Argus, mai 1928 (Anul 19, nr. 4512-4533)
1928-05-02 / nr. 4512
Anul XIX No. 4512 MUNCiURI '. DE ORI’CE FEL IN TOATE ZIARELE• PRIN . ■ jQdfTATEA QEkERflLA le PUBLICITATE CAROL SCHULDER)i $.BERCER STR. KARAGEORCEVICI 9 Tel.i1/84 ABONAMENTE: IN TARA ii IN STRĂINĂTATE Un an 1000 le! Il Un an 2200 lei 6 luni 550 " Il 6 luni 1300 ” 3 luni 300 “ Il 3 luni 800 “ 3 lei în ţară 6, lei In streinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatorii Si Pauker şi H. E. Valentin __I. INDUSTRIEI $i FINANŢEI / \director s Grigore Gafencu BIROURILE: Bucureşti, Strada Sărindar 7 Et. I. — TELEFON: Mercuri 2 Mai 1928 ANUNCIURI DEORICE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA SERALĂ pe PUBLICITATE CAROL SCHULDCrlUl S.CERDER STR. KARAGEORGEVICI 3 TEL: 11/14-PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder gl S. Berger Str. Eugenia Carada (fosta Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 306/93 și 323/69 Români şi Cehoslovaci de Viator Două popoare vecine urmau să-şi traseze calea după mistuitorul război: Românii şi Cehoslovacii. Partea de suferinţă a Românilor fusese mai mare, la prima vedere: două treimi din teritoriul ţarei au fost ocupate, economia sa, în deosebi transporturile, distruse. Ii rămăsese numai o singură bogăţie pe care puterea omenească nu poate s-o distrugă: pământul cel rodnic. Este evident că prima datorie a cârmuitorilor ar fi trebuit, nu să făurească potopul de legi de cari puteam foarte bine să ne lipsim, ci să refacă transporturile şi să însănătoşească moneda îmbolnăvită încă de la 1959. Aceste două reforme fundamentale nu sunt înfătuite nici azi. Ce au făcut vecinii Cehoslovaci? Suprafaţa pământului de care dispun nu poate nutri cei 14 milioane locuitori ai ţărei. Pe lângă aceasta, aveau chinuitoarea grijă de a procura lucru celor cinci milioane de muncitori industriali, absolut incapabili de a-şi câştiga existenţa în afară de munca în fabrică. A fost o grijă copleşitoare, de care profanul nu-şi poate face o idee, căci în vechea monarchie austro-ungară produsele industriale ale Cehoslovacilor îşi găseau un debuşeu uşor, fără bătaie de cap. Teritoriul Ceho-Slovaciei actuale conţinea trei sferturi din industria întregei monarchii: fabricanţii cehoslovaci având un târg de 52 milioane locuitori în faţa lor, nu s’au gândit vreodată, înaintea războiului, să intre în contact direct cu consumatorii din restul lumei; fuseseră obişnuiţi să fie finanţaţi şi conduşi de cei din Viena. lată-i singuri a doua zi după război, reduşi la propriile lor mijloace. lată conducătorii cehoslovaci în faţa problemei grozave: 1) să asigure traiul unui popor în care se găsesc numai 5 milioane agricultori, şi în schimb 4 milioane funcţionari şi comercianţi, plus 5 milioane de lucrători industriali, afară de aceasta, grija de a separa soarta coroanei cehe de soarta coroanei antriace, care se afundă în prăpastie. Cum au rezolvat conducătorii cehoslovaci problema aceasta de viaţă şi de moarte, în acele momente hotărâtoare când, pentru prima oară după secole, erau stăpânii hotărârii lor, nemaidepinzând de nimeni? Răspunsul ni l-a dat Duminică arastul comercial al Cehoslovaciei, d. dr. Augenthaler, în instructiva sa conferinţă ţinută într’o românească aleasa la Sfatul Negustoresc, na insistat asupra chestiei valutare pentru că toată lumea o cunoaşte. Ministrul de finanţe cehoslovac a făcut a doua zi după armistiţiu, exact contrariu de ceea ce a făcut ministrul român de finanţe. Cel dintâi a tras un cordon în jurul ţarei sale, nelăsând, timp de câteva săptămâni pe nici un străin să intre, pentru a avea vreme de a-şi face în interval catagrafia coroanelor deţinute de cehi şi a le ştampila. Cârmuitorii