Ateneu, 1983 (Anul 20, nr. 1-12)

1983-01-01 / nr. 1

Am deplina convingere că oamenii muncii din Bacău — ca dealtfel toţi oamenii muncii din patria noastră, întregul nostru angajamentele şi sarcinile ce le popor — îşi vor onora revin. NICOLAE CEAUŞESCU pasăre de 36 de ori. Realizări pentru care i s-au decernat înaltul titlu de „Erou al muncii socia­liste“ şi distincţia „Secera şi Ciocanul“. Tehno­logiile aplicate de către specialişti rivalizează cu cele mai avansate procedee utilizate de că­tre firme renumite ale lumii, cu vechi tradiţii în acest domeniu. 4—5 mai 1973. Vibrantă şi emoţionantă pri­mire făcută secretarului general al partidului în noua sa vizită de lucru întreprinsă pe melea­gurile băcăuane. Este jumătatea cincinalului ale cărui trăsături şi priorităţi au fost stabilite de Congresul al X-lea al partidului, importantă etapă în procesul dezvoltării societăţii româ­neşti. Dispunînd de mari unităţi economice şi industriale dotate cu tehnologii şi utilaje la ni­velul mondial al tehnicii, Bacăul a făcut un salt spectaculos, situîndu-se între primele 10 judeţe ale ţării la producţia industrială. Vechi citadele muncitoreşti îşi trăiesc cea de a doua tinereţe, şi-au clădit o nouă şi viguroasă perso­nalitate. Combinatul de celuloză şi hîrtie „Le­­tea“, primul dintre obiective al cărui colectiv de muncă este onorat de prezenţa conducătoru­lui iubit al partidului şi statului, realizează la această dată un volum de 2—3 ori mai mare de celuloză şi hîrtie faţă de anul naţionalizării, în condiţiile în care productivitatea muncii a crescut de 4,2 ori, numărul sortimentelor ridi­­cîndu-se la peste 150. Amplul şi fructuosul dia­log dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spe­cialiştii şi muncitorii de aici evidenţiază necesi­tatea intensificării lucrărilor la obiectivele de investiţii aflate în execuţie, adoptării soluţiilor celor mai economicoase şi cu randamente spo­rite. Trei ani mai tîrziu, finalizînd o etapă rod­nică stimulată de indicaţiile secretarului general, de angajamentul ferm de a le traduce cît mai grabnic în fapte, era pusă în funcţiune o mare fabrică pentru producerea hîrtiei de ziar, cu o capacitate anuală de 80 000 de tone , ocupînd o suprafaţă de 5 ori mai mică şi fiind încadrată cu doar a 10-a parte din numărul personalului muncitor necesar la vechile instalaţii, noua ma­şină exprimă, în termenii cei mai concişi ai comparaţiei ce înseamnă, aici, ca şi pretutin­deni în ţară, termenul „modernizare“. Distinsă, prin decret prezidenţial, în 1971, cînd şi-a aniversat 90 de ani de existenţă, cu „Ordinul Muncii“ clasa I, „Letea“ înseamnă nu numai cea dintîi întreprindere creată în judeţ, ci un elocvent exemplu al continuei ascensiuni. In vara anului trecut au fost finalizate lucră­rile la maşina nr. 12 pentru fabricat hîrtii fine şi foarte fine — 12 000 tone pe an ; numărul sortimentelor depăşeşte în prezent cifra 200 ; prin cele peste 110 000 tone hîrtii fabricate şi 43 000 tone de celuloză se situează pe__ locul al doilea în ţară, faţă de 1965 producţia­­de hîrtie crescînd de aproape 3 ori iar valoarea producţiei globale cu mai mult de 150 la sută. Cercetarea ştiinţifică, structurată pe necesităţile specifice, stringente ale producţiei, se regăseşte în colo­ranţi şi sortimente noi, în tehnologii avansate. La întreprinderea de maşini-unelte, obiectiv prin care se pun bazele unei noi şi moderne ra­muri industriale în judeţ, secretarul general se interesează de stadiul execuţiilor, de structura producţiei ce urmează să se realizeze, de solu­ţiile tehnice adoptate. Construită ca o hală mo­nobloc cu mai multe linii de fabricaţie, aceasta era concepută pentru a produce, în principal, două familii de produse — maşini de frezat şi alezat şi maşini de frezat longitudinal cu por­tal, pentru 1974 fiind prevăzute 5 tipodimen­­siuni, în anul următor acestea trebuind să a­­jungă la 8. Sunt orientări care vor fundamenta ascendenţa activităţii şi rezultatelor unui co­lectiv puternic angajat pe traiectoria marilor performanţe tehnico-economice. 