Argus, iulie 1935 (Anul 25, nr. 6665-6690)
1935-07-01 / nr. 6665
ANUL XXV No. 6665 NOUL MODELE CILINDRI lucurești, PALATUL GIBLOI Telefon 209.64 21745 ABONAMENTE In străinătate Un an . 2200 Lei 6 luni . 1300 „ 3 luni . 800 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚ Fondatori: S. PAUKER silH. F. VALEI BIROURILE: București Str. Constantin Miile No In fără Un an . 1000 Lei 6 luni • 550 5 luni , 300 3 lei în țară, 6 lei în străinătate. Comerţul cu Germania . Schimbarea regimului comerţului extern a făcut necesară o revizuire a raporturilor de schimb cu toate ţările. Aşa se şi explică tratativele şi consfătuirile de la Banca Naţională, pe care presa le tot anunţă, în ultimul timp. E nevoe de o adaptare la regimul cel nou a tuturor convenţiilor cu străinătatea şi a tuturor afacerilor de import şi export, începute sub diferitele regimuri din trecut. După câte suntem informaţi, adaptarea regimului primelor la comerţul cu Germania întâmpină oarecare greutăţi, fiindcă Germanii pretind, că lor nu trebue să li se aplice supracota de 44 la sută la import şi că, în schimb, trebue să se dea şi exportatorilor pentru Germania prima de export. Aşa cum li se aplică sistemul Cel nou, Germanii pretind, că se face o deosebire nejustificată în defavoarea lor şi că această deosebire nu ar avea un caracter pur economic derivând din nevoia de a egaliza condiţiile de comerţ ale tuturor ţărilor străine cu ţara noastră pe baza regimului de prime, pus dn curând în vigoare. Suntem convinşi, că Banca Naţională şi reprezentanţii guvernului, care duc tratativele cu străinătatea pentru a lega trecutul cu prezentul, nu au nimic altceva în vedere decât aplicaţiunea noului regim în aşa fel, încât toate ţările să apară pe piaţa noastră în condiţione egale, întocmai ca, la un handicap bine calculat. Protestele germane, că importul lor la noi este supus la supracotă, pe când exportul în Germania nu este încurajat cu prime, în aparentă, pare foarte întemeiat. De fapt, lucrurile stau cu totul altfel. In vremuri normale comerțul extern este ajutat de doi factori cu valoare constantă universală: moneda cu bază de aur sau mai exact calculul tuturor valorilor în aur şi, în al doilea loc, clauza naţiunii celei mai favorizate. Din pricina crizei, începută la 1929, clauza naţiunei celei mai favorizate a fost cu totul părăsită, iar aurul, ca monedă universală, a fost şi el părăsit în cea mai mare parte a lumii. Comerţul, între State, se face, azi, prin convenţii bilaterale, tinzând la echilibrarea valorii schimburilor, prin compensaţie sau clearing. In această situaţie, clauza naţiunii celei mai favorizate nu are, fără îndoială, nici un rol. Aurul, însă, a rămas ca bază de calcul a valorilor, chiar în ţările care au părăsit etalonul aur. Clearingul şi compensaţia se fac printr’un calcul având de bază o monedă raportată, în cele din urmă, tot ma aur. _I Sunt, astăzi, în lume două feluri de monede: unele, care reprezintă aur şi păstrează încă privilegiul convertibilităţii în aur — blocul aur — altele, care nu au convertibilitate şi de aceea nu au o valoare în aur, dar au o valoare în bursă. Aceste din urmă monede sunt, azi, cele mai importante din punct de vedere al comerţului extern: lira sterlină şi dolarul. .Valoarea lor e variabilă. Intr’un anumit moment însă lira sterlină sau dolarul au aceas valoare, atât în tara lor, cât și pe tot restul globului și anume valoarea pe care le-o dă bursa. Cu marca germană lucrurile se schimbă. Marca nu e nici convertibilă în aur, nici cu o valoare unitară fixată de bursă. Marca germană este un instrument de comerţ cu totul original. Ea este o creaţiune a d-lui Schacht, dictatorul economic al Germaniei, şi are valori deosebite dupe funcţiunea pe care o împlineşte şi dupe intenţiunile dictatorului economic. Germania oferă preţuri mai mari decât piaţa mondială. Rezultatul este, că ea atrage comerţul ţărilor