noştri, dimpotrivă, au lăsat deschise graniţele ţarei şi astfel au invadat în România miliardele de coroane şi de ruble pe care a trebuit apoi să le răscumpărăm, creind astfel temelia inflaţiei şi sărăcirei deţinătorilor de lei Dar problema industrială? Cu o pătrundere şi un curaj ce merită admiraţie, miniştrii cehoslovaci şi-au dat seama că fără jertfe dureroase ea nu poate fi rezolvată. O industrie veche, în mare parte amortizată nu mai avea nevoie de o protecţie aproape prohibitivă. Datoria ei de moment era să se arunce în învălmăşeala concurentei mondiale, sa uite cadrele confortabile ale vechei monarchii în care lucra fără orizont şi să se facă cunoscută de consumatorul din afară A fost o perioadă de tranziţie plină de suferinţe, până ce fabricantul cehoslovac s’a obişnuit cu un câştig înjumătăţit şi obligat să colinde lumea pentru a găsi clienţi Mulţi au sucombat Cei rămaşi, oţeliţi în luptă, susţinuţi cu toată puterea de guvern, au mers înainte şi au ajuns la izbândă. N’au redus salariile lucrătorilor căci nu aici e soluţia. Cu cât lucrătorul câştigă mai mult el consumă mai mult şi cinci milioane de lucrători bine retribuiţi, deci buni consumatori, reprezintă mult în economia unui popor. Dimpotrivă, lucrătorul ceh a devenit cel mai bun aliat al fabricantului pentru că, în economiile sale, a cumpărat acţiuni de «1« Intreprinderei, devenind părtaş.... e sistemul preconizat de Ford. Căpitanii, în economie naţională ca şi căpitanii în armată, se judecă după succes. Politica cârmuitorilor cehoslovaci a dat în ultimii zece ani rezultatele următoare: 1) Coroana cehă e stabilă de o serie de ani şi a devenit valuta cea mai statornică din Europa. Cârmuitorii cehoslovaci n’au cedat nici un moment ispitei revalorizărei — o tărie de caracter puţin comună — au priceput la timp că, coroana cehă la 15 centime aur se adaptează perfect economiei cehe. 2) Politica lor economică şi vamală a pus temelia unei prosperităţi solide care a permis poporului ceh să răscumpere valori plasate în Austria pentru suma de patru miliarde coroane cehe. Au mai adus, de cu vreme, capital străin în tară. Ceeace industria e pentru cehi, pentru noi e agricultura. In ultimii zece ani se poate spune că ea a fost lăsată uitării de guvernele noastre. Abia de curând s’a pronunţat vorba de „ofensiva agricolă“, însă fapte concrete încă nara văzut. Noi am alergat după himere. Vecinii cehoslovaci s’au ocupat cu realităţi. Aceasta e concluzia paralelei dintre ambele ţări. mmm. TEMISTOCLE ŞI ARISTIDE In discursul pe care l-a ţinut, la Chişinău, cu prilejul serbărilor Untei Bacrabiei, Naltul regent, " preafericitul patriarh domn domn Miron, a dat şi oarecari îndrumări oamenilor noştri politici sfătuindu-i in îndoita sa calitate de şef al Bisericii ţi şef al Statului, să se apropie sufleteşte în serviciul ţării. Iar ca să întărească sfatul, a dat fi o pildă din istoria anticei Atene. Anunţând rivalitatea dintre Temistocle şi Arislid, înaltul nostru cărmuitor a reprodus momentul când aceşti doi bărbaţi s’au împăcat, stând pe o piatră, in drum spre o grea misiune ce le fusese dată• Aristide zise lui Temistocle:" ,,Știi ce Temistocle? Hai, să lăsăm vrajba ce avem intre noi, pe această piatră, căci călătorim pentru folosul maicei noastre, a patriei și când vom isprăvi cu bine, vom vedea ce o mai fi". Lesne se poate aplica, la noi, această pildă• Aristide cel drept, e fireşte d- Maniu, omul legalităţii Temistocle cel şiret, e fireşte d. Vintilă Brătianu• Rezultatul ar fi ca d- luliu Maniu să spună d-lui Brătianu: ,Aici ce, Vintilă? Hai, să lăsăm vrajba ce avem între noi şi să facem cum e bine. Tu rămâi tot la pigere- Eu primesc să rămân tot în opoziţie. Ce o fi pe