi regretele sincere ele guvernului polon pentru faptul întâmplat au limpezit imediat atmosfera dintre cele două ţări. Ultimele telegrame ne aduc chiar ceva mai mult şi anume : ştirea că Polonia a răspuns acum ofertelor sovietice mai vechi pentru încheerea unui pact de neagresiune. Precum se ştie, bolşevicii urmăresc de multă vreme să închee asemenea pacte de neagresiune cu Statele baltice şi în parte au izbutit să le închee cu Estonia şi Lituania. Se mai ştie că bolşevicii au urmărit, atât prin tratatele încheiate cu Germania cât şi prin pactele semnate cu statele baltice, să se asigure, de impunitate din partea Societăţii Naţiunilor prin intermediul Statelor co-semnatare de păduri şi membri ai societăţii. AdiEzîonia, garanţia că aceste State nea participa în nici un caz la o acţiune internaţională organizată împotriva Rusiei sovietice pe temeiul prevederilor, din pactul Societăţii Naţiunilor. Ei bine, răspunsul Poloniei precizează că încheerea pactului de neagresiune nu este posibilă decât sub condiţia ca el să nu implice o înlăturare a obligaţiilor ce decurg pentru republica polonă din pactul de la Geneva. Cu alte cuvinte, Polonia nu înţelege să plătească pactul de neagresiune bolşevic cu preţul sacrificării obligaţia sale fi membră a Societăţii Naţiunilor, aşa cum rezultă din pact şi implicit de stat legal cu Franţa şi România prin pacte speciale de siguranţă încadrate în pactul general de la Geneva. Rămâne să vedem cum vor privi bolşevicii răspunsul polonez pentru ca si ştim dacă într adevăr propunerile guvernanţilor de la Moscova urmăresc pacea şi siguranţa europeană sau, dimpotrivă, nau alt scop decât sabotare Societăţii Naţiunilor. ___________ TNT. Polonia şi Rusia Un demers al mareşalului Pilsudski PAJRIS, 29 (Rador). — Trimisul special al ziarului „Le Matin“ la Varşovia află că primul ministru Pilsudski a dat instrucţiuni reprezentantului polonez la Moscova să comunice că Polonia nu admite să i se dicteze măsuri de poliţie, dar este dispusă să negocieze cu Sovietele un tratat pentru stabilirea definitivă a păcei. Corespondentul ziarului,Le Matin“ observă că gestul mareşalului Pilsudski pune capăt tuturor legendelor despre un complot anglo-polonez împotriva Rusiei sovietice. Intervenţia şefului guvernului polonez nu înseamnă însă succesul neapărat al negocierilor. Pentru ca tratatul de neagresiune între Polonia şi Rusia să poată fi realizat, va trebui ca guvernul sovietic să se decidă a se pune pe terenul Ligei Naţiunilor. Pentru Polonia, aceasta constitue o condiție „sine qua non“* Monopolul spirtoaselor in Turcia — Telegramă particulară — BERLIN, 29. — Societatea anonimă polonă, care arendase acum doi ani monopolul spirtoaselor in Turcia a cerut tribunalului din Constantinopol să fie declarată in stare de faliment Cererea a fost admisă. Societatea plătise un preţ mult prea ridicat pentru această concesiune şi nu putuse face faţă angajamentelor faţi de fiscul otoman. Pierderile suferite de societate s® ridică la mai multe milioane da zloţi. (Beri. Boersencourier). Conte, în ţarile marinării navale LONDRA 29 (Rador). — Eri a avut loc 13, Geneva şedinţa preliminară pentru examinarea propunerilor britanice privitoare la limitarea crucişătoarelor. Planul britanic urmăreşte divizarea acestui tip de vase în două clase, prima — vasele cu un tonaj de 10.000 şi tunuri cu calibru de 8 centrimetri; şi a doua — vasele cu un tonaj de 7500 şi tunurile cu un calibru de 6 centimetri. Pentru examinarea acestor propuneri, delegaţiunle japoneză şi americană au cerut timpul necesar spre a studia planul cât şi efectele care le-ar putea avea aceste soluţiuni asupra şi în timpul duratei tratatului de la Washington- O conferinţa a minoriaţilor germane BERLIN 29 (Rador)- - Ziarele anunţă că la 7 iulie se va întruni la Riga o conferinţă a reprezentanţilor minorităţilor germane din ţărrile europene. Un incSiritoania PARIS 29 (Rador). — Se anunta din Rhenania că o ciocnire a avut loc la Spawerdorf între un grup de tineri germani şi câtiva soldaţi francezi. Doi soldaţi au fost grev, răniţi.