exportatoare către ea. Preţul superior, plătit în mărci, satisface peexportator. Aceste mărci, primite te exporfrtQft gspssg fi amărâturi de mărfuri germane. Importatorul din Germania găseşte şi el un avantaj în această flexibilitate a mărcii. Mărfurile străine, adunate în Germania, sunt naţionalizate ca germane şi apoi exportate acolo unde e nevoe de ele şi de unde marca germană se poate întoarce acasă sub formă de aur sau devize aur. Aşa se face că, anul trecut, de pildă, cu sistemul comerţului bilateral, noi ajunsesem a considera piaţa germană ca foarte pasivă faţă de noi şi piaţa engleză ca foarte activă, deşi cerealele noastre mergeau în Anglia, dar prin Germania. Atâta timp cât va dura sistemul mărcii flexibile, cu o valoare de utilitate determinată de dictatorul economic, Germania nu poate pretinde să i se aplice sistemul primelor fără deosebire.Noul sistem aplică la import aceeaş regulă tuturor, fără nici o excepţie. La export, se dă primă numai acolo unde este nevoe. Sunt articole, care cer numai prima valutară pentru a putea fi plasate. Altele cer şi prima economică, cum e de pildă grâul. Deosebirea nu se face nici în favoarea, nici împotriva nimănui. Tot ceea ce se urmăreşte, este egalizarea de preţuri şi de condiţii. A. Corteanu Deplinele puteri Comentând închiderea sesiune! parlamentare, Le Temps scrie* »Dacă parlamentul își Întrerupe activitatea, guvernul nu trebue să încetinească munca lui. Deplinele puteri ce l-a dat parlamentul, o indeamnă, sau mai de grabă EL LEAGA, să lucreze fără întârziere. „E neapărată trebuinţă să zicem din nou, că puterile depline au fost încredinţate guvernului, ca ei să restabilească echilibrul bugetar, să însănătoşească finanţele naţionale şi să pună moneda franceză la adăpostul oricărei atingeri. Problema grea,dar simplă, e ca Statul să nu cheltuiască peste puterile lui, să potrivească cheltuelile cu veniturile, să stabilească într'un cuvânt, acele bune socoteli, cari, cum zice proverbul, fac pe bunii prieteni" Nu știm ce va face guvernul francez cu deplinele puteri ce li s’au dat. Știm numai că la noi parlamentul a dat guvernului depline puteri încă de acum un an și jumătate, dar guvernul, se vede, n’are ce face cu ele. NU S’A PREA GRABIT SA LUCREZE. Nu s’a prea grăbit să lucreze nici Comisia numită pentru simplificarea aparatului de Stat. A lucrat toată vara din anul trecut, a Început să lucreze şi in vara asta şi e nădejde să lucreze şi la anul, dacă va mai fi la putere. Citiţi în pagina Vai Modificarea convenţiilor comerciale Agricultură de mântuială DE CE NE SPECIALIZAM IN EXPORTUL DE GRAU PENTRU NUTREŢUL VITELOR Din cauza aşa zisei supraproducţiuni şi văzând că nu mai rentează grâul, agricultorii noştri, cari, după îmbunătăţirea marei proprietăţi nu prea s’au distins prin culturi îngrijite, au făcut şi fac o cultură a grâului cam de mântuială. Agricultorii din cele două Americi, insă, văzând, şi ei, că grâul obişnuit nu mai rentează, s’au pus pe lucru şi produc astăzi numai grâu de calitate superioară, cu care capătă prime pe pieţele mondiale Grâul este numai o materie primă. Aceasta au înţeles-o agricultorii americani. Pentru a fi valorificat, grâul trebue să fie transformat în făină şi apoi în pâine şi paste alimentare. Selecţionatorii şi chimiştii americani au sărit în ajutorul agricultorilor şi îi au făcut să producă numai grâne bane, cerute de industria alimentară. Grâul nu se cultivă deci nici pentru resistenţă la ger, la cădere sau rugină, nici chiar pentru producţie mare la hectar. El se cultivă pentru pâine şi paste făinoase. — Compoziţia chimică şi puterea de panificaţie a grânelor americane nu numai că e cunoscută pe varietăţi, pe regiuni şi pe tipurile de standardizare în silozuri, dar în majoritatea cazurilor, „Buletine de analiză“ eliberate de laboratoare de stat şi particulare întovărăşesc transporturile de grâu. — Şi ce cuprind aceste