Argus, iunie 1929 (Anul 20, nr. 4837-4862)
1929-06-01 / nr. 4837
Anul XX No. 4837 CAROL I STR. KARAGEORGEVICI 9 TIL. 11/sf ABONAMENTE IN STRAINATATE Un an 2200 lei 6 lunl3oo „ 3 luni 800 M 3 lai In tară, 6 lai In străinătate IN TARA Un an looolel 6 luni S5o M I luni 3oo „ ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatorii s. Pauker vl H. p. valentin INDUSTRIEI si FINANTEI BIROURIEE, București, Strada Sărindar 7 Et. I. — TELEFON! O Sâmbătă 1 Iunie 1923 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Diractoric Carol Schulder fl S. Barsoi Btr. Eugenio Carada (fostă Karaghsorghetiei) 9 Telefon 811/84 306/93 și 323/69 O operă culturală de Viator In chestia funcţionarilor producţia întreceru pe ultima statistica oficiala aavem In tara 345.507 funcţionari publici la Stat, Căi ferate şi Poştă, fără cei de la comună şi judeţ. E o armată respectabilă. La un buget total de 53 miliarde, inclusiv Căile ferate, salariile anuale represintă vreo 19 miliarde, deci 35 la sută. O îngrijorare tulbură în momentul de faţă, pe toţi aceşti slujbaşi. Fiecare din ei vede sabia lui Damocles atârnată pe capul lui, şi aşteaptă din zi în zi hotărârea fatală, prin care e asvârlit pe stradă şi pierde bucata de pâine zilnică. Soarta acestor oameni cari plătesc astăzi greşelile tuturora, aminteşteşi confirmă vorba lui Iehova, Dumnezeul aspru şi răsbunător care spune, după Biblie, că păcatele părinţilor se resfrâng asupra copiilor până într’a patra generaţie. In primul moment, se revoltă Conştiinţa morală la gândul că un nevinovat va expia păcatele altuia. Dar cea ce se petrece sub ochii noştri şi se desfăşoară ca o necesitate inexorabilă, dovedeşte că aşa e. Fii şi fraţii noştri cari servesc Statul aşa cum e obiceiul ţarei din timpurile de belşug, sunt de o dată ameninţaţi cu pierderea existenţei materiale. Li se poate reproşa ceva, au păcătuit oare? De cel Nu ei sunt de vină ci părinţii şi părinţii părinţilor cari i-au vârât in cap că a fi lefegiul Statului, pentru a muri pensionar, e suprema ţintă, că nici o existenţă nu e mai confortabilă decât acea bazată pe suma fixă primită la sfârşitul lunei. Au păcătuit predecesorii atuncea când, pentru a răsplăti un serviciu, adesea de categoria acelora ce nici nu se mărturisesc, au profitat de influenţa lor pe la puternicii zilei pentru a plasa un favorit. Astăzi se adevereşte că au adus cel mai rău serviciu protejatului lor pentru că, din pricina pletorei slujbelor, în loc de a face din protejatul lor un om harnic, Independent, productiv, au creat în majoritatea cazurilor un părăsit, un perde-vară. Pentru numărul restrâns de impiegaţi in servicii active, de pildă un telegrafist care stă opt ore nemişcat în faţa aparatului, un impiegat de mişcare la CF. R. care face serviciu neîntrerupt 24 ore, câţi funcţionari de birou nu lucrează nici două ore efectiv într’o zi? Fostul ministru al comunicaţiilor, id. general Alevra, a vrut să se convingă şi el de visu, ce fac slujbaşii, chiar cei exacţi, cari trec regulat pe la condica de prezenţă. Ne declară „că a găsit funcţionari cari n’au trecut nici o pagină complectă în registru, dactilografe cari, în cinci ore au scris o singură pagină la maşină". D. Alevra cerea o schimbare radicală a repartiţiei personalului, dându-se cât mai mulţi funcţionari la serviciile teehnice şi exterioare — unde e lipsă căci pe acolo nu se înghesueşte nimeni — şi cât mai puţini pentru funcţiunile de birou pentru cari oricine se simte pregătit. Creşterea atât de mare a numărului funcţionarilor provine în multe măsuri din causa nechibzuirei în repartiţia muncei. La un moment dat se cere de la un serviciu să facă într’o zi, lucrări pentru care ar trebui cel puțin o săptămână. Acest eveniment, deşi se întâmpla odată sau de două ori într’un an, însă fiind că lucrarea a fost extrem de urgentă şi în ziua acea toţi slujbaşii