Argus, ianuarie 1937 (Anul 27, nr. 7118-7141)

1937-01-06 / nr. 7120

ANUL XXVII No. 7120 NOUL MODEL Bucuresti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 RONANENTE : In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 m 3 lei in țară. 6 lei in străinătate In țară Un an 1­100 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TEL­EFO­N 3­ 05.44 Miercuri 6 Ianuarie 1937 NOUL MODEL 8 CILINDRI di§^ Bucureşti, PALATUL CICLOR Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaruri şi la toate agenţiile de publicitate Dorinţa comercianţilor români Fiindcă este între obiceiurile na­ţionale şi acela de a ura împlinirea dorinţelor cu ocazia Anului Nou, noi ne facem interpretul dorinţei celei mai arzătoare a comerţului românesc şi adresăm celor în drept rugămintea de a împlini această dorinţă colectivă în cursul anului ce vine. S-a înţeles, credem, fără altă ex­plicaţie, că dorinţa despre care este vorba e suprimarea contigen­­tării şi a măsurilor care se opun libertăţii ■ comerţului. Dacă mai­ sunt, totuşi, motive pe care noi nu le vedem şi care impun menţinerea sistemului de împiede­care a liberului comerţ cu străină­­tatea, atunci să se reducă la mini­mum cu putinţă formalităţile. Formalităţile necesare — dacă pot fi necesare măsuri de împiede­care a comerţului — trebuesc re­duse la câteva obligaţiuni pe care să le­­poată împlini oricine fără nici o nevoie de autorizaţie prealabilă, de permis, sau de rezoluţii birouo­cratice. Funcţionarii însărcinaţi, as­tăzi, cu împlinirea controlului, cu facerea şi eliberarea permiselor şi cu alte mii de chiţibuşuri, ce umple­dică libertatea comerţului, vor pu­tea fi întrebuinţaţi cu mai mult fo­los în alte direcţiuni, dacă se vor­­automatiza şi se vor standardiza măsurile de control. Persoana func­ţionarului binevoitor sau răuvoitor în cutare sau în cutare caz, trebue să dispară, ca negustorul să ştie dinainte care este soarta a face­­rii lui. Sunt astăzi cazuri la contingen­­tare în care ridicolul interpretări­lor pe care funcţionarii le dau re­zoluţiilor ministeriale, este între­cut numai de tragicul situaţiei. Afa­cerea stă suspendată între minis­terul de industrie şi birourile lui de la contingentare, fiindcă aceste birouri găsesc o virgulă rău pusă, sau un cuvânt cu un dublu înţeles, în ordinul ministrului şi aşteaptă, luni de zile uneori, ocaziunea unei nouă convorbiri între birourile con­­tingentării şi ministrul sau secre­tarul general de la industrie. Sunt, uneori, vapoare încărcate sau tre­nuri gata să treacă graniţa, care nu pot pleca la destinaţia lor, fiind­că direcţia contingentării nu e lă­murită şi nu poate da drumul for­melor până nu va avea un nou or­din explicativ. Această pânză de piedice de care fiecare negustor trebue să se lo­vească, nu pare însă deajuns, fiind­că după ce o afacere scapă prin re­ţeaua dintre ministerul de indus­trie şi contingentare, intră la Ban­­ca Naţională. Acolo ea este din nou cercetată şi se ivesc de multe ori noui greutăţi de interpretare care trimet iarăşi afacerea la industrie şi la contingentare. Dacă printr’un sistem de redu­cere la forme standard al controlu­lui am putea să ne închipuim o îm­bunătăţire a situaţiunii, apoi ceea ce ar rămâne totuşi ca un punct negru ar fi amestecul mai departe al Băncii Naţionale în această neplă­cută afacere a controlului comer­ţului cu străinătatea. Oricare ar fi formele ce se vor impune comercianţilor în vederea controlului, Banca Naţională, nu trebue solidarizată nici cu aceste forme, nici cu scopul pe care-l ur­măresc ele. Conducătorii Băncii Naţionale trebue să lupte din