urmă, om vedea". Dacă d- Maniu s’ar hotărî să urmeze pilda lui Aristide cel drept, e sigur că dorinţa de apropiere sufletească între oamenii politici a Înaltului regent va fi împlinită. Căci Temistocle al nostru e gata să rămână... la putere• .. ——mmm ♦ Recolta cerealelor In Argentina Evaluarea definitivă a recoltei cerealelor nu diferă mult de evaluarea provizorie, făcută în luna februarie. Pentru sămânţa de in însă datele definitive arată o scădere a cantităţii recoltei în raport cu previziunile făcute anterior. Producţiunea totală de grâu este evaluată la 65.990.000 chintale. Recolta orzului da 3.170.000 chintale. Aceea a ovăzului se ridică la 7 590.000 chintale. Secara a dat în total 1.680 chintale. Recolta sămânţei de in se cifrează la 20.630.000 chintale. Cantităţile disponibile pentru export au fost la 19 Aprilie a. c., următoarele: 21.700.000 chintale grâu şi 10.870.000 chintale sămânţă de in, faţă de 29.600.000 şi 9.818 000 chintale In Aprilie 1927. 1 Scrisoare din Londra Desvoltarea industrială a Angliei Raportul comisiei de studii prezidate de Sir Arthur Balfour Comisiunea de studii şi de anchetă instituită de către parlamentul britanic în 1924, cu scop de a cerceta condiţiuile existente în industrie, şi de a refera, în special, asupra perspectivelor comerţului de export, şi-a publicat acum câteva zile raportul. Comisiunea, sub preşidenţia lui Sir Arthur Balfour, se ocupă în acest raport de factorii economici care au influenţat mai de aproape asupra evoluţiunei industriale în Anglia, după războiu. Date extrem de interesante au fost strânse în acest studiu, relativ la producţie, energia motrice, preţuri de cost şi de desfacere, salarii, capitaluri învestite şi rentabilitate. Din comparaţia schimbărilor intervenite în raportul acestor factori ai producţiei, comisiunea caută să deslușească cauze și efecte, și să tragă concluziuni asupra mersului viitor al industriei în Anglia. Strângerea datelor statistice s’a făcut pentru epoca 1907—1924 deci pe o perioadă de 17 ani. In acest interval, capacitatea energiei motrice în Anglia a crescut de la 8 milioane H. P. la 13 trei sferturi mii. H. P., deci cu aproape 75 la sută. Producţia industrială însă nu s’a mărit în aceaşi proporţie, ceace de altfel, conform unui vechiu principiu economic, nici nu era de aşteptat. Totuşi, comisiunea găseşte un desechilibru prea marcat între sporul capacităţei energiei motrice şi sporul producţiei, mai ales când se face paralela cu situaţiunea economică în Statele Unite, unde atât capacitatea energiei motrice cât şi producţia au înregistrat, în aceaşi perioadă, sporuri aproape identice, şi anume de circa 64 la sută pe cap de lucrător Nu e mai puţin adevărat, că în Anglia efectele intensificărei mijloacelor de fabricaţiune, ca ameliorarea organizărei şi perfecţionarea procedeelor technice, au fost, în parte, contrabalansate prin reducerea orelor de lucru şi criza debuşeurilor CREŞTEREA PREŢULUI DE COST Aceleaşi împrejurări au înrâurit şi creşterea preţurilor de cost, majorându-le, faţă de cele dinainte de războiu, cu 80—90 la sută in medie la diversele industrii. Dintre numeroasele cazuri-tip analizate ca bază a calculului, spicuim următoarele exemple ale scumpiră preturilor de cost 1924, lată de 1913, uleiuri pentru motoare cu 20 la sută combustibile detonante cu 33 la sută bastimente cu 47 la sută fier și oțel cu 62 la sută, produse mecanice cu 66 la sută produse chimice cu 74 la sută textile de bumbac egiptian cu 175 la sută. Cu toate că conform tuturor preceptelor economice, libera concurenţă, ca acea existentă în industria engleză, are tendinţa să niveleze preţurile, trebue să relevăm că acest axiom nu pare a fi aplicabil şi