Argus, noiembrie 1929 (Anul 20, nr. 4968-4993)
1929-11-01 / nr. 4968
Anul XX No. 4968 ANIIMNURL DE ORICE FEE IN TOATE ZIARELE PRIN SOCITATEA GEMII de PUBUCITAU ABONAMENTE; IR TARA CM AM 1.000 LEI « LUNI 680 •, 8 LUNI 806 • Of STRUNA*!» DM AH SL206 LEI • LUMI L806 « S LUMI 800 • 8 un H TARA. imn sxrsihata» 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatorii g. PAUKER al H. F. VALENTIN Vineri 1 Noembrie 1929 AWIMENJRI DC ORI-E FEL IN TOATE ZIARELE PRIN ÎOMTEA GENERAIA de PUBLICITATE CAROL SCHULDER v S.ULRLIR STR. KARAGEORGEVICI 9 TEIM1/S4 PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directorii Când Schulder A S. Beivel Its, Engen Carada (fort Karagheoighevict) Telefon 311/8« i caraft 1, Strada B rindar 7 EU. — TELEFON: 306/93 și 323/69 INDUSTRIEI si FINANȚEI BIROURILE. Panica de la New-York Călătorind, astă vară, în Statele Unite ale Americei, am putut vedea de aproape desfăşurarea neînfrânată a pasiunei jocului la bursă-Mişcarea bursieră din Wall Street, cartierul bancar al New- Yorkului, depăşea proporţiile chiar din anii foarte activi de după războiu. Ce părea, însă foarte curios era faptul că frigurile speculei asupra acţiunilor nu domneau numai în localul bursei, Stock Exchange, ci şi în toate băncile mari. Vânzarea şi cumpărarea de acţiuni, era principala afacere, în cartierul financiar. Câştigurile realizate prin specula asupra valorilor mobiliare, îngreuiau plasamentul afacerilor noui şi urcau dobânda creditului pentru afacerile comerciale existente. Alături de speculanţi e în America o întreagă lume de capitalişti mari şi mici cari, fără a lua parte la joc, ajută şi întreţin jocul, punând la dispoziţia jucătorilor fondurile lor, sub formă de call money, adică de credit pentru douătrei zile, cu o dobândă urcată. Astfel jocul în America atrage atât capitalurile proprii ale jucătorilor, cât şi disponibilităţile celor cari, fără a juca, profită de pe urma jocului luând dobânzi exagerate. Bursele de la New-York şi Chicago comunică în toate oraşele mari din America operaţiunile lor pe măsură ce se încheie. In fiecare oraş sunt brockeri, cari fac joc în localitate vânzând şi cumpărând la bursele din New-York şi Chicago prin ordine radiografice aşa că întreaga Americă ia parte la joc, ca şi când ar fi adunată la bursele centrale-E uşor de înţeles că o acţiune cerută la New-York sau la Chicago să excite interesul şi pofta de câştig în toată America şi ca ordinele de cumpărare să curgă din toate părţile ţării împingând necontenit cursul în sus. Şi e tot aşa de uşor de înţeles că jocul acesta colectiv prin radio poate provoca şi catastrofe, la cea mai mică panică. Alarma se transmite în toată ţara şi ofertele de vânzare curg ca un val ce nu se mai poate opri, din pricină că lumea, care ia parte la joc, e la mii de kilometri de locul unde se decide cursul. Fiecare se apărăm orbeşte, căutând să vândă la primul semnal de slăbiciune. De aceea, catastrofa de la bursa din New-York, de care se vorbeşte de câteva zile, nu poate fi oprită cu toată intervenţia băncilor mari. Târgul valorilor mobiliare în America e condamnat să oscileze între panică și între „boom” — urcare exagerată — din pricina acestui joc colectiv și simultan al întregei Americi la bursa din New- York, în special. Lumea cunoscătoare prevedea, încă de astăvară apropierea catastrofei. Această catastrofă s’a produs şi ea probabil va mai ţine încă până să va potoli alarma scăderilor şi vor reîncepe urcările. Refluxul la care asistăm acuma va avea fără îndoială urmări bune asupra pieţei capitalurilor în Europa. Call money nu va mai atrage pe capitaliştii europeni, cu promisiunea unor dobânzi imposibil de realizat în afaceri de producţie şi de schimb de mărfuri. Dobânda fixă a împrumuturilor de Stat şi a obligaţiilor industriale va găsi iarăş amatori în Europa şi, desigur, şi în America. E un moment favorabil de care ar trebui să profităm şi noi. A. CORTEANU Navigaţia pe Canalul Bega Neobişnuita creştere a traficului.