la un foc n’au putut să termine, se mai numesc alţi pentru ca apoi, în tot restul anului să nu mai facă nimic. Rea îndrumare pentru existenţe, rău serviciu pentru viaţă s'a dat tuturor aceşti tineri orientându-i în massă spre funcţiunile Statului. La recentele sărbători din Alba-Iulia înaltul Regent Buzdugan, a atins in cuvântarea sa problema desvoltărei continue a vieţei economice de care depinde condiţiunea morală şi materială a populaţiei. „Mai presus de preocupările zilnice, spunea D-sa, impuse de actualele grele împrejurări, apare ca ideal de realizat opera culturală. Se impune în mod imperios intensificarea învăţământului profesional şi agricol în massele populare spre a le îndruma spre meserii şi agricultură”. In perioada grea ce o străbatem mulţi părinţi s’o fi întrebând azi: Ce vor deveni copii noştri? Experienţa zilei îi învaţă că soarta funcţionarului, cu tot statutul lui, nu e I de invidiat îşi mai dau seama că profesia medicală, avocăţească, inginerească , supra-încărcată şi că cererea, înapoi spre meserii şi agricultură, răspunde d. Buzdugan, înapoi spre independenţa şi traiul asigurat. Să priceapă fiecare că studiile superioare, universitare, nu pot fi decât apanagiul unei elite din care se vor recruta viitorii conducători şi că toţi nu pot fi conducători, precum într’o armată toţi nu pot fi generali. Criza economică de care sufere ţara va avea cel puţin atâta folos că va tămădui o bună parte din compatrioţii noştri de credinţa că a fi înrolat în armata funcţionărească este maximul fericirei. Cei daţi afară din slujbă sunt de altă părere. Lucrările tarifului vamal Erî au continuat la ministerul industriei şi comerţului discuţiile cu reprezentanţii industriilor, privitor la noul tarif vamal. S-au discutat capitolele cuprinzând hârtia, preparatele chimice şi îngrăşămintele. Discuţiunile vor continua azi. Rectificarea budgetului C. F. R. Dri dimineaţă a avut loc la direcţiunea generală a căilor ferate o conferinţă, prezidată de d. Ing. Vidrighin, directorul general dr. la care au participat toţi directorii din administraţia centrală. S’a discutat cu acest prilej chestiunea rectificărei actualului budget. In urma discuțiunilor urmate, s’a stabilit un plan pentru reducerea tuturor cheltuelilor la strictul necesar şi aceasta până la 1 Iulie 1929. TELEFONUL Primim de la un cititor o interesantă scrisoare, al cărei cuprins îl supunem mai marilor de la serviciul telefoanelor. Iată textul acestei scrisori: „Ziarele aduc îmbucurătoarea veste că putem vorbi la telefon cu Elveţia şi cu Parisul. Mâine vom vorbi, desigur, cu Londra, iar poimâine cu New-Yorkid, cu Yokohama şi cu Pekingul Minunată invenţie şi minunat progres. „Dar mă întreb: nu ar fi mai bine ca atâta energie să fie cheltuită pentru lecuirea nenorocitei stări de la centrala de pe calea Victoriei şi din b-dul Dacia ? „Ne zorim să vorbim cu d. Drouhet, directorul serviciului studiilor de la poşta din Paris Şi reuşim chiar să-i recunoaştem vocea. Ne spargem, însă, pieptul şi ne sfârâie toţi nervii când vrem să vorbim cu Drouhet-ul din Bucureşti şi mei nu reuşim fiindcă e un chin să treci printr’o centrală, dar şi mai mare să treci prin centrala automată. Şi după ce ai isbutit să pui mâna, in sfârşit, pe cele două domnişoare telefoniste, ţi se dă, mai totdeauna, un număr greşit. Şi o începi ,faca pe al fine. „Şi atunci iată ce e de făcut: „Sau fetele sunt nebăgătoare de seamă şi e nevoie să născociască d-nii tehnicieni un sistem ca în momentul când se ridică receptorul, un ac să împingă uşor pe telefonistă într’o parte a corpului. „Sau sunt prea puţine telefoniste şi atunci e nevoie să se mărească numărul lor. „Fiindcă abonamentul a ajuns aproape de nesuferit şi la preţul lui, abonaţii au dreptul ca sănătatea tor sa ne menajarii. Dl Mihail Roşea, subdirectorul general al poştelor, cel care a