preţurilor de cost. Din contră, observăm variaţiuni continue şi sensibile la preţurile de cost industriale în Anglia, chiar când e vorba de produse identice, din sânul aceleiaşi industrii. Această stare se datoreşte, în primul rând, condiţiunilor deosebite de producţie, de pildă eventualelor avantagii sau desavantagii geografice, technice, sau de conducere. Inegalităţile mai sunt accentuate de către lupta neîngrădită de concurenţă, prin faptul că întreprinderile handicapate, şi care cu timpul îşi pierd parte din clienţi şi deci debuşeuri, sunt silite să-şi repartizeze cheltuelile de fabricaţiune asupra unei producţiuni restrânse, majorând astfel preţul de cost şi micşorând, concomitent, propria lor putere de rezistenţă. SALARIILE Din acest preţ de cost industrial, comisiunea socoteşte că costul salariilor celor întrebuinţaţi direct sau indirect în procesul fabricaţiunei, reprezintă, în medie, pe diferitele industrii, cam 30—£o la sută Procentul cel mai ridicat îl găsim în industria cărbunelui, cu 70 la sută iar cel mai mic în industria fontei, cu 10 la sută. Intre aceste două extreme, cota-parte a manoperei din praful total de cost, este de 15 la sută pentru textile, 12 la sută pentru oţel, 20 la sută pentru industria chimică şi 34 la sută pentru industria mecanică. In general, sporul preţului manoperei în diversele industrii pare să fie invers proporţional cu scumpirea materiilor prime respective, cu cât cotaparte a materii brute din preţul total de cost înregistrează faţă de 1913, un spor mai pronunţat, cu atât cota-parte a manoperei a crescut mai puţin. Faptul că, faţă de salariile din 1913, procentul sporului actual, socotit pe unitate manufacturată, depăşeşte sensibil procentul urcărei salariilor, calculat pe medii săptămânale, ne dă un indiciu sigur că reducerile introduse în orele de lucru (de circa 10 la sută), nu sunt compensate printr’o producţie sporită la ora de lucru, după cum se preconiza de către Labourişti. SUPRACAPITALIZARE In afară de înrâurirea pe care o au asupra rentabilităţei industriale, costul materiilor prime, al manoperei şi debitul producţiei, preţurile de cost sunt adeseori influenţate şi de către supra-capitalizarea întreprinderilor (Overcapitalisation). Această latură a problemei producţiunei este astăzi la ordinea zilei în Anglia, mai ales în industria cărbunelui. Comisiunea Balfour, în studiul publicat, găseşte că, supra-capitalizarea, atât timp cât întreprinderile respective produc în condiţiuni normale de liberă concurenţă şi nu sunt cartelate sau altfel combinate, nu poate înrâuri preturile de desfacere. In schimb supracapitalizarea poate, însă, avea o influentă dezastroasă asupra preţului de cost industrial, cu atât mai mult atunci când capitaluri ca imobile, instalatiuni, maşini, etc. asupra cărora se amortizează anual, sunt evaluate peste valoarea lor reală. In ceea ce priveşte distribuţia produselor, comisiunea stabileşte că în medie, o treime din costul de distribuţie, adică diferenţa dintre preţul de cost industrial şi preţul de desfacere en gros, se preia de către engrosiştii-distribuitori, pe când producătorii şi transportatorii îşi împart restul de două treimi. Iar din diferenţa dintre preţul de desfacere en gros şi cel de vânzare en detail, trei sferturi reprezintă cheltuelile de desfacere şi un sfert câştigul detailistului. CONCLUZIILE COMISIEI DE STUDIU în ?..nii gecersi ceaisfutca Ra’four se arată optimistă cu privire la viitorul industrial al Angliei, relevând, însă, to’odată marile greutăţi în care are de luptat industria, datorate în special impozitelor locale (Rates), care le subţiază peste măsură beneficiile. Acest sistem învechit de impunere nu mai corespunde