18 iulie 1975. Dialogul permanent, fructuos, pe care conducătorul partidului şi statului îl poartă cu oamenii muncii, cu toţi locuitorii ju­deţului nostru consemnează un nou şi semnifi­cativ moment. Reîntîlnirea, după numai doi ani de zile, cu tînărul colectiv al constructorilor de maşini-unelte prilejuieşte un fructuos bilanţ, un bogat schimb de opinii în legătură cu sarcinile acestui domeniu. Secretarul general, apreciind eforturile depuse pentru dotarea unităţii în ve­derea atingerii parametrilor proiectaţi, reco­mandă să se acţioneze în colaborare cu între­prinderea de avioane pentru a se putea realiza complexele utilaje solicitate de procesele teh­nologice. Atenţia înaltului oaspete este reţinută de maşina de alezat şi frezat A.F.-95 cu co­mandă numerică, precum şi de maşina A.F.P.­ 100, o variantă modernă cu masă mărită şi ghi­daj suplimentar. In noua zonă industrială Bacău-sud Izvoare, unde se înalţă un mare combinat chimic, tova­răşul Nicolae Ceauşescu recomandă că este ne­cesar ca secţiile şi instalaţiile să fie amplasate şi concentrate spre oraş, apreciind de asemenea că suprafaţa construibilă trebuie micşorată, o­­biectivele trebuind astfel compactizate încît să permită un flux tehnologic cît mai raţional, renunţîndu-se totodată la gigantism. Termenele de execuţie să fie scurtate la maxim pentru ca uzina să fie în măsură să producă la finele anului 1976 sau cel mai tîrziu în primăvara anului viitor. 21—25 septembrie 1980. In municipiul de pe Trotuş, în oraşul minerilor sau cel al petroliş­tilor, în municipiul reşedinţă de judeţ secreta­rul general al partidului este întîmpinat cu sentimente de profundă dragoste şi stimă, în­­tr-o atmosferă de puternică angajare a comu­niştilor, a tuturor oamenilor muncii pentru în­făptuirea exemplară a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului. Pe platforma petrochimică de la Borzești pri­mul obiectiv vizitat este noua rafinărie aflată la startul producţiei, rezultat al recomandărilor făcute privind creşterea capacităţii şi a gradu­lui de prelucrare a ţiţeiului. Eforturile între­prinse în direcţia asigurării, încă de la finele actualului cincinal, a independenţei energetice a ţării constituie, de asemenea, cadrul rodnicu­lui dialog purtat cu minerii de la Comăneşti, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat a­­supra preocupării pe care trebuie să o mani­feste specialiştii privind determinarea cît mai exactă a rezervelor de cărbune existente în zonă şi trecerea la exploatarea lor, îndemn care le-a mobilizat capacitatea profesională, energia şi ambiţia ; la începutul anului recent încheiat, aici intra în producţie noua mină Filigeni, cu o capacitate zilnică de extracţie de 50—69 tone de cărbune , din vetre mai vechi, pînă nu de mult considerate epuizate, cum sínt Lapoş şi Livada Nord, s-au scos peste 30 000 tone de cărbune, iar rezervele sínt estimate la alte 40 000 de tone. Procedee moderne şi utilaje de mare productivitate, cum sínt haveza de săpare a galeriilor de înaintare ori cea de tăiere a cărbunelui şi-au făcut loc şi în abatajele co­­măneştene uşurînd munca şi sporindu-i efici­enţa. De o aceeaşi profundă şi majoră semnificaţie sunt şi celelalte momente ale vizitei. La Com­binatul chimic din Bacău secretarul general al