buletine de analiză ? Ascultaţi: Greutatea hectolitrică, substanţe azotoase în boabe şi în făină, extracţie de făină, aciditatea lactică a făinei, valoarea pH, gluten umed, gluten uscat şi hidratarea glutenului, cenuşe, culoarea făinei, caroten, putere diastazică exprimată în maltoză şi în cc de bioxit de carbon, volumul, greutatea şi nota păinei etc. Dar, se va întreba, cine înţelege şi pentru cine se face şi se scriu acest „Buletine de analiză" ? Şi agricultorii şi cerealiştii şi exportatorii au început să le înţeleagă, şi ele se scriu pentru experţii şi chimiştii morilor, brutarilor şi fabricelor de paste făinoase dupe întreg pământul, cari pe această cale ştiu unde să găsească grâul cu compoziţia chimică exactă, necesară fabricărei păinei de diferite calităţi şi categorii, a pesmeţilor, a pastelor făinoase, a torturilor, prăjiturilor, bomboanelor, etc., cari cer grâne cu diferite compoziţii fizice şi chimice. Numai aşa se poate valorifica grâul. Dar noi ce trimetem clienţilor din streinătate? Cel mult o probă de grâu intr’un săculeţ cu menţiunea greutăţei hectolitrice şi procentul de corpuri sirene! Clienţii streini şi chimiştii şi experţii lor neprimind datele analitice, cu care sunt obişnuiţi de americani, pentru ei grâul nostru are calităţi necunoscute şi astfel e bun de nutreţ ! Ţările respective aprobă, apoi, importul grânelor noastre pentru nutreţ ca schimb de mărfuri necesar ajustărilor valutare şi astfel ne specializăm treptat şi sigur în EXPORTATORI DE GRÂU DE NUTREŢ. Şi ce ironie a soartei când ne gândim că oamenii de ştiinţă au decretat că: grânele cele mai bune de pâine cresc în Rusia, România şi cele două Americi! Pentru salvarea economiei noastre naţionale, se impune să nu mai exportăm decât grâne superioare, cu cel puţin 77 Kgr., greutate hectolitrică, maximum 3 la sută corpuri streine, minimum 12 la sută substanţe azotoase in boabe, minimum 34 la sută gluten umed şi 12 la sută gluten uscat. Cum vom ajunge aci ? !Ăsta în articolele viitoare. Dr. D. Andronescu ól 6 PAGINI a merj mina rea M hotă Li nu p tru de a cosi a terite puneegim. iblicităţii r comisiei lutul pen. Pi -----rămân în vigoare peniri importurile ce se fac deacum picolo. Primele de export fixate rimân și ele în vigoare fără nici o mod licăre. E evident c. Aceste prime sunt susceptibile il ■# nodificare. Regimul e ’.ut pe principii elastice şi dac» a fi necesară sporirea primelor export, nimic nu stă în calea ««.astei sporiri. Tot aşa va fi şi ca primele de import. Dacă încasări e din primele de 44 la sută, vor î mari şi va rămâne un ercedent, atunci se va putea proceda la »r aderea ei. Prin urma 1 in această privință, regimul poa ! ii considerat definitiv fixat. Ltj MJs comisiunei privesc numai .J/Ta aporturilor efectuate PAÂf * Ml IUNIE. Hotărârile IuaW«astă privință sunt numite M ^«Afltranzitoriu“. Cari sunt acestui „regim tranzitc^^^-o Deoarece^^^tVoastră faţă de ţările de diferă deIn situaţia de azi, deci, definiţia importului curent şi a arieratelor este rmătoarea: FRANŢA: toate importurile făcute înainte de 20 August 1934 sunt arierate, tot ce s‘a importat dupe această data e import curent. Deocamdată la orice aprobare de plată se aplică prima de 44 la sută. Sunt însă discuţiuni încă neterminate, ca data de 20 August 1934 să fie înlocuită cu 11 Iunie 1935. In acest caz s'ar renunţa chiar să se socotească pentru plata datoriilor cele 44 la sută, la ţară la ţară dupe convenţiile încheiate, regimul tranzitoriu diferă şi el de la ţară la ţară. NOUL REGIM NU POATE FI GREVAT DE TRECUT Banca Naţională consideră principial că plata importurilor făcute înainte de 1I Iunie NU POATE SA GREVEZE NOUL REGIM. Ea vrea deci că odată cu ziua de 11 Iunie să se tragă o linie de demarcaţie între ceea ce a fost şi ceea ce va fi. Numai pe această bază vrea să-şi asume răspunderea pentru regimul intrat în vigoare la 11 iunie. Această