răsputeri ca să scape de situaţiunea de azi. Oricât ar fi de îndreptăţită mă­sura controlului devizelor şi a co­merţului — noi nu credem în ni­ci un fel de justificare — Banca Na­ţională trebue păzită de sentimen­tele şi resentimentele pe care le naşte controlul comerţului şi al de­­vizelor, fiindcă menirea ei este alta. Conducerea Băncii Naţionale nu trebue să-şi piardă obişnuinţa des­tinaţii naturale a Institutului de E­­misiune, deprinzându-se a judeca plata şi afacerile prin prisma poli­ţistă a controlului, în loc de pri­­mirea părintească a unui Institut de Emisiune. Banca Naţională trebue să ră­mână la rolul ei natural de crea­toare a prosperităţii naţionale prin­­sedii, bine administrat şi tivnie condus. Ea trebue să uite visul u­­rât al contactului zilnic cu poliţia judiciară în goana după devize şi după contrabandişti reali sau ima­ginari. Statul să-şi organizeze cum va crede el, pe răspunderea lui, şi prin organe proprii, şi controlul co­merţului şi controlul devizelor. Aceasta este dorinţa comercian­ţilor şi împlinirea ei este aşteptată pentru anul 1937. A. Cârteanu* Plata arieratelor în Belgia Pentru plata arierate­lor în Belgia, Banca Na­ţională face cunoscut că va înapoia băncilor for­mularele A şi B care au fost achitate pentru cota de 10 la sută, spre a pu­tea face la rândul lor cu­noscut clienţilor că vor putea plăti imediat restul contravalorii pentru trans­ferarea ei, conform noui­­lor dispoziţiuni. Aceasta întrucât urmează ca ace­ste aprobări să fie com­plect epuizate. O nouă prelungire a autorizaţilor de import pentru Italia Autorizaţiile de import pentru Italia au fost pre­lungite pentru un nou ter­men de trei luni. In acest sens ministe­rul de finanţe a trimis vă­milor o circulară cu in­strucţiunile necesare. Situaţia câmpului După ştirile sosite la mi­nisterul agriculturii situa­ţia câmpului e de natură să îngrijoreze pe agricul­tori. Lipsa complectă de ză­padă face ca semănături­le să fie foarte expuse în caz de ger uscat, deşi sunt bine desvoltate. îmbunătăţirea culturii porumbului Ministerul­­Agriculturei va începe o intensă campanie de propagandă. In favoarea îmbunătăţiri culturei po­rumbului. Pentru a uşura lucrările de prăşit se va experimenta un model de ghi­­are orizontale adaptabile la plugu­rile ,,Reşiţa“ şi cari nu ar costa mai mult de 3.400 lei. Extinderea acordului monetar In cursul discuţiilor ur­mate de către preşedinte­le­­Roosevelt cu d. Mor­­genthau şi Eccles, guver­natorul Băncilor Federa­le, s’a pus chestiunea u­­nei extensiuni a acorduri­lor monetare tripartite în vederea reglementării mişcării speculative a ca­pitalurilor. Situaţia sumară a Băncii Belgiei Ultima situaţie a Băncii Naţionale a Belgiei arată o proporţie de aur de 68,81 la sută. Rezervele de aur se cifrează la 18 miliarde 678 milioane franci iar cir­­culaţia fiduciară la 22 miliarde 345 milioane SE SFÂRŞEŞTE CRIZA ? Comerţul mondial e in creştere Comerţul exterior al principa­lelor ţări din lume s’a îmbună­tăţit simţitor în primele nouă luni ale anului 1936, faţă de a­­ceeaş perioadă a anului 1935, după ce şi în acel an, sporul a fost destul de simţitor faţă de 1934. După cum reese dintr’o statis­tică întocmită de Camera de Co­merţ internaţională din Paris, din trei zeci şi trei ţări reprezen­­tând mai mult de patru cincimi din comerţul mondial. DOUA ZECI ŞI ŞAPTE STATE AU EX­PORTAT MAI MULT în nouă luni din 1936 ca în aceiaş perioa­dă din 1935. Din acestea optspre­zece au înregistrat un spor mai mare ca ZECE LA SUTA din va­loarea exportului. DOUA ZECI S! ŞASE DE TARI ŞI-AU SPORIT IMPORTUL, în­­tr’o