partidului taie panglica inaugurală a acestei mari şi reprezentative unităţi industriale a ţă­rii. Muncitorii, proiectanţii şi specialiştii de la întreprinderea de maşini-unelte raportează, cu mîndrie, că au fost realizate o serie de pro­duse şi tehnologii noi, cu performanţe deose­bite. între acestea , maşina de frezat longitudi­nal cu portal — F.L.P. 2 200, maşina de recti­ficat în coordonate polare şi de rectificat plan vertical cu platou rotativ, instalaţia de călire prin curenţi de înaltă frecvenţă, procedeul de formare şi turnare în vid, care asigură reduce­rea consumului de metal şi energie electrică şi contribuie la creşterea productivităţii muncii, în urmă cu o lună de zile, în decembrie 1982, de pe banda de montaj ieşeau prototipurile altor două maşini create aici : R.P.V.R.-1600, maşină de rectificat plan cu ax vertical şi masă rotativă, respectiv F.L.P.-1600, maşină de frezat longitudinal cu portal. Marea adunare populară din municipiul Ba­cău, manifestare de puternică vibraţie patri­otică, de entuziasm şi deplină încredere în po­litica ştiinţifică, profund umanistă, promovată de partid, de secretarul său general, consfinţea prin glasul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ade­vărurile acestei fructuoase perioade parcurse : „Puternica dezvoltare pe care a cunoscut-o ju­deţul Bacău în domeniul industriei, ca şi în celelalte sectoare, demonstrează cu putere jus­teţea politicii partidului nostru comunist, care aplică neabătut legităţile generale la condiţiile concrete ale ţării noastre, călăuzindu-se după învăţătura atotbiruitoare revoluţionară, materi­alismul dialectic şi istoric“. Retrospectivă realizată de Mihai BUZNEA, Constantin BURSUC Cu sentimentul celei mai alese stime, al dragostei fierbinţi şi satisfacţiei depline faţă de politica profund umanistă pe care o promovează, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost primiţi pe meleagurile băcăuane după datina străbună, aşa cum oamenii acestui pămînt şi-au întîmpinat, dintotdeauna, pe cei mai iubiţi dintre fiii săi , cu tradiţionala pîine şi sare simbolizînd belşugul şi dulceaţa roadelor muncii. Moineşti — oraşul petroliştilor moldoveni, aşezare cu străvechi şi trainice tradiţii muncitoreşti, cu­noaşte din plin metamorfoza înnoirilor urbanistice. In faţa machetei cuprinzind detaliile de sistema­tizare a localităţii secretarul general al partidului a indicat să se aplice acele soluţii de proiectare şi construcţie care, valorificind inteligent configu­raţia terenului, să asigure, paralel cu un confort sporit, și păstrarea specificului local. Imagini-document. Septembrie 1980 : secretarul general al partidului taie panglica inaugurală a două mari obiective industriale : noua rafinărie, construită pe platforma petrochimică de la Bor­­zești și Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău, una din cele mai mari unităţi de acest gen con­struită în ţară pe parcursul cincinalului precedent. In prezent atît rafinăria, cit şi combinatul funcţio­nează la parametrii proiectaţi, asigurînd prelucra­rea superioară a materiilor prime existente în judeţ. Viaţa materială a meleagurilor băcăuane şi alături de ea, cea spirituală cunoaşte împliniri deosebite. Sîntem la a 4-a ediţie a Festivalului Naţional „Cîntarea României“, iniţiativă deose­bit de valoroasă a secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ampla compe­titivitate a declanşat o mişcare de masă în do­meniul culturii nemaiîntînită în istoria noastră naţională. Aprecierile făcute periodic în docu­mentele de partid, în cuvîntările secretarului general au ridicat ştacheta exigenţei, cerînd şi în acest domeniu o nouă calitate, un