—Transporturile de import şi export.—Federalizarea morilor din Banat Navigaţie pe Canalul Bega din Banat este, în anul acesta, foarte desvoltată. Atât numărul vapoarelor cât şi tonajul transportat au întrecut cifrele traficului din ultimii zece ani, într'un mod considerabil. Transporturile au fost efectuate numai de societăţile I. D. S. G., M. F. T., R., şi S. R. D. Din acestea societatea S. R. D. face si operatii de cabotaj. Soc. N. F. R. nu ia parte la traficul pe Canalul lirga. In schimb, pavilionul iugoslav este semnalat foarte des. Din cauza activităţii neobişnuite ce se desfăşoară pe această importantă arteră de comunicaţie, e imposibil de navlosit un şlep pentru o dată apropiată. Toate navlosirile se fac pe un termen îndepărtat. TRAFICUL DE IMPORT ŞI EXPORT Ce a determinat oare această sporire a activităţii economice în Banat? Ce a făcut ca traficul pe Canalul Bega să crească într-o asemenea proporţie? Răspunsul e foarte simplu. Recolta abondentă din anul acesta, a făcut posibilă o creştere a exportului. Mari cantităţi de cereale sunt expediate, prin canalul Bega, în susul Dunărei, spre Germania şi Austria• Exportul derivatelor de cereale a crescut şi el. Ungaria importă mari cantităţi de la noi. Pe de altă parte se acordă, din Ce în ce, o mai mare importanţă importului pe calea navigabilă a Dunărei. Vasele şi Şlepurile ce pornesc de la noi încărcate cu cereale, derivate şi petrol, se întorc din Germania, pline de cărbuni şi coloniale. FEDERALIZAREA MORILOR Circulaţia de cabotaj a crescut diin urma marilor transporturi de făină şi mălai care se face din Banat spre vechiul Regat Activitatea celor 40 de mori din Banat este astăzi organizată graţie înfiinţării „Federalei morilor din Banat“ care urmăreşte plasarea producţiei. Această organizaţie a fost cu atât mai necesară cu cât capacitatea de lucru a morilor din Banat este atât de mare, încât poate satisface toate nevoile consumului interior. Producţia este asttăzi contingentată pentru fiecare moară în parte şi preţul de vânzare al făinei de grâu, a fost stabilit, în mod unitar, la 9,40 lei kilogramul. * Creşterea traficului pe canalul Bega a făcut actuală o problemă pe care am discutat-o în nenumărate rânduri, în ziarul nostru. E vorba de menţinerea unei adâncimi convenabile a acestui canal, într-o asemenea măsură încât să se înlesnească navigaţia şi să se permită intrarea în canal a unor vase mai mari Această problemă se pune astăzi cu mai multă acuitate şi de rezolvarea ei depinde în bună parte, desvoltarea economică a Banatului, ca o consecinţă a creşterei traficului pe canalul Bega. B. Bd. Situaţia financiară în Grecia ATENA 30 (Rador). — Faţă de depresiunea subită ce s'a ivit pe piaţa financiară, guvernul a avut mai multe consfătuiri cu reprezentanţii marilor, bănci, discutând măsurile necesare să Îndrepte situatia. Se pare că intre acestea se va recurge la sporirea circulației fiduciare și la importarea unui stoc de aur din străinătate. -------------UN ANIMATOR________ Într’un oraș din provincie, am întâlnit astă vară un inspector financiar. A venit drept la mine și, surâzând, cu mâna întinsă, mi-a zis: — Merge bine. Foarte bine. Surprins, l-am întrebat: — Cui îi merge bine? — Cui? Statului. Ne-a cumpărat Madgearu cu o sută de lei.Suntem încântaţi Toţi inspectorii ne-am pus pe lucru■ Împlinim până la sfârşitul anului tot deficitul. — Cum v’a cumpărat cu o sută de lei ? — Noi inspectorii avem pentru deplasare o diurnă de trei sute de lei. Cu această sumă nici unul din noi nu putea părăsi Bucureştii. Toţi lucram prin telefon. D. Madgearu veroind ad-interim la finanţe ne-a convocat• Credeam că are să ne ocărească. Nu- Ne-a cerut concursul. Atunci i-am spus Şi noi pricina, care ne împiedeca să ne facem datoria— Şi cât vă trebuie? — O