vorbit şi a primit felicitările d-lui Drouhet de la Paris, are cuvântul. Consiliile de miniştri de orn Consiliul de dimineaţă Expunerea d-lui Mironescu. Chestiunea dentiştilor Cavalerii ordinului „Mihai Viteazul“ şi invalizii vor avea gratuităţi pe c. f. r. Un consiliu de miniştri a avut loc ori la orele 11 a. m. sub preşidenţia d-lui Iuliu Maniu. EXPOZEUL D-LUI MIRONESCU D. Gh. Mironescu, ministrul de externe a făcut o lungă expunere asupra rezultatelor conferinţei Micii înţelegeri, care a decurs în cea mai perfectă armonie stabilindu-se un acord perfect asupra problemelor discutate. Deasemeni d-sa a arătat primirea călduroasă ce sa făcut delegaţiilor români la excursia făcută în Iugoslavia. Preşedintele consiliului a mulţumit d-lui Mironescu pentrunodul strălucit cum a reprezentat ţara la această conferinţă. CHESTIUNEA DENTIŞTILOR Chestiunea dentiştilor a făcut obiectul unei lungi discuţii în consiliu şi d. Sever Dan a fost din nouă însărcinat să refere asupra situaţiei dentiştilor netitraţi şi să întocmească un proect de lege în acest sens. RGANIZAREA C. F. R. D. Virgil Madgearu, ministrul comunicaţiilor a pus in curent pe membrii guvernului cu modificările ce se fac in organizaţia căilor ferate în legătură cu noua lege ce este In discuţia parlamentului. De asemeni d-sa a propus şi consiliul a aprobat ca în c® priveşte gratuităţile se menţin in noua lege de organizare a căilor ferate drepturile cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul” şi ale invalizilor, întrucât au mai rămas chestiuni importante de rezolvat consiliul a rămas să se întrunească în continuare pentru ori seară la ora 7. Consiliul de aseară Legea Concordatului preventiv şi a Creditului agricol din seară la orele 8 s’a întrunit din nou consiliul de miniştri. Şedinţa a durat până la 9 juni. seara, fiind prezidată de d. Iuliu Maniu. După şedinţă s’a dat presei următorul comunicat: „Consiliul de miniştri ia cu regret cunoştinţă de accidentul întâmplat d-lui ministru de lucrări publice Pantelimon Halippa şi întrucât însănătoşirea d-sale va dura mai mult timp, însărcinează cu interimatul pe d. ministru Voicu Niţescu. CONCORDATUL PREVENTIV D. ministru de justiţie prezintă proceul de lege relativ la modificarea unor dispoziţiuni de procedură civilă şi comercială pentru înlesnirea şi accelerarea judecărilor, înaintea tribunalelor şi Curţilor de Apel. Proectul acesta de lege va fi depus luni pe biroul Senatului precum şi proectul de lege al concordatului preventiv. CREDITUL AGRICOL /. ministru al agriculturii I. Mihalache prezintă proectul de lege pentru organizarea creditului funciar şi al creditului agricol făcând o expunere asupra structurei şi economiei legei, care urmăreşte rezolvirea unei probleme foarte importante pentru ţara noastră agricolă. Consiliul de miniştri aprobă proectul şi îl trimite în studiul delegaţiei economice. Construcţii de căi ferate In Turcia ANGORA. 30 (Rador). — Camera turcă a votat deschiderea unor credite de 14° milioane lire turceşti, pentru construirea de căi ferate şi de 100 milioane pentru navigaţia fluvială. Rezultatul definitiv al alegerilor belgiene BRUXELLES, 30 (Rador). — Rezultatele complecte ale alegerilor generale din Belgia, au dat cifrele următoare: la Cameră: catolicii 76; socialiştii 70; liberalii 28; fruntiştii Î1; comuniştii 1, la Senat: catolcii 41; liberalii 13; socialiștii 36; activiștii 2. Relaţiile comerciale între Germania şi România Declaraţiile d-lui N. P. Comnen, ministrul României la Berile — De la trimisul nostru special — BERLIN. — Am rugat pe d. N. P. Comnen să-mi spună care e părerea sa despre reluarea relaţiilor comerciale normale între Germania şi România. Cu bună voinţa care-l caracterizează, ministrul nostru ,la Berlin, ne-a făcut următoarele declarativii: NEGOCIERILE DE LA PARIS — Relaţii tunr economice dintre România