nou mod de a concepe activitatea politică şi cultural-edu­­cativă. Rememorînd această perioadă, putem spune că şi în judeţul Bacău s-au produs mutaţii calita­tive. Dacă la prima ediţie a Festivalului s-au obţinut doar 13 premii, la ediţia a IlI-a numărul acestora a crescut la 236. Este un exemplu sin­tetic al activităţilor organizate, aceasta şi ca urmare a descentralizării unor acţiuni şi spri­jinului acordat tuturor localităţilor. în conse­cinţă, meleagurile băcăuane s-au constituit în­­tr-un efervescent centru cultural-artistic, unde activează o puternică grupare de scriitori, artişti plastici şi muzicieni, o reţea importantă de in­stituţii profesioniste de spectacol, instituţii mu­zeale, tabere de creaţie, o bogată mişcare artis­tică de amatori, unităţi de cultură al căror scop unic este formarea la oamenii muncii a unei avansate conştiinţe revoluţionare, a unui orizont înalt de cunoaştere, a unui nou mod de a gîndi şi acţiona. Valorificarea tradiţiilor culturale bă­căuane, a moştenirii artei şi creaţiei, organizarea unor manifestări de largă respiraţie, de interes republican, au permis crearea unui climat fertil de desfăşurare a muncii de educaţie materialist­­ştiinţifică a oamenilor muncii, de ridicare a con­ştiinţei lor civice. în Bacău şi în numeroase alte localităţi ale judeţului au fost organizate mani­festări cu deschidere spre instrucţia polivalen­tă : Gala naţională a recitalurilor dramatice şi Colocviul republican al criticilor de teatru, Fes­tivalul republican al teatrelor de animaţie, Zilele culturii călinasciene, Festivalul de creaţie şi in­terpretare teatrală Slănic Moldova, simpozioa­nele naţionale „Ştiinţa şi condiţia umană“, „Şti­inţă şi contemporaneitate“, săptămîna culturală comăneşteană, simpozionul de tracologie, confe­rinţele Teatrului dramatic Bacovia şi ale revis­tei „Ateneu“, dialogurile culturale buhuşene şi altele, înmănunchind gînduri şi demersuri spi­rituale de intensă elevaţie. Acestora li se a­­daugă şi altă serie de manifestări ale artei a­­matoare cum sînt dialogurile cultural-artistice „Calitatea muncii, calitatea vieţii, calitatea con­ştiinţei noastre“ şi „Ţării — conştiinţa şi fapta“, care au angajat, în ipostaza de creatori şi inter­preţi peste 65 000 de oameni ai muncii din judeţ, mobilizînd al 10-lea locuitor într-o formă de creaţie sau interpretare artistică. Pe acest fond de angajare la actul cultural al locuitorilor judeţului Bacău, s-a creat un spirit nou, revoluţionar, un nou mod de a gîndi, în spiritul ideilor nobile promovate permanent de secretarul general al partidului- Căutările ne­obosite, ambiţia de a face mai mult şi mai bine ne-au permis să dăm noi valenţe activităţii cul­turale, înţeegînd prin aceasta un act de mare răspundere politică, de asumare conştientă, pro­fesională a culturii şi educaţiei socialiste. Urmărind îndemnurile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care la Plenara C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie 1982 a precizat că „e necesar să perfecţionăm continuu conţinutul activităţii culturale, să lărgim şi mai mult caracterul său de masă, să permanentizăm formele de creaţie şi manifestare artistico-cul­­turale de masă“ — toate instituţiile profesionis­te de spectacol, reţeaua muzeală şi celelalte uni­tăţi de cultură din oraşele şi satele judeţului şi-au orientat cu prioritate activitatea spre rea­lizarea unei temeinice educaţii materialist-ştiin­­ţifice, civice, etice şi estetice a oamenilor mun­cii, abordînd, în acest scop, un vast evantai de forme metodologice şi modalităţi de manifes­tare, agreate şi căutate de public. Se crează în judeţul nostru o literatură de valoare, în