situaţiunei actuale, economice cât şi geografice, şi mai -Ies devine nedrept prin „regionalitatea” lui, față de deplasările centrelor industriale in ultimii ani. Cu această ocazie comisiunea relevă că centrul de gravitate industrial în Anglia s-a deplasat dinspre Nord înspre Sud mişcare care se explică prin importantele electrificări împrejurul marilor oraşe din Sud Astăzi mai bine de jumătate din populaţia totală a ţării 3*a aglomerat împrejurul celor cinci centre urbane : Londra, Birmingham, Landrashire, Glasgow și Edinburgh, care toate la un loc nu ocupă decât o zecime din întinderea totală a Angliei. Spre terminarea războiului petrolifer? Tratativele de împăcare între „Standard Oil“ şi „Royal Dutch-Shell4* Am atras zilele trecute atenţia asupra unor tratative ce se urmează pentru încetarea războiului între cele două mai mari consorţii petrolifere din lume, „Royal Dutch’’ şi „Standard Oii”. Fără a putea afirma ceva precis, sursele de informaţie străine aveau impresia că o înţelegere e pe cale a se realiza, cu toate tăirile despre noule contracte de aprovizionare intervenite între sindicatul sovietic „Naphta” şi „Vacuum OiT, societate afiliată consorţiului „Standard OU’’. Telegramele pe cari le primim azi de la serviciul particular al ziarului nostru sunt de natură să precizeze această impresie. Le publicăm întocmai: BERLIN. 29. — Ziarul „Telegraph“ din Amsterdam afirmă că terminarea războiului petrolifer este iminentă. Un reprezentant al trustului ,,StanditwyfE föl hri.t.ft.nice a remis Comisiunei tarifare, însărcinată să examineze chestiunile de dumping şi de concurenţă, pe această piaţă, o declaraţie prin care ,,Standard Oil“ se declară gata să renunţe la războiul de preţuri, în cazul când companiile Royal Shell” şi „Birma Oil Co.“ îşi iau un angajament similar. Ziarul află că negocierile în vederea unui acord general între societăţile concurente continuă. *,Royal Shell“ cere ca „Standard Oil“ să-i cedeze o treime din petrolul obţinut în Rusia. A doua treime este cerută de „Anglo-Persian Oil”, ultima treime urmând să rămână companiei „Standard Oil“ In cercurile olandeze ale comerţului de petrol, ştirea a produs o enormă senzaţie. . . (Beri. Boersenconrier) MOSCOVA SI TRATATIVELE IN CURS O altă ştire nu vr.ui puţin semnificitivă : «vy I VII I D919 "» , ’ 9 ' BERLIN. 28. Din Moscova se anunţă că guvernul Sovietelor urmăreşte cu cel mai mare interes situaţia schimbată pe piaţa internaţională a petrolului, în legătură cu sforţările companiilor „Standard On’’ şi iiRoyal Dutch” de a ajunge la o împăcare a intereselor lor. Cercurile conducătoare ale sindicatului „Naphta“ par că ar voi să se acomodere nouei situațiuni. Pe de altă parte se anunță că reprezentantul sindicatului „Naphta” la New-York a început tratative cu „Standard OU”, pentru noui furnituri de petrol rusesc. De data aceasta ar fi vorba de furnituri de petrol rusesc în Balcani, unde din cauza relaţiilor diplomatice neregulate până acum, intrarea petrolului sovietic întâmpină dificultăţi. Ar urma ca prin mijlocirea organizaţiilor companiei „Standard OU” să se introducă la început o cantitate de 20 000 tone petrol sovietic în ţările balcanice. (Beri. Boersenconrier) DESPĂGUBIREA FOŞTILOR PROPRIETARI - In sfârşit ziarul, Nerw-York Herald", în ediţia care apare la Paris, se pupă într’unrticol de fond de problema a traiului rusesc. Zidul afirmă că sindicatul ..Nacht* ar fi ofrit tustului . Royal Dutch ’'hell" să-i vândă produse petrolifere pe prețuri mode yets s, ci sir Henry Deter din g •xamitează propunerea. Pe de altă parte, conducătorii trusturilor petrolifere engleze și americane s’ar fi întrunit Joia trecută la Londra in scop de a căuta realizarea