şi Germania se ameliorează pe zi ce trece• Ritmul reluării acestor relaţiuni între piaţa germană şi cea română a fost încetinit în bună parte de importantele negocieri de la Paris în chestia reparaţiilor, cari au obligat atât pe industrişti, cât şi pe oamenii de finanţe din Germania să-şi impună o oarecare rezervă. Cu toate acestea marile bănci au deschis credite importante băncilor şi unora din industriile române. Unele bănci Armane au colaborat în mod curajat, cu finanţa română. Altele se preoţesc să le imite. Unele întreprinderi industriale şi financiare au vontat de acest interval pentru a studia diferitele chestiuni de pră importantă de la recif, curma riidigurrilor inundabile, colaborare cu industria noastră de petrol, construire de căi ferate particulare, etc. După cum se speră aici, dacă negocierile de la Paris vor ajunge la bun sfârşit , piaţa germană îşi va putea relua in mod normal activitatea, vom trista, in curând, la o dezvoltare cit mai îmbucurătoare a colaboării noastre economice cu Germana. — Colaboraea economică cu Germania ar putea exclude sau micşora colaborarea economică cu celelalte state amice? — Când zic colaborarea economică cu Germania, e bineînţeles că nu înţeleg excluderea colaborării României cu industria şi capitalurile altor tari. Din potrivă, deoarece tot Apusul ştie că cine cunoaşte mai bine ţara noastră este Germania, care a lucrat cu noi aproape trei sferturi de veac. In ziua când se va şti că Germania fără de nici o îngrijorare învesteşte capitaluri importante în ţara noastră, este bine înţeles că şi celelalte ţări din Apus vor înţelege mai bine convenienţa pieţei româneşti, America, de pildă, nu ne cunoaşte decât foarte puţin. Cunoaşte in schimb seriozitatea pieţei germane şi ştie foarte bine că acolo unde această piaţă îşi riscă capitalurile, poate face şi ea acelaş lucru. Nu odată ni s’a spus din America: „unde va pune Germania o marcă, America va pune doi dolari”. ROMANIA ARE NEVOE DE CAPITALURI MARI — Tora nnr.cfrjt ar avea t posibilitate să colaboreze cu capitalurile din toate ţările amice? — România are atâtea posibilităţi şi atâtea bogăţii de pus în valoare, încât e loc pentru colaborare reală şi cu Germania, şi cu America şi cu Franţa şi cu Anglia şi cu Italia. E o copilărie să se vorbească despre monopol sau despre o acaparare din partea cutărei sau cutărei ţări. Poate să existe mici gelozii provocate de vanitatea cutăror oameni, aparţinând, atâtor grupări. Pentru multă vreme, însă, nu cred că se poate vorbi, în mod serios, despre o reală competiţiune între capitalurile cutărei sau cutărei ţări. Am convingerea că nu mai puţin de un an vom putea stabili, din acest punct de vedere, un bilanţ de activitate, care se va solda în favoarea ţărei noastre. PIAŢA GERMANA NE E BINE VOITOARE — Cercurile economice germane cunosc starea de lucruri din ţara noastră? — Legaţia noastră de aci, prin buletinele sale periodice, prin diferitele broşuri, prin vizitele germane ce le organizează in ţară la noi, prin conferinţe, prin nouile mijloace de radiofuziune şi, mai ales, prin contactul personal cu oamenii politici, ca industriaşii, cu financiarii, cu presa, etc., caută să informeze, cât mai mult publicul german despre România. Rezultatele obţinute de pe urma acestei propagande simt destul de satisfăcătoare. — Cercurile germane ne sunt binevoitoare *? — Desigur! Atât autorităţile germane, începând din sferele cele mai înalte, cât şi, în genere, piaţa şi opinia publică germană apreciază România la justa ei valoare şi înţelege tot ce se poate face in ţara noastră. Repet, ogorul este bun, sămânţa a fost aruncată. Am nădejdea că, in curând, ea va rodi cu prisosinţă, spre binele ambelor ţări. M. BUCUR Fixarea razei portuluifranc Sulina Port de ontrabandă sau port-franc ? — Istoricul portului Sulina. — Hotararea Comisiei Europene a Dunării.