sută de lei^mai mult, ca să ne putem acoperi cheltuelile- T). Madgearu ne-a satisfăcut îndată cererea şi ne-am pus toţi PC lucru. — Dar atâta puteaţi cere ?i celorlalţi miniştri. —■ Am cerut, dar nimeni nu a vrut să ne dea. D. Vintilă Brătianu, batea cu creionul In masă şi spunea: Vă ajunge-Acest mic fapt arată câtă Pricepere ? i câtă inimă Pune d- Madgearu în conducerea trebilor publice. Nu e numai un om învăţat, care ştie să facă legi. E Şi un bun gospodar, care Ştie să însufleţească Şi să pună pe lucru personalul de sub ordinele sale E un animator. Discuţiile din Camera Comunelor LONDRA, 30 (Rador) — In şedinţa de azi a Camerei Comunelor, s’a anunţat că d. Macdonald va face Marţi o declaraţie asupra misiunei sale în Statele Unite. Discuţiile asupra relaţiunilor dintre Anglia şi Soviete, vor avea Ioc tot în şedinţa, de Marţi s—- R' Pregătirea tratatului de comerţ românoenglez Legaţia britanică a remis ori Ministerului de externe proectul viitorului tratat comercial anglo-român. Textul a fost trimis pentru a fi studiat la ministerul de Industrie şi Comerţ. Proectul a fost pregătit cu prilejul vizitei flului ministru Madgearu la Londra, în convorbirile avute de d-sa cu d-rsii Snowden, cancelarul Tezaurului şi Graham, ministrul comerţului. In punctele principale, proectul e asemănător cu tratatul comercial antelogerman. Baza o constitue clauza naţiunei celei mai favorizate. Parafel cu înceeerea acestui tratat, se studiază la Londra posibilități menite să înlesnească credite pe termen lung pentru exportul in Romănia. împrumutul de finanţare a recoltei Banca Centrală Cooperativă ne roagă să publicăm următorul comunicat: Ştirile ce au apărut în unele ziare cum că ar fi avut loc zilele acestea conversaţiuni între organele Băncei Centrale Cooperative şi reprezentanţi ai grupului financiar Mendelsohn, cu care s’a încheiat împrumutul de finanţare a recoltei, sunt lipsite de orice temei, deoarece operaţiunea este terminată. Banca Centrală Cooperativă roagă ca orice informaţie ce se dă referitor la activitatea ei să nu fie publicată până ce nu e controlată la Bancă de organele în drept. Săptămâna neagră la bursele americane Pierderile ating 14 miliarde dolari într’o singură zi NEW-YORK, 30 (Rador). — Atmosferă de panică la bursa din New- York s’a accentuat ori, întrecând chiar scăderile din prima zi a crachului. Toate încercările de a se opri scăderea şi toate intervenţiile marilor bănci au fost zadarnice. Unele valori, din cele mai căutate, au înregistrat pierderi ce ating până la 70 dolari de acţiune. Numărul tranzacţiunîlor a fost enorm. In câteva ore s’au negociat 16 milioane 410.GQO acţiuni, sub presiunea lichidărilor forţate. Numeroşi au fost aceia cari speculând fără acoperire suficientă, au fost nevoiţi să se Asupra crachului care s’a pornit în ziua de 25 Octombrie la Bursa din New York, mai primim informaţiile următoare: Ziua de Vineri a însemnat la Wallstreet cea mai neagră zi, după catastrofele din 1907 şi 1907. Într’o atmosferă de panică extraordinară, cursurile unora din cele mai preţuite hârtii au cedat în timp de o oră până la 50 dolari- Panica era şi mai mult întărită de svonul că bursa va fi închisă la ora 1 după amiază, pentru înfruntarea speculei de baisse. Comitetul Bursei a trebuit să publice un comunicat de desminţire a acestui svon alarmist-Deschiderea Bursei nu lăsa să se prevadă o astfel de desfăşurare. După puţin timp însă, transacţiuni foarte însemnate au produs o oarecare nesiguranţă. Curând după aceea a urmat un vot desfacă de acţiuni la orice curs şi care s-au ruinat de această pricină. Totalul pierderilor suferite Marţi se cifrează la peste 14 miliarde dolari. Şedinţa Bursei a trebuit să fie prelungită, faţă de numărul mare al ofertelor de vânzare. Cercurile financiare sunt alarmate de această catastrofală scădere, ce păgubeşte grav interesele generale ale economiei