proporţie mai mare sau mai mică. DOUA ZECI Şl TREI DE TARI ŞI-AU SPORIT ATAT IMPOR­TUL CAT Şl EXPORTUL în ra­port cu anul 1935. Aceste ţări sunt : Germania, Australia, Aus­tria, Belgia, Brazilia, Canada, Chi­li, Danemarca, Islanda, Statele­ Unite, Finlanda, Ungaria, Japonia Malaesia britanică, Norvegia, Noua Zelandă, Olanda, Polonia, ROMANIA, Anglia, Suedia, Ceho­slovacia, Uniunea Sud Africană. O scădere a exportului se ob­servă numai în şase ţări, între cari Franţa, Rusia Sovietică, Gre­cia şi Egiptul, iar a importului în şapte ţări între cari Egiptul, El­veţia, Algeria, etc. Numai în trei ţări s’a înregis­trat o scădere a valorii atât la import cât şi la export. , Interesant este că ameliorarea nu s’a înregistrat numai la va­lori, ci şi la cantităţi, fapt care îngăduie să se afirme că anul 1936 a adus cu el o repriză a a­­facerilor. Cifrele de mai jos arată pro­porţia în care s’a desvoltat co­merţul exterior în diferitele ţări: Exportul CREŞTERI LA SUTA Noua Zelanda . . . +28,56 China ................ Belgia-Luxemburg . + 26,60 Canada................... +21,34 Uniune Sud-Africană + 20,90 România . . . . . . +20,69­ Finlanda............... +17,13 Suedia................... +16,10­ Brazilia +15,80­ Irlanda................... +16,42 Chili....................... +15,35 Indiile Neeriandeze + 14,96 Germania................ + 13,03 India ........................ + 12,93 Australia................ +12,86 + 9,60 + 7,80 Cehoslovacia ... + 6,70 Ungaria................... + 5,85 Elveția................... + 5,80 Malasia Britanică . + 5,04 Japonia . . . ... + 4,79 Olanda................... + 4,07 Anglia.................... + 2,62 Scăderi Egiptul ...... — 4,50 Algeria ...... 5,09 Argentina ..... — 6,27 Grecia................... — 6,32 Franța................... — 6­54 u. R. s. s...........­­n.0 Importul CREŞTERI LA SUIA Cele două tablouri de mai sus se referă la valoarea importului şi exportului din ţările amintite. Am spus, însă, că şi cantităţile arată o îmbunătăţire faţă de pri­mele trei trimestre din anul tre­cut. Iată cifrele : Exportul Creşteri a sută Ungaria .......................+ 30,03 Elveția.....................+ 25,33 Brazilia.....................+ 15,11 Grecia •.................+ 11,59 Belgia-Luxemburg • . + 10,35 Finlanda •.............+ 9,78 România .......................+ 6,78 Germania.................+ 4,78 Noua Zelandă .... + 6,1­9 Olanda ...........................+ 5,47 Japonia.....................+ 3,06 Austria.....................+ 1,74 Scăderi U. R. S. S. . . + 3­,19 Belgia-Luxemburg . + 2^,31 Chil . . . . ... . . . +2'00 Ungaria. ..... +2^,87 Noua Ze­anda . . +­211,55 Finlanda ..... + 1, 33 Uniune Sud-Africană + 12,80 Statele Unite . . . +0,30 Polonia-Danzig . . +1 ,85 Cehoslovacia . . . + 15,48 Brazilia . . . . . . +13,18 Japonia ...... + 12,71 Anglia .*.... + 12,54 Frata .................... +12,34 i\’orvegia................ + 11,92 Canada................... +11,88 Suedia . . . +10,73 + 9,34 România................ + g 59 Grecia................... + 8*­0 Danemarca .... + 434 Austria................... + 4^53 Irlanda................... + 3’g3 Olanda ...... -t- 3’73 Malasea Britanică . + 3’g0 Germania ..... Scăderi Egiptul................... — 0,47 Indiile Neeriandeze — 2,42 China ...... — 4.95 Algeria ....«• 5,23 India....................... — 8,34 Elveția .................... — 11,491 Argentina................ —15,48* Scăderi Austria.....................— 1,68 Olanda.....................— 2,34 Elveţia ....... — 9,72 Interesant e de relevat că, pen­tru perioada amintită, ţara noa­stră e în progres la import şi la export, atât la cantităţi cât şi la valori. +28,10 + 15,34 Importul Creşteri Norvegia............... 