dorinţa a Băncii Naţionale se loveşte, însă, de dispoziţiunile convenţiilor încheiate cu diferite ţări. De aceea S’A HOTARAT CA TOATE CONVENŢIILE DE CLEARING ŞI CHIAR CELE COMERCIALE cari stau în calea principiilor formulate de Institutul de emisiune SA FIE DENUNŢATE şi să se Înceapă tratative pentru punerea de acord a acestor convenţii cu noul regim*. Noile tratative vor Începe în foarte scurt timp. Tratativele cu unele ţări au şi început. Până la încheerea noilor convenţii, convenţiile existente sunt aplicate în măsura posibilităţilor. ITALIA: toate importurile făcute înainte de 1 Setembrie 1934, sunt arierate. Cele făcute după această dată sunt importuri curente. Taxa de 44 la sută se socoteşte deocamdată la orice plată. Se caută a se aplica şi importului din Italia aceeaş schimbare ca şi celui din Franţa. Dealtfel aceasta se poate face cu atât mai mult, cu cât acordul de plăţi cu această ţară e favorabil Italiei, exportul a luat un avânt mare şi plata datoriilor întârziate s’ar putea face repede. ANGLIA: convenţia încheiată cu Anglia in Februarie prevede că datoriile făcute până la 20 Martie 1935 sunt trecute într‘un cont global, plătindu-se lunar 50.000 lire. Ar rămâne deci că ce s‘a importat după 20 Martie să fie plătit pe baza noului regim. Cum Banca Naţională cere 90 de zile, zilele acestea concordă cu scadenţele importurilor făcute imediat după 20 Martie. Nu se face insă nici o plată S-a suspendat şi depunerae sumelor globale lunare şi nu sunt executate nici conturile curente. Aceasta pănă la terminarea tratativelor ce vor începe peste câteva zile. GERMANIA: Banca Naţională având un disponibil de circa 800 milioane Iei, face orice plată, pentru importurile făcute până la 11 Mai crt, fără nici o primă. Se socoteşte numai un adaos de 5 sau 10 la sută pentru eventualele riscuri ale Băncii Nationale. E un drept al direcţiunii Băncii Nationale de a fixa care importuri plătesc adaosul de 5 şi care cel de 10 la sută. ELVEŢIA: Plăţile cu Elveţia sunt fixate printr'o convenţie de clearing care a apărut in „Monitorul Oficial“ din 20 Ianuarie 1933. Clearingul funcţionează greoi. Se caută acum potrivirea convenţiei la noul regim. GRECIA: Toate plăţile sunt executate fără nici un adaos de primă, fiindcă Banca Naţională are 170 milioane drahme blocate la Atena. aau început tratative ca modifice convenţia cu Grecia şi să se încheie o convenţie de clearing particular. CEHOSLOVACIA: abia mâine vor începe tratativele pentru modificarea convenţiei incheiate în Aprilie. STATELE UNITE: Toate plăţile sunt suspendate fiindcă această ţară nu face nici o cumpărătură de la noi. PALESTINA: Balanţa noastră cu Palestina fiind excedentară s’a a (Citiţi continuarea în gag. II-a) mporturiie noul, urii arierate ă la 11 Iunie nu pot greva noul regim-Care situaţia plăţilor cu diferitele ţări • 0*a#«i 0**#**0**OM fi*« ••«•*•••«••••» ^tgaţia cu difenjeje ţări pentru Camerile de Comerţ se vor face în toamnă Se modifică legea pentru organizarea Camerilor de Comerţ Suntem informaţi că alegerile pentru Camerele de comerţ şi industrie se vor face in toamnă. Potrivit prevederilor ultimei legi pentru modificarea legii de organizare a Camerelor de comerţ, aceste alegeri, trebuia să se facă in iarna trecută. Faptul insă n’a fost posibil, deoarece legea de modificare conţine mulţime de dispoziţii neaplicabile. & timpul ultimei sesiuni parlamentare, din cercuri guvernameniste ss msamM mM J& m formă a Camerelor profesionale. Acest proect a ridicat, precum era şi firesc, toată lumea Împotriva lui, căci conţinea sumedenie de reforme nepotrivite cu starea noastră economică şi ameninţa să dezorganizeze ceia ce voia să organizeze. • După cum suntem informaţi, la toamnă se va vreni de un nou proect de modificare a legii actuale, un proect insă de proporții redusei care se va mulțumi sa facă aplicabp lesgâJn şi®?