naţionale. Se cere cu stăruinţă reducerea taxei scontului, pentru a înlesni creditul şi a întări astfel resistenţa valorilor ameninţate de faliment, imens de oferte de vânzare. Din toate părţile Statelor Unite şi din străinătate se îngrămădim ordinele de vânzare, la cursuri scăzute-Îndată după amiază, s’a produs panica- Acţiunile scădeau vertiginos şi fiecare minut aducea pagube de milioane de dolari. Sala Bursei înfăţişa un adevărat haos. Ofertele se confundau, fiecare aducănd noui scăderi. Băncile mari încercau să menţină cursurile cumpărând pachete de câte 19%0, Şi 20.000 acţiuni■ Încercarea fu zadarnică- Atât de numeroase erau tranzacţiile încât indicarea automată a cursurilor nu se mai putea face. Până la ora l d. a. se negociaseră peste 10 milioane de acţiuni-Faptul senzaţional era scăderea acţiunilor întreprinderii ,,United Steel" sub 200. Deasemenea General Motors şi General Electric, hârtiile cele mai puternice, suferiseră pierderi însemnate. In toată graba s’a convocat atunci o consfătuire a marilor bancheri la Morgan, pentru a discuta măsurile necesare. Anunţarea acestui fapt a produs o oarecare destindere şi a mai calmat spiriteleUnele acţiuni au izbutit chiar să recâştige până la 30—40 dolari La închiderea şedinţei Bursei, s’a constat că în această zi s’au negociat 12.880.000 acţiuni. Recordul atins în trecut era de 6 milioane. La înregistrarea tranzacţiilor au trebuit să lucreze un număr de 50 mii funcţionari. A doua zi, în primele ore ale dimineţii, zeci de mii de oameni au înconjurat clădirea Bursei. Cordoane puternice de poliţişti au menţinut ordinea, gata să intervină, deoarece existau temeri de excese, din partea celor ruinaţi. Numărul micilor speculatori de bursă care şi-au pierdut întreg avutul în această zi de panică este evaluat la 50.000. Pagubele erau preţuite pentru această singură zi la trei miliarde dolari. PANICA SE MENŢINE Panica, împotriva tuturor măsurilor luate de marii bancheri, a continuat şi în zilele următoareUltimele telegrame arată că atmosfera de derută se menţine,accentuând în nod catastrom scăderile de cursuri. Este o reacţiune de mult prevăzută, după speculaţia excesivă desfăşurată în ultimii ani, speculaţie care a Permis (Citiţi continuarea in pag. Iii-a) Cum a început crachul Industria şi cazul de la Lupeni Efectele învinuirilor neîntemeiate Amestecul prea mare al Statului, sau mai bine zis al politicei, în treburile particulare, a avut pretutindeni şi totdeauna, un rol negativ. Pentru a justifica această imixtiune inutilă şi periculoasă în treburi ce ies din cadrul atribuţiilor şi competinţei sale. Statul şi organele sale, s-au bazat mereu pe sofisme, sau afirmaţiuni eronate. Toate efectele rele ale politicei amestecului său în treburile particulare. Statul le-a aruncat în spinarea acelora, pe cari i-a pus forţat sub epitropia sa. Înainte şi mai ales după răsboi Statul s’a amestecat prea mult şi în mod unilateral în agricultura şi exportul nostru de cereale. Rezultatul a fost că le-a distrus pe amândouă. Tot după răsboi, s'a amestecat în industrie. Sub diferite forme şi legiuiri el s’a interpus în calea propăşirei ei financiare. I-a rechiziţionat produsele i-a fixat preţurile de cost şi de desfacere, i-a drămuit beneficiile, amortismentele şi rezervele. A împiedicat-o de la export prin taxe excesive, a supus-o la o inchiziţia fiscală sdrobitoare, i-a cumpărat produsele fără a le plăti la timp şi în cele din urmă, prin reforme sociale excesive, a modificat şi tulburat şi raporturile normale şi consfinţite prin uz, dintre patroni şi lucrători — chestiune, care în prezent este obiectul unor aprinse discuţiuni la Ministerul Muncii. Politica aceasta profund greşită, a făcut şcoală printre factorii noştri de guvern şi ea continuă. * Pentru a o justifica, a fost mereu nevoie să se creeze o atmosferă prielnică în acest scan. Şi de aceia s’au aruncat