care se pune un accent deosebit pe cunoaşterea şi îmbo­găţirea limbii române, se editează cărţi, iar ce­naclurile literare lansează prozatori, poeţi, cri­tici, şi dramaturgi ; se realizează creaţii muzi­cale şi o operă de artă plastică de valoare. Ce­naclurile beneficiind de aportul generos al re­vistei „Ateneu“ au promovat noi creatori lite­rari ca Petru Cimpoeşu (proză), Mircea Dinuţ şi Tatiana Mihuţ (critică literară), Viorel Savin, Mihai Freamăt (dramaturgie). Dintre plasticie­­nii amatori s-au remarcat în mod deosebit Ca­tinca Popescu, Gheorghe Fifirig, Rică Wedmberg, Ion Mărie. Toate aceste realizări aduc o contribuţie în­semnată la activitatea cultural-educativă de ri­dicare a conştiinţei oamenilor muncii, le dez­voltă combativitatea, spiritul patriotic şi revo­luţionar, în lumina idealurilor umanismului so­cialist, le sădeşte dragostea faţă de patrie, de socialism, de partid. Ne confruntăm şi cu multe neîmpliniri. Este încă necesar, ca prin mijloacele de care dispu­nem să punem un accent şi mai mare asupra conţinutului manifestărilor cultural-educative, în sensul creşterii combativităţii şi spiritului de răspundere faţă de neajunsuri, să subliniem în permanenţă realizările poporului nostru în con­strucţia socialistă, combătînd cu fermitate stă­rile de lucruri înapoiate care mai persistă în atitudinea unor oameni faţă de societate şi avu­tul obştesc, concepţiile retrograde, orice încălcare a legilor şi normelor de convieţuire socială. Acestea se datorează în mare măsură unei pasivităţi la unii activişti culturali, unei atitu­dini necritice faţă de ce s-a realizat, automul­­ţumirii în raport cu rezultatele obţinute. Trebuie să înţelegem toţi că nu reuşim încă să răspundem tuturor solicitărilor oamenilor muncii, activită­ţile culturale uneori stagnează din cauze su­biective. De aceea nu putem fi excluşi de la observaţiile critice care vizează o serie de as­pecte negative şi în care este încorporată şi munca noastră, ineficientă uneori. Încă nu am reuşit să valorificăm în suficientă măsură mo­numentele istorice de pe teritoriul judeţului, în scopul educării patriotice a oamenilor muncii, a tinerei generaţii. Va trebui să acţionăm cu energie pentru punerea acestora în valoare, pen­tru conservarea lor, pentru aducerea acestora în circuitul valorilor naţionale. De asemenea, n-am reuşit să facem din cele peste 500 de ce­nacluri şi cercuri literar-artistice adevărate cen­tre culturale, în care oamenii muncii să găseas­că mijloace fertile de educaţie, de cultivare a limbii române, de îndrumare a creaţiei. Avînd o îndrumare permanentă din partea Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean, conlucrînd cu toţi factorii im­plicaţi în actul educaţional, activul cultural din judeţ este pe deplin conştient că stă în puterea sa să corecteze ce este de corectat, să înlăture neajunsurile. Nu este misiune mai nobilă decît aceea de a fi părtaşi la transformările înnoitoa­re, de a contribui activ la traducerea exemplară în viaţă a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu de o inestimabilă valoare teoretică şi practică pentru activitatea noastră expuse în Raportul la Conferinţa Naţională a P.C.R. din 16—18 decembrie 1982. Vom acţiona neabătut în spiritul indicaţiilor exprimate de la tribuna înaltului forum al comuniştilor : „în întreaga activitate politico-educativă de formare a con­ştiinţei noi să pornim de la concepţia revoluţio­nară, materialist-dialectică despre lume şi viaţă, de la principiile socialismului­ ştiinţific“. Petru ENÂŞOAE, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă — Bacău Festivalul naţional „Cîntarea României“ ATENEU PAGINA 3

Next