£fr * INDUSTRIEI şi F Directori GRIGORE G TELEFON: 3.05-44 Luni l Iulie .1935 NOUl MODEL 8 CILINDRI palatul mini 212.40 * PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile ide publicitate Noul tratative comerciale Suspendarea schimburilor.— O invitaţie germană N’avem răsboi vamal cu Germania ! Totul se reduce la o serie de măsuri NECONCERTATE, luate în mod autonom de guvernul nostru şi imediat replicate de guvernul Reichului, aceste măsuri au suprimat, să zicem, în mod trecător comerţul româno-german. Reichul a dat ordine ca Reichsernahrungsamt” să nu mai autorize nici un fel de plăţi pentru importul de produse alimentare şi agricole din România. Acest refuz se face în mod discret, importatorii germani sunt informaţi că nu li se permite vărsământul de mărci - Clearing în contul colector al Băncii Române la Reichsbank şi cu aceasta exportul nostru în Germania e suspendat în mod automatic. Dat fiind că această situaţie nu poate merge la infinit „cancelariile“ au iar un subiect fertil de tratative. S-ar putea crede că cele şase luni de tratative care au precedat cele două convenţii cu Germania au fost îndestulătoare, ca sa se împlinească un lucru statornic. Totuşi să nu ne lăsăm descurajaţi. Lucrurile se vor îndrepta din nou, şi toate cele vor fi făcute în aşa fel ca toată lumea să fie mulţumită. Cererii de informaţiuni complimentare, făcută oficial de guvernul nostru la Berlin, i s-a dat răspunsul următor: Am suspendat numai temporar repartizarea de mijloace de plată pentru achitarea furniturilor româneşti. Am aşteptat cum se va aplica în România prima de import de 44 la sută. Noi nu dorim o îngreunare a comerţului nostru cu România. Dar nu putem să acceptăm fără a reacţiona tratamentul ce-l impuneţi. Am crezut că răspundem echităţii şi simţului de legalitate general, dacă facem la fel ca d-voastră. Impuneţi la import cu 44 la sută mărfurile germane, facem la fel. Vom institui şi noi o taxă de 44 la sută la importul mărfurilor româneşti. La acest lucru ne autoriză dreptul de reciprocitate. Vom face uz de acest drept. Ministrul Afacerilor Străine, ministerul Industriei şi comerţului şi preşedinţia Consiliului de miniştri au fost informate de către reprezentanţii diplomatici ai Reichului in ţară, că guvernul din Berlin, prin d. dr. Schacht ministrul economiei naţionale germane, se ţine la dispoziţia guvernului pentru a se găsi un «moirs vivendi"’ care ar lăm'rc săi înţin ar.?, adăugând Srasă feisitată , că Germania insistă ca de" reaal" românăLige la Berlin pentru a se ajunge la stabilirea unor raporturi de schimburi, trainice şi mai bine echilibrate decât cele din trecut. In această direcţie nu s-a luat încă nici un fel de decizie si e probabil că se vor găsi modalităţile cari să ducă la o înţelegere cu Reichul. Situaţia schiimburilor româno-germane trebue bine stabilită conjunctura actuala a schimburilor românogermane, faţă de situaţia nevoilor noastre de import şi export. Prin tradiţia comerţului nostru exterior şi datorită unei specializări deosebite caroduatici germani, aiara noastră depinde de furniturile germane pentru un important număr de produse. Importul românesc de o mulţime de articole mici şi de mare consum, nu se poate concepe decât din Germania, unde producţia acestor articole a devenit o specialitate. Tot astfel importul de maşini germane, nu poate fi înlocuit de la o zi la alta cu maşina de altă provenienţă. Şi aceasta cu atât mai mult cât singura ţară care până acum ne-a înlesnit schimburile printr-o politică de cumpărături de produse româneşti, curajoasă şi oricum salutară, ne-a dat până în prezent posibilitatea să plătim mărfurile din ea, a fost Germania. Situaţia cu celelalte ţări e prea cunoscută, pentru ca să mai fie nevoie de amănunte comparative. In prezent ne găsim iar într’un moment de întrerupere cu totul gratuită, a curentelor de schimb. Totul s-a întrerupt. Discuţiunile pentru realizarea programului