în fiecare zi industriei fel de fel de învinuiri nejustificate. Auzim mereu afirmăndu-se, la adresa industriei în general, fără nici o dovadă, că are beneficii prea mari, că fraudează fiscul, că înșală statul la furnituri, că speculează consumatorii, că e rău administrată, că exploatează muncitorii, că a parazitară și atâtea alte învinuiri, cari sfârşesc prin a creia o atmosferă insuportabilă in jurul acestei principale ramuri de activitate din tara noastră. Atmosfera urâtă ce se crează industriei, în această epocă de aspră criză financiară, când ea trece Prin greutăţi atât de mari, are urmări nefaste pentru ea, în tară Şi în străinătate. In ţară, raporturile dintre industrie şi organele Statului, cu care ea vine în contact immanent, raporturile ei cu acţionarii cu publicul consumator, cu linaiva internă de care are zilnic nevoie şi apoi raporturile industriei cu muncitorii — toate sunt întunecate de o atmosferă de suspiciune, răspândită prin afirmatiuniile neîntemeiate ce i se aruncă zilnic. In străinătate însă, urmările provocate de aceasta atmosferă sunt şi mai grave■ Străinătatea ne priveşte cu neîncredere şi teamă, când constată tratamentul ce se aplică in România industriei nationale, la care capitalul străin a participat în parte Până azi Şi e chemat să colaboreze într’o măsură Şi mai largă în viitor, la un program de mari învestiuni-Creditul nostru particular fi chiar al Statului, în cercurile financiare străine, suferă pe urma acestei stări de lucruri inadmisibilă. Pentru a învedera cu un exemplu de actualitate, uşurinţa cu care se aruncă învinuiri neîntemeiate la adresa industriei, vom releva cazul de la Lupeni. Consiliul de miniştrii a dat verdictul său în grava chestiune a tulburărilor de la Lupeni prin care plică sancţiuni foarte severe numai autorităţilor civile şi militare, cari au instrumentat înainte şi în timpul evenimentului sângeros din Valea Jiului. înainte de a aplica sancţiuni, Consiliul constată şi „vinovăţia societăţilor miniere cari prin activitatea lor, au provocat o situaţie de încordare permanentă.” Iată o gravă acuzaţiune ce se aduce societăţilor miniere din Valea Jiului, fără însă ca vina să fie precizată şi nici pedepsită. Totuşi, între societăţile miniere şi muncitorii lor, există anumite raporturi legale. Unul din aceşti doi factori trebue să fi nesocotit prevederile legale, dacă a existat o situaţie de încordare permanentă. Cum încă mult înainte de tristul desnodământ de la Lupeni, atmosfera era încărcată în Valea Jiului, este interesant de ştiut ce măsuri au fost luate de cei în drept, cari cunoşteau situaaţia, pentru a constata infracţiunile societăţilor sau ale muncitorilor, a le sancţiona şi a evita astfel faptele ce s’au produs? Dacă însă măsuri preventive nu s’au luat, de ce nu se precizează astăzi cel puţin, vina societăţilor miniere şi odată precizate punctele legale de acuzare, de ce nu se aplică şi sancţiunile cuvenite, prevăzute de lege? De ce cu alte cuvinte se afirmă numai vinovăţia societăţilor miniere, fără precizări şi fără sancţiuni? Tocmai însă din chipul cum consiliul de miniştrii a rezolvat probllema, lipsa de precizări în constatarea răspunderilor indicate şi pedepsirea numai a organelor civile şi militare din Valea Jiului, învederează că nu s’a găsit societăţilor miniere nici o vină. Atunci, de ce se aruncă cu atâta uşurinţă, o afirmaţie atât de gravă şi neîntemeiată pe fapte, la adresa unor întreprinderi de importanța celor din Valea Jiului? * Am insistat asupra acestui caz, pentru a ilustra cu un exemplu mai mult, tratamentul ce se aplică industriei în general, ori de câte ori, Statul sau organele sale, au de justificat activitatea lor politică, economică, socială sau financiară. Acest tratament complică și mai mult dificultățile de tot soiul ce întâmpină, industria în accivitatea sa, 1 B. II DESTINDERE IN AUSTRIA Hotărlrea in