11,20 St­­ele Unite . . . +10,87 Polonia*Danzîg . . +10,44 Danemarcă .... Austria.................... Australia................ Franţa.....................— I,?5 Polonia»Dantzig ... — 6.98 U. K. S. S.................— 10,15 Argentina ...... — 22,58 la suta : Ungaria.....................+ 35,20 (Finlanda ..................+27,13 ;Noua Zelandă . . . + 23,63 România ...... +18,12 Polonia-Dantzig . . . + 13,95 Germania.................+ 8,77 Belgia-Luxemburg . . + 7,04 Japonia.....................+ 6,64 Franța.....................+ 5,35 Grecia....................... + 4,79 U. K. S. S .............+ 4,45 Brazilia.....................+ 4,30 Argentina.................+ 3,72 Greutăţi in calea exportului de lemne Necesitatea unui sistem stabil de decontare a devizelor Exportul de material lemnos a fost cât se poate de anevoios în prima parte a anului trecut şi numai de vreo patru cinci luni încoace se poate constata o în­viorare. Această revenire se da­­toreşte în primul rând însă, unei deplasări a direcţiei de scurgere pentru lemnul nostru, deplasare provocată de faptul că Anglia a apărut ca un cumpărător foarte important de material lemnos pe piaţa mondială. Această situaţie nu ne-a fost insă din toate punctele de vede­re prielnică. Anglia e poate piaţa cea mai importantă şi cea mai interesantă de cherestea din lu­me. Ea absoarbe aproape 50 la sută din excedentul ţărilor ex­portatoare de produse forestiere Din punct de vedere geo-econo­­mic piaţa engleză nu e pentru noi un debuşeu natural. Acest fapt îşi găseşte expresia chiar în diferenţa de navlu ce trebuie să o suporte marfa care merge în Anglia faţă de marfa care merge în Egipt sau în Gre­cia. Dacă presupunem că ar exis­ta un echilibru de preţuri în lu­me, atunci exportul nostru în Egipt ar trebui să fie mai renta­bil cu diferenţa de navlu decât exportul în Anglia.­­ Sistemul schimburilor bilaterale şi in deosebi­­ potrivirea acestor schimburi în cadrul circulaţiei de plăţi bilaterale, suspendă orice ar­bitraj de preţuri şi dă loc la feno­menul că exportatorul român gă­­­seşte preţuri şi implicit o rentabi­litate diferită pe diferitele pieţi de desfacere. Această situaţie extrem de supărătoare pentru organizarea unei potrivite exploatări a posibili­tăţilor comerciale de pe diferitele pieţi, provine di­n faptul că valoa­rea monetei noastre naţionale faţă de monetele ţărilor cumpărătoare, nu are o paritate unică, ci e depen­dentă de conjunctura sistemului de plăţi specială care dictează situa­ţia în momentul exportului. Lira sterlină, deviză stabilă, negociabilă oricând şi oricum are de exemplu pentru exportatorul nostru de ma­terial lemnos, un preţ diferit po­trivit cu ţara care ne plăteşte a­­ceste lire sterline. Aşa de pildă, lira sterlină în An­glia echivalează unui curs de 850 lei, în Egipt unui curs de vreo 800 lei, în Siria şi Palestina cu vreo 780 lei, iar făcând export în Gre­cia, lira sterlină îi revine exporta­torului nostru la numai 560 lei. Această lipsă de omogenitate şi implicit lipsa de stabilitate care derivă din acest sistem, e deosebit de păgubitoare, comerţului şi îl ex­­pune la riscuri pe cari aproape nicî nu Ie poate preveni. In situaţia actuală, cursul lirei sterline ce exportatorul de lemne îl poate aplica exporturilor sale, neutralizează oarecum diferenţele de navlu şi de preţuri ce fac mai preferabilă o piaţă faţă de cealal­tă chiar dacă acest argument nu se poate folosi pentru debuşeul no­stru .din Mediterană, nu putem spu­ne că