de echipament al industriei noastre petrolifere şi pentru instalarea de silozuri au fost suspendate. Trebue reţinut cu această ocazie că iniţiativa unei extinderi a volumului de afaceri cu Germania prin obţinerea de credite pe termen lung de la industriaşii germani, a venit din partea noastră şi că în scopul unei înlesniri a schimburilor româno-germane, Reichul a acceptat propunerile făcute de noi. Utilajul nostru industrial şi economic este încă prea puţin desvoltat ca să putem renunţa la o politică consecventă de complectare a acestui utilaj. De aceea trebue să găsim soluţii în noua aşezare a comerţului româno-german, care să ne scutească de o dijmuire gratuită a schimburilor şi care să oprească pentru o perioadă prelungită "fcecetitenitele tulburari în raporturile noastre comerciale cu această ursă " ■" Căutarea unui „modus vivendi“ SITUAŢIA EXTERNA Neînţelegerea francobritanică Franţa a fost tulburată aflândcă Marea Britanie a semnat, fără măcar, a o înştiinţa înainte, un tratat naval cu Germania. D. Eden avea rolul să îndulcească supărarea franceză. Lămuririle sale r am făcut decât să o îndârjească. Tratatul anglo-german înseamnă anularea recunoscută a tratatului din Versailles, în capitolul interdicţiunilor militare. El este cel mai însemnat succes al diplomaţieihitleriste. Pe de oparte un beneficiu moral şi material pentru Germania, pe de altă parte, sfărâmarea frontului anglo-franco-italian, atât de gingaş aliniat la Stresa. Motivâ’rilor aduse de d. Eden.—care explica mai ales nevoia de a facc orice prilej de înţelegere cu Genfl nia, pentru a salva pacea acolo, putinţa o dată — francezii lecâteva întrebări: este acest stimul? Va menţine [Angliai de acum înainte, soliei Franţa şi lu Italia Recunoaşte Angli cum nainte, interd ntelor ridicate de nă şi a necesită Apus ca de coCjji de Ge]ţelegte, Au venit şi la s’au ferit de angajamente precise. Politica britanică este aceea a realităţilor. Intr’o situaţie de fapt, Foreign Office caută să se mai poată salva Anglia procedează empiric şi aduce in politică metoda care i-a dat câştig in negoţ. Politica aceasta se îndepărtează de necesităţile şi grijile continentului, dar răspunde egoismului naţional. In nici o ţară din lume, regimul M Tezist nu-i privit cu mai multă hulă ca în Anglia. Nicăeri nu au fost spuse cuvinte mai aspre de osândă pentru programele și metodele hitleriste, ca în Anglia. Dar, indiferent de regim și oamenii săi, opinia britanică vede primejdia care din Germania poate tulbura pacea. D. Hitler se declară dispus să dea unele garanţii! Anglia se grăbeşte sa le primească. Franţa vrea tot sau nimic. Anglia se mulţumeşte cu ceva. In fond aci e controversa dintre Paris şi Londra—, iar Berlinul o foloseşte cu dibăcie. .. Declaraţiile împăratului Abîsîniei LONDRA, 29 (Rador). — împăratul Abisiniei a acordat un interview ziarului „News Chronicle’' în care declară între altele: — In cazul când s’ar ajunge la un răsboiu cu Italia, armata abisiniană se va retrage în interiorul tării. Abisinia are încă încredere în Societatea Naţiunilor şi în marele puteri, pentru a împiedeca isbucnirea unui răsboiu. Nu poate fi vorba despre concesiuni economice în favoarea Italiei. Abisinia acordă concesiuni unor particulari sau unor firme străine, nu însă unor guverne străine. Japonezii provoacă un incident de frontieră cu Rusia MOSCOVA, 29. (Rador). — Două canoniere japoneze și manciuriene, — „Suten și Yamitin", — au pătruns într'un cartaf sovietic al fluviului Amur, in apropiere de satul Poyarkov, din regiunea Blagovescenk. Canonierele au continuat să înainteze în apele sovietice deși prin semnale se arăta că nu este vaselor străine să pătrundă în acel canal. Grănicerii sovietici au observat că cele două canoniere aveau mi-, traderele gata de tras și îndreptate spre ei. Japonezii au fotografiat coastele cmxtutm. ’Grănicerii roși m mort# ^jggjgj maara vaselor do