moderaţie, câte din :prima zi a caracterizat activitatea cancelarului Schober, începe să dea roade.Proectul de reformă a Conttituţiei, depus in Parlament, a trecut după două zile de desbatere generală în cercetarea comisiunilor. O procedură care in alte împrejurări ar fi putut dura luni întregi, a fost expediată astfel In cel mai scurt timp, scutind viaţa politică a Austriei de frământări şi de efectele supărătoare ce firesc se resimteau după încordarea politică asupra vieţii economice. D. Schole,el îndreptăţeşte astfel speranţele—puse în__persoana sa, când a fost chemat să ia guvmnul în împrejurări critice. Cancelarul a ascultat dorinţa puternicii organizaţii a ,,Heimwehrului‘* şi a prezentat proectele de revizuire constituţională. Nu insă în spiritul luptei de partid, cum existau temeri în lagărul social-democrat, ci cu chibzuită înţelegere a realităţilor politice şi a necesităţilor naţionale. Aceasta o dovedeşte de altfel atitudinea celor două grupări adverse. „Heimwehr-ul", mulţumit că se împlineşte principala sa cerere, e totuşi nemulţumit că guvernul n’a, adoptat în totul tendinţele unui program întrucâtva reacţionar. Social-democraţii, adversari sgomotoşi din principiu a oricărei atingeri a actualei constituţii, se declară totuşi dispuşi să discute proectele şi să ajungă la un compromis. E semnul cel mai bun că guvernul Schober se află pe drum sănătos. Proectul său de Constituţie tinde să dea un rol real preşedintelui republicei. În viitor, acest suprem demnitar, azi un simplu personaj decorativ, va numi şi concedia miniştri, va convoca şi dizolve Parlamentul, va putea decreta starea de necesitate, pentru a salv,, garda interesele Statului, fără însp a'ser putea atinge chiar in această situaţie excepţionlă, de principiile constituţionale sau de legile cu caracter economic. Proectul reduce numărul parlamentarilor^ şi_ dă putinţa unui parlamentarism sănătos. Reglementează relaţiile dintre provincii, in organizarea federativă şii orândueşte autonomia Vienei, asimilând capitala cu o provincie. Nu se poate spune că această Constituţie e reacţionară. In multe, privinţa ea se aseamănă cu constituţia Reichului, adoptată la Weimar. Prerogativele rezervate preşedintelui republicii nu depăşesc pe acelea ale preşedintelui Reichului. Se poate presupune că se va ajunge la o înţelegere, pentru ca revizuirea constituţională, dorită de mare parte a populaţiei, să se poată face pe calea normală parlamentară. In interesul însuşi al democraţiei austriace este ca această cale legală să nu fie prin nimic primejduită. Şi cât de necesar este acordul dintre partide, pentru evitarea unor eventuale sdruncinări, o dovedesc recentele evenimente din Viena, unde numai răspândirea tunor svonuri alarmiste a putut provoca panică financiară, o speculă primejdioasă a valutei naţionale fi un asalt la ghişeele băncilor. ^ _ In interesul consolidării Austriei, e de nădăjduit că opera întreprinsă cu atât de impunătoare hotărâre de cancelarul Schober va fi dusă la bun sfârșit. A. Ha Citiţi in pagina V ai înfiinţarea Creditului Agricol Noui produse admise la export Hotărârile Delegaţiei Economice a Guvernului Pregătirea bugetului pe 1930 CONVOCAREA SECRETARILOR GENERALI DE MINISTERE Dată fiind nevoia grăbirei lucrărilor pentru pregătirea bugetului general al Statului pe anul 1930, d. Virgil Madgeanu, ministru ad-interim la finanţe, a convocateri dimineaţă la ministerul de finanţe pe toţi secretarii generali de ministere, spre a le da Instrucţiile necesare. După ce a complectat instrucţiile trimise în scris, a cerut secretarilor generali să depună toată silinţa ca în termen de opt zile proectele de buget ale departamentelor să fie întocmite şi prezentate ministerului de finanţe. In acest scop, s’a hotărât ca până atunci secretarii generali să suspende audientele pentru public şi să-şi consacre întregul timp iucrăriin humbul.