unui acord. Negocierile vor urma in curând la Paris. Se afirmă că una din condiţiunile acordului ar fi asentimentul ,companiilor americane de a se preleva din beneficiile rezultate prin vânzarea petrolului rusesc un anumit procent destinat să constitue un fond de despăgubire care să fie ulterior repartizat între foştii proprietari de terenuri şi instalaţini petrolifere în Rusia. Pentru Sinistraţii Greci Regina Elisabeta şi Regele George iau parte cu însufleţire la acţiunea de ajutorare a sinistraţilor greci. Rezerva plină de demnitate şi de discreţiune în care foştii suverani ai Greciei se ţin pe terenul politic, dă acţiunei Lor o valoare morală deosebită. Înalta Lor pildă va fi urmată desigur de întreaga populaţiune greacă din România, care va trece peste orice disensiune, pentru a da cu lărgime ajutor celor loviţi de nenorocire. Românii, simţitori întotdeauna faţă de nenorocirile altora, vor contribui cu atât mai mult la alinarea suferinților unui popor- prieten. Au subscris pe lista noastră: „Argus“ Lei 10.000 Regina Elisabeta «■ 15.000 Regele George ** 42.000 Dante Paolini « 1.000 sum sms mes Belgia BRUXELLES. — Consumaţi cărbunelui în Belgia a atins în 1927 cifra de 35.547.000 tone faţă de 32 640 000 tone din a anul trecut• Extracţia în 1926 a fost de 25.260 000 tone, aceea din 1929 de 27 320.000 toneDiferenţa dintre extracţia națională şi consumaţie este deci de 7380 000 tone pentru 1926 şi de 8 227 000 tone 1927. Amintim că lr 1913 prodacpa carboniferă belgiană atinsese 22-842 000 tone şi consumaţia 26-046.000 tone- Australia MELBURN. —D Buce, primul ministrr al Austaliei a declarat în parlament că guvernul său studiază o ofertă pentru introducerea capitalurilor germani în Australia în vederea asigurării desvoltării industriei de cărbuni. * Bulaafia SOFIA. — Banca ipotecară a Bulgariei va acorda în mod larg, împrumutiri ipotecare proprietar dor a căror imobile au sufet stricăciuni, în urma recentelor curemne de pământ, pentru a le permite să-și repare, căt mai curând, casele-Acolo unde imobilele au fost complet distruse și valoarea terenului nu va fi suficientă pentru a garanta un împrumut ipotecar, care să permită reconstruirea lor, guvernul bulgar va garanta suma ce va depăși împrumutul normal, franţa PARIS. — La data de 1 Aprtie crt. tonajul global al vapoarelor de comerţ, de peste 100 tone, în construcţie în întreaga lume s-a ridicat la 2 milioane 893-251 tone, faţă de 3 mii- 118.721 tone la 1 Ianuarie şi 3 mi. 074.057 tone la 1 Octombrie trecut- Franţa suportă o nouă scădere având 102 494 tone în loc de 115.029 tone 1 Ianuarie şi 130.914 tone la 1 Octombrie- In Marea Britanie se înregistrează o scădere de 130.000 tone faţă de trimestrul precedent. Elveţia BERNA — Printr’un decret al Consiliului federal au fost suprimate, cu începere de la 1 August 1928, toate interdicţiile la export decretate la 30 August 1918, şi din care o mare parte au fost suprimate prin decretul din 30 Iunie 1925. Cehoslovacia PRAGA •— Fabricile de spin din Cehoslovacia au o mare însemnatate pentru economia agricolă a statului. Aproape jumătate din producţia de spirt este fabricată în micile rafinării cu o capacitate de producţie maximă 800 hl., aparţinând persoanelor particulare de la sate sau coperativelor- In 1927 aceste fabrici au produs 360.973 hl. care au fost vândute cu 165 mii. 190 585 coroane cehe. In cursul anului trecut consumul de spirt rafinat a scăzut cu 24.000 hl-din contra cel de spirt denaturat a crescut cu 13.392 hl- Deasemenea a crescut cu 13.000 hl. și cantitatea de spirt destinată fabricării de dynalkol (în loc de benzină pentru autobiobil). Exportul din spirt b. mărit cu 22 000 hl. Fabricile de spirt de afară sunt organizate într’o asociaţie care numără 780 membri. Grecia ATENA. — Sericultura n’avea înainte în Grecia mare întindere Abia după colonizările refugiaţilor greci din Asia Mică această ramură a industriei ia o desvoltare intensă. In 1922 au fost cultivate în Grecia 1,3 milioane kg- gogoși de mătase, în 1925 2,2 mii kg. iar în 1927 3,2 mii kg. din care cantitate se poate fabrica 1 milion kg. mătase. sin mi . 