exportul nostru în Anglia ar fi posibil fără ca ţara sterlină să poată fi socotită de către exporta­torii de material lemnos, la un curs de 850 lei. Acest curs ridicat se datoreşte faptului că tot materialul lemnos exportat în Anglia se plăteşte prin compensaţie şi exportatorii pot va­lorifica integral veni­tul de devize pe târgul compensaţiilor. La 1 Fe­bruarie încetează valabilitatea com­­pensaţiilor speciale. Care va fi atunci baza de cal­cul pentru exportatorii de che­restea în Anglia? Un regim sta­­bil de decontare şi de calcul pen­tru devizele ce ne intră e abso­lut necesar pentru ca să avem un export rentabil şi folositor e­­conomiei noastre naţionale. Această problemă e de mare însemnătate pentru noi şi se im­pune o politică economică potri­vită ca această stabilitate să fie asigurată comerţului nostru de export. E. P. ( + 1 PIATA i Exportul de petrol In Germania- Devize libere pentru petrolul exportat in Bulgaria.- Greutăţi la lichidarea shilingilor austriaci.- Devizele negociabile.- Bursa Bursa a rămas bine dispusă. S’au încheiat operaţiuni însem­nate. In compartimentul valorilor cu dobândă fixă, s’au produs uşoare plusuri. Acţiunile S. R. D. s’au urcat dela 790 la 815. Acţiunile Mica au cedat dela 1440 la 1425 şi Letea dela 815 la 805. Valorile petroliere susţinute. Acţiunile Astra Română s'au ur­cat dela 1000 la 1040, Steaua Ro­­mână dela 435 la 445, Credit Mi­nier dela 288 la 293, I. R.­­­­. dela 100 la 104. Intrând într’un nou trimestru s’a pus chestiunea exportului de petrol în Germania. Precum se ştie convenţia încheiată cu Ger­mania şi care a intrat în vigoare la 1 Octombrie 1936 prevede că exportul de petrol a cărui valoa­re va fi lichidată în clearing va fi de douăzeci şi cinci la sută din totalul exportului făcut în Ger­mania în trimestrul precedent. Pe baza cifrelor provizorii care stau la îndemână Băncii Naţiona­le cota pentru primul trimestru a acestui an a fost fixată la cir­ca şase milioane 280.000 de măr­­ci. Luând cursul mărcii germane de ori de 38 lei o marcă valoa­rea petrolului ce se va putea ex­portă în Germania în condiţii de clearing va fi deci de circa 240 milioane lei. Deşi cifra e provi­zorie, totuşi ea a fost comuni­cată asociaţiei petroliştilor ca să se poată începe repartizarea cotei de export între societăţile petrolifere. Ulterior cifra va fi corectată după ce se vor fi făcut toate văr­­sămintele pentru exporturile e­­fectuate în trimestrul trecut, căci cota e fixată pe baza sumelor vărsate în contul colector al Băncii Naţionale din Berlin şi nu pe baza valorii exportului. De fapt suma ar fi trebuit să fie, chiar pe baza cifrelor provi­zorii mai mare cu circa 2 jumă­tate milioane mărci. Cum insă societăţile petrolifere au expor­­tat în trimestrul trecut petrol cu circa 100 milioane peste cota pre­văzută în convenţie, Banca Na­ţională a scăzut acum această sumă şi aşa s’a ajuns la suma de 6 milioane 280.000 mărci. Cantitatea fixată e mult prea mică faţă de posibilităţile de pla­sare a petrolului românesc în Germania. In trimestrul trecut numai într’o singură lună s’a fă­cut export în aceiaşi valoare. Societăţile petrolifere au anga­jamente mari cu firmele din Ger­mania. Va fi deci o adevărată luptă între societăţile petrolifere la distribuirea cotelor. Banca Na­ţională îşi menţine însă punctul de vedere : nu permite export de petrol în valoare mai mare fără devize libere. Se va întrebuinţa timpul scurt ce ne stă la dispo­ziţie pentru a duce tratative cu Germania în vederea rezolvării problemei exportului de petrol peste cota fixată în convenţie, ca să nu se mai ajungă