—Ce cuprinde proectmvi de lege Contrabandei ce nu mai iau sfârșit în porți liber Sulina vreo cupă, de vrere îndelungată, pe conducătorii drecfiei generale a vămilor» Toat măsurile de a se împedica comabandele luate în decursul ulimlor douăzeci de ani, sau dovedit di prisos. Deaceea d. M. Popovici, ninistrul finanțelor, a decis să sfăteascâ cu acest focar de contrabindă Și a hotărât să delimiteze razi portului franc. In acest scop s’a alcătuit la ministerul de finanţe ui proect de lege ce va fi depus —după aprobarea lui de către consiul de miniştri şi consiliul legisav — pe biroul Camera. ISTORICUL PRTULUI SULINA Expunerea d motive care însoţeşte acest prect de lege prezintă un scurt şi intesant istoric al portului Sulina. La 29 iunie îl, Comisiunea Europeană a Dumii a solicitat înaltei Porţi priviliiul de porto-franc pentru oraşul Jiina, adică scutire de taxe mare. Abia după nouă ani, la 18, Ismail Bey, delegatul Turciei îComisia Europeană a anunţat că Oradea a Sultanului acordă Sulineicest privilegiu, cu expresa condiţ să se împrejmuiască oraşul cun şanţ adânc umplut cu apă, ca să împiedice contrabandele. D ce motive nu se ştie, şanţul nu fost făcut şi lipsind acest mijloc de revedere, Sulina s’a transmatcu timpul — din port-franc în rt de contrabandă. Dobrogea fii, trecută României, s’a votat în 18 — în urma cererii Comisiei Europe și în conformitate cu tratatu dela Berlin — o nouă lege primre s’a hotărât să se menţie priegiul acordat de Poartă. Sulinei ORAŞUL COTRABANDELOR Temerea deiatu tare s'a dovedit întemeiată, şi zecile de mii de procese de contrabandă şi rapoartele inspectorilor vamali sunt cea mai vie dovadă a acestei stări de lucruri. Zeci şi sute de şlepuri, calcuri şi bărci, părăsesc armat acest port, încărcate cu mărfuri, fără să poată fi controlate de organele vamale, cauzând prin aceasta importante pierderi Statului. Această stare de lucruri trebuia să înceteze şi — în urma legii alcătuită de d. M. Popovici, ministrul finanţelor — va înceta♦ DECIZIA COMISIEI EUROPENE A DUNĂRII Pentru motivele enumărate mai sus, măsura de prevedere impusă de delegatul turc, trebuia aplicată din timp. Nefîind făcut până azi acest lucru, legea ce va fi depusă spre votare, o va face. Comisia Europeană a Dunării în şedinţa de la 14 Mai a. c., în urma cererii delegatului român, a admis delimitarea cerută şi a aprobat toate măsurile preconizate. CUM VA FUNCŢIONA PORTULFRANC Proectul de lege fixează, în primul rând, cartierele cari vor continua să rămâe în portul liber. Privilegiile de portofranc se vor acorda numai locuitorilor din porţiunea de oraş delimitată de lege, adică numai celor din vechiul port Sulina. Pentru a se opri continuarea contrabandelor în această fază delimitată, legea va prevede că nici un magazin, depozit de mărfuri, han, local de consum sau orice altă întreprindere comercială sau industrială nu va putea lua fiinţă în viitor. De asemenea toţi negustorii existenţi azi nu-şi vor putea schimba felul de comerţ, nici să adauge altul la cel existent ori. La fel nu se poate transmite fondul comercial sau industrial prin nici o formă (vânzare, succesiune, locaţiune, concesiune, donaţiune, etc.) fondul stingându-se prin deces sau încetarea comerţului. * In această formă proiectul de lege va fi trimis — probabil — încă în cursul zilei de azi consiliului legislativ. GH. I.EGRFL. IM ♦ — Conferinţa Internaţională a Muncii GENEVA, 30 (Rador). — Azi s’a deschis sesiunea celei de a 12-a Conferinţe internaţionale a Muncei. In urma propunerei făcută de reprezentantul Franţei, a fost ales ca preşedinte d. Brauns, fost ministru al Muncei, în Germania. Propunerea delegatului Franţei, a fost susţinută şi de delegatul Angliei, iar alegerea preşedintelui, s’a făcut cu unanimitatea voturilor tuturor delegaţilor * GENEVA, 30 (Rador). - D. Răducanu, ministru