11 MAI 1924 — 29 APRILIE 1928 La 11 Mai 1924, după o luptă crâncenă, pleca ostracizat dela conducerea Franţei, omul osândit de agitaţia stângii sub ofensătoarea numire de Poincaré — la guerre■ Cartelul socialist radical învinsese blocul naţional, într’o bătălie înverşunată, a cărei ţintă fusese îndrumarea Franţei spre cel mai larg progres social■ Atât de teribilă fusese lovitura dată guvernării lui Poincaré încât în cădere, acesta atrăgea şi preşedintele republică, Millerand, patronul blocului guvernamental. Ca instalarea cartelului stângei la conducerea bebilor publice, se anunţau făgăduirile cele mai generoase. Câţiva ani de cârmuire au spulberat iluziile şi, mai grav, au zdruncinat din temelii gospodăria ţării■ Greşeli acumulate în vremea fostului parlament, pe care avea să le suporte cartelul stângei, nepriceperea conducătorilor sau sabotarea lor de către, forţele oculte ale capitalului? Oricare din acestea ar fi cauza, după doi ani de guvernare, de discuţiuni teoretice fără rezultat, de tatonări, şovăitoare şi de hotărâri fără aplicare, situaţia era tragică. Nu mai era vorba de împlinirea reformelor sociale generoase. Francul scădea vertiginos, tezaurul era golit, inflaţia pentru nevoile statului, în plin, iar publicul, acelaş public care îşi pusese încrederea în cartelul stângii, aştepta cuprins de panică, un mântuitor, care să poată opri scufundarea. Ciudat capriciu al evenimentelor, care a făcut ca mântuitorul, în persona lui Poincaré, să fie souătat de acei cari îl..osândiseră. Cu excepţia socialiştilor, foştii tovarăşi ai cartelului s-au alăturat la opera de refacere, pornită de Poincaré. Au mărturisit ţării înfrângându-şi patimile, că au greşit. Au secundat sforţările lui Poincaré şi au arătat drumul cel bun La 29 Aprilie 1928, alegătorii francezi, cu o puternică majoritate, fac dovada că au cules învăţătură din desfăşurarea lucrurilor. Alegerile, cum prevedeam nu s’au dat atâta pe programe sociale. Bătălia electorală s’a concentrat în jurul persoanei lui Poincaré. N’au învins partide de dreapta, sau de stânga. Au câştigat partidele cari au înţeles să tragă folos din opera,uniunei naţionale să propovăduiască urmarea acestei opere. Dintre partidele guvernamentale înregistrează pierderi numai radical-socialiştii, adică tocmai aceia cari nu au jucat real şi unitar pe cartea Poincaré. Aripa conducerii oficiale a partidului, reprezentată prin Daladier, plăteşte preţul unei atitudini nehotărâte. Dintre grupările de opoziţie, comuniştii pierd zece mandate; e consecinţa sistemului electoral pe arondisment şi dovada că propaganda întreţinută cu bani străini na avut influenţa distrugătoare sperată asupra masselor muncitoreşti Muncitolii rămân creincioşi socaliştilor care se păstrează neschimbat numărul mandatelor. E un rezultat normal, dată fiind discusa socialistă şi ideologia politică specială, care nu îngădue alegerea de nuanţe. In noua Cameră, Poincaré dispune de o puternică majoritate. Spre folosul franţei, spre folosul Euro-pei , prin continuitate de guvernare, se garantează opera de refacere financiară, baza oricărui progres social, se garantează menţinerea politicei externe de până acum, urmărind înţelegerea europeană, pe temeiul întăririi tratatelor şi desăvârşiri operei de la Geneva, A. H..