la o întrerupere a exportului aşa cum s’a făcut în luna Decembrie Eri s’au şi dat drumul mai mul­tor vapoare încărcate cu petrol şi având ca destinaţie Germania. Devize libere pentru pe­trolul exportat in Bulgaria Banca Naţională a trimis Băn­­cii Naţionale a Bulgariei o adre­să, în care, referindu-se la ter­menul de preaviz de cincispre­zece zile prevăzut în convenţia cu Bulgaria, denunţă convenţia de plăţi în vigoare dat fiind că lichidarea valorii exportului fă­cut în Bulgaria întâmpină greu­tăţi în condiţiile acordului. De fapt nu era un acord propriu zis ci numai un schimb de scrisori. Termenul de 15 zile expiră în ziua de 8 ianuarie. In acelaş timp cu denunţarea­­ convenţiei Banca Naţională a co­­­municat societăţilor petrolifera că nu pot exporta în Bulgaria produsele petrolifere de la data de 8 ianuarie decât contra de­vize libere. Greutăţi la lichidarea shi­ngilor austriaci Din cauza unor nepotriviri în­­tre dispoziţiile luate de Banca Naţională a României şi Banca Austriei în legătură cu noul re­gim al negocierii şilingului s’au ivit unele greutăţi în târgul li­ber al negocierii devizelor. Nepotrivirea se datoreşte fap­tului că cele două Institute da Emisiune nu interpretează la fel dispoziţiunile luate. Sunt greutăţi tehnice cari stan­jenesc mersul tranzacţiilor dar, cari vor fi desigur înlăturate. Cursul devizelor negociabile Marca germană a scăzut ori la 38, dar nici la acest curs nu s’au făcut tranzacţiuni. La celelalte devize negociabili nu s’au făcut, deasemenea deloc tranzacţiuni.­­x D. ing. C. Osiceanu, preşedintele Uniunei Camerei de comerţ din Ro­mânia, a fost reales pe un nou exer­ciţiu de cinci ani, preşedinte al a­­cestui corp. Meritele d-sale pentru o cât mai folositoare contribuţie ale acestei uniuni, la organizarea vie­ţii noastre economice, şi-au găsit astfel aprobarea unanimă a dele­gaţiilor Camerelor de comerţ din toată ţara. * Asociaţia industriaşilor de petrol a înaintat o adresă d-lui ministru al finanţelor ca să se acorde un scă­­zământ de 2 la sută la transportu­rile de produse petrolifere între ra­finării , neimpozabil deoarece acest procent reprezintă o pierdere efec­tivă.­­ Direcţia generală a regiei auto­nome c. f. r. a primit din partea Asociaţiei industriaşilor de petrol o cerere de a se remite societăţilor petrolifere contractul definitiv al conductei de păcură de la Constan­ţa, conductă care a fost terminată incă acum 6 jum. ani şi la a cărei construire societăţile petrolifere au contribuit cu 33.000.000 lei.­­ Un loc la bursa din New-York a fost recent vândut cu 129.000 do­lari, ceea ce arată un plus de 4000 do­lari faţă de ultima transacţie. B. Bd. Valabilitatea monedelor spaniole PARIS, 4 CRador). — Ambasa­da Spaniei comunică o notă a mi­nisterului de finanţe din Valen­cia în care anunţă că circulaţia biletelor de bancă spaniole a­­vând ştampila guvernului din Burgos, este interzisă. Aceste bilete nu vor mai fi ga­­rantate de rezerva aur a Băncii Spaniei şi nici nu vor mai fi pri­mite la ghişeurile băncilor. Germania fortifică linia Rinului PARIS. 4 (Rador). — Ediţia de provincie a ziarului „Le Matin“ pu­blică următoarea telegramă din Nancy : „La ieşirea de pe podul care tre­ce peste Rin, în dreptul localităţi­lor Huningue-Palmarain, germanii au instalat un grilaj solid de fier. Pe de altă parte, statul, major al Reichswehrului este în momentul de faţă pe cale de a consolida pozi­ţiile fortificate de la Isteiner şi Klotz, cari domină Rinul, în faţa regiunii Huningue, în care Franţa, potrivit tratatului de la Paris, din 1815, nu trebuie să ridice fortificaţiuni.

Next