Muncei, însoţit de d-nîi Setlacek, Enescu, Arapu, Soepkez, Boszormany, Flueraş, Bartalos Georgescu şi Rahtivan, au sosit la Geneva, fiind salutat în gară de d. ministru Antóniade, de întreg personalul Legaţiei, precum şi de numeroşi studenţi şi români, aflat la Geneva. II ARANJAMENTUL IN CHESTIUNEA REPARAŢIILOR După tratative de 4 luni conferinţa experţilor financiari a ajuns să realizeze acordul cu delegaţii germani pentru tranşarea definitivă a problemei reparaţiilor. De câteva ori, In cursul celor 4 luni, au fost momente critice şi nu odată s’a vorbit de primejdia ruperii definitive a tratativelor. Meritul principal pentru realizarea acordului revine delegaţilor americani, d-lor Owen Young şi Pierpont Morgan. D-l Young este cel care a redactat memoriul, pe baza căruia s’a realizat înţelegerea. Tot el a stăruit pentru ca punctele de vedere, la început ireconciliabile, să se apropie spre a se ajunge în sfârşit la acordul de astăzi. Valoarea de astăzi a reparaţiunilor germane, a fost fixată la 37 miliarde mărci aur, adecă 224 miliarde franci francezi. Acordul va intra în vigoare la 1 Aprilie 1929, iar plăţile sunt eşalonate pe 37 ani. In primii zece ani anuităţile vor fi de 1700 milioane mărci aur, apoi vor spori la 2042 miliarde până la 1966, când anuităţile vor fi de 2200_2300 milioane mărci aur. Aranjamentul de la Paris trebuie să bucure pe toată lumea. Prin acordul realizat de experţi s’au creat bazele adevărate, pentru o apropiere între popoare şi pentru colaborarea economică, la care râvneşte lumea întreagă, dela război încoace. înţelegerea de la Paris are insă şi o latură, care ne priveşte direct şi care nu ne oferă perspective tocmai îmbucurătoare. Experţii germani au primit planul de plăţi al d-lui Young cu rezerve. Una din rezerve este ca să se scadă din sumele ce au de primit statele succesoare de la germani, — aşa numita „taxă de liberare, un fel de contribuţie a statelor mici la cheltuelile de război ale marilor aliaţi, un premiu pentru ajutorul militar pe care „cei mari“ lau dat „celor mici" în cursul războiului, ca să-şi poată realiza idealul naţional respectiv. Cei mai mulţi dintre aliaţi au renunţat la încasarea acestor „taxe" ciudate, pe care acum Germania vrea să le contabilizeze in favoarea sa, reducândune sumele ce averi de primit pe baza aranjamentului dela Spa. Sperăm că o asemenea nedreptate faţă de „statele succesoare", nu va fi admisă de guvernele aliate, mai ales in ce priveşte România. La Spa ni s’a făcut o nedreptate strigătoare la cer, fixându-se partea noastră din despăgubirile germane la 1,1%. Această nedreptate nu va putea fi agravată şi mai mult prin acceptarea menţionatei rezerve germane. Guvernul nostru şi-a spus, de altfel, categoric, cuvântul, declarând că alături de Iugoslavia nu admite nici un fel de reducere a sumelor ce are de primit din reparațiunile germane. INT. Statele Unite NEW-YORK. — Marile instituţiuni bancare Balir et Co. şi Bancamerica au fuzionat. Noul institut, care se va numi Bancamerica—Blair Comp. va conduce afacerile de efecte ale lul Bank of America.Jugoslavs? BEILGRAD. — Ultimele lucrări pregătitoare pentru întemeerea uni cartel al spirtului, au fost sfârșite. Industria spirtului, dă un contingent de 30000 hectolitri anual. Ea va fi reorganizată, astfel, ca din cele 14 fabrici de spirt iugoslave, opt să se mute în alte regiuni. Argentina BUENOS-AIRES. — Comitetul de direcţie al Bursei cerealelor din Buenos-Aires a cerut guvernului să ia măsurile necesare pentru a opri la grâu scăderea preţului, care a cotat 8 pesos 30, suta de kilograme, cursul cel mai scăzut cotat de la 1914 încoace. Turcia CONSTANTINOPOL. — Guvernul turc a anunţat o licitaţie pentru cumpărarea a 1000 automobile de transport pentru armata turcă. Vor participa numeroase firme străine. Condițiunile de livrare vorfi publicate în curând.