Ateneu, 1983 (Anul 20, nr. 1-12)
1983-01-01 / nr. 1
Am deplina convingere că oamenii muncii din Bacău — ca dealtfel toţi oamenii muncii din patria noastră, întregul nostru angajamentele şi sarcinile ce le popor — îşi vor onora revin. NICOLAE CEAUŞESCU pasăre de 36 de ori. Realizări pentru care i s-au decernat înaltul titlu de „Erou al muncii socialiste“ şi distincţia „Secera şi Ciocanul“. Tehnologiile aplicate de către specialişti rivalizează cu cele mai avansate procedee utilizate de către firme renumite ale lumii, cu vechi tradiţii în acest domeniu. 4—5 mai 1973. Vibrantă şi emoţionantă primire făcută secretarului general al partidului în noua sa vizită de lucru întreprinsă pe meleagurile băcăuane. Este jumătatea cincinalului ale cărui trăsături şi priorităţi au fost stabilite de Congresul al X-lea al partidului, importantă etapă în procesul dezvoltării societăţii româneşti. Dispunînd de mari unităţi economice şi industriale dotate cu tehnologii şi utilaje la nivelul mondial al tehnicii, Bacăul a făcut un salt spectaculos, situîndu-se între primele 10 judeţe ale ţării la producţia industrială. Vechi citadele muncitoreşti îşi trăiesc cea de a doua tinereţe, şi-au clădit o nouă şi viguroasă personalitate. Combinatul de celuloză şi hîrtie „Letea“, primul dintre obiective al cărui colectiv de muncă este onorat de prezenţa conducătorului iubit al partidului şi statului, realizează la această dată un volum de 2—3 ori mai mare de celuloză şi hîrtie faţă de anul naţionalizării, în condiţiile în care productivitatea muncii a crescut de 4,2 ori, numărul sortimentelor ridicîndu-se la peste 150. Amplul şi fructuosul dialog dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, specialiştii şi muncitorii de aici evidenţiază necesitatea intensificării lucrărilor la obiectivele de investiţii aflate în execuţie, adoptării soluţiilor celor mai economicoase şi cu randamente sporite. Trei ani mai tîrziu, finalizînd o etapă rodnică stimulată de indicaţiile secretarului general, de angajamentul ferm de a le traduce cît mai grabnic în fapte, era pusă în funcţiune o mare fabrică pentru producerea hîrtiei de ziar, cu o capacitate anuală de 80 000 de tone , ocupînd o suprafaţă de 5 ori mai mică şi fiind încadrată cu doar a 10-a parte din numărul personalului muncitor necesar la vechile instalaţii, noua maşină exprimă, în termenii cei mai concişi ai comparaţiei ce înseamnă, aici, ca şi pretutindeni în ţară, termenul „modernizare“. Distinsă, prin decret prezidenţial, în 1971, cînd şi-a aniversat 90 de ani de existenţă, cu „Ordinul Muncii“ clasa I, „Letea“ înseamnă nu numai cea dintîi întreprindere creată în judeţ, ci un elocvent exemplu al continuei ascensiuni. In vara anului trecut au fost finalizate lucrările la maşina nr. 12 pentru fabricat hîrtii fine şi foarte fine — 12 000 tone pe an ; numărul sortimentelor depăşeşte în prezent cifra 200 ; prin cele peste 110 000 tone hîrtii fabricate şi 43 000 tone de celuloză se situează pe__ locul al doilea în ţară, faţă de 1965 producţiade hîrtie crescînd de aproape 3 ori iar valoarea producţiei globale cu mai mult de 150 la sută. Cercetarea ştiinţifică, structurată pe necesităţile specifice, stringente ale producţiei, se regăseşte în coloranţi şi sortimente noi, în tehnologii avansate. La întreprinderea de maşini-unelte, obiectiv prin care se pun bazele unei noi şi moderne ramuri industriale în judeţ, secretarul general se interesează de stadiul execuţiilor, de structura producţiei ce urmează să se realizeze, de soluţiile tehnice adoptate. Construită ca o hală monobloc cu mai multe linii de fabricaţie, aceasta era concepută pentru a produce, în principal, două familii de produse — maşini de frezat şi alezat şi maşini de frezat longitudinal cu portal, pentru 1974 fiind prevăzute 5 tipodimensiuni, în anul următor acestea trebuind să ajungă la 8. Sunt orientări care vor fundamenta ascendenţa activităţii şi rezultatelor unui colectiv puternic angajat pe traiectoria marilor performanţe tehnico-economice. 18 iulie 1975. Dialogul permanent, fructuos, pe care conducătorul partidului şi statului îl poartă cu oamenii muncii, cu toţi locuitorii judeţului nostru consemnează un nou şi semnificativ moment. Reîntîlnirea, după numai doi ani de zile, cu tînărul colectiv al constructorilor de maşini-unelte prilejuieşte un fructuos bilanţ, un bogat schimb de opinii în legătură cu sarcinile acestui domeniu. Secretarul general, apreciind eforturile depuse pentru dotarea unităţii în vederea atingerii parametrilor proiectaţi, recomandă să se acţioneze în colaborare cu întreprinderea de avioane pentru a se putea realiza complexele utilaje solicitate de procesele tehnologice. Atenţia înaltului oaspete este reţinută de maşina de alezat şi frezat A.F.-95 cu comandă numerică, precum şi de maşina A.F.P. 100, o variantă modernă cu masă mărită şi ghidaj suplimentar. In noua zonă industrială Bacău-sud Izvoare, unde se înalţă un mare combinat chimic, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă că este necesar ca secţiile şi instalaţiile să fie amplasate şi concentrate spre oraş, apreciind de asemenea că suprafaţa construibilă trebuie micşorată, obiectivele trebuind astfel compactizate încît să permită un flux tehnologic cît mai raţional, renunţîndu-se totodată la gigantism. Termenele de execuţie să fie scurtate la maxim pentru ca uzina să fie în măsură să producă la finele anului 1976 sau cel mai tîrziu în primăvara anului viitor. 21—25 septembrie 1980. In municipiul de pe Trotuş, în oraşul minerilor sau cel al petroliştilor, în municipiul reşedinţă de judeţ secretarul general al partidului este întîmpinat cu sentimente de profundă dragoste şi stimă, într-o atmosferă de puternică angajare a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii pentru înfăptuirea exemplară a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului. Pe platforma petrochimică de la Borzești primul obiectiv vizitat este noua rafinărie aflată la startul producţiei, rezultat al recomandărilor făcute privind creşterea capacităţii şi a gradului de prelucrare a ţiţeiului. Eforturile întreprinse în direcţia asigurării, încă de la finele actualului cincinal, a independenţei energetice a ţării constituie, de asemenea, cadrul rodnicului dialog purtat cu minerii de la Comăneşti, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat asupra preocupării pe care trebuie să o manifeste specialiştii privind determinarea cît mai exactă a rezervelor de cărbune existente în zonă şi trecerea la exploatarea lor, îndemn care le-a mobilizat capacitatea profesională, energia şi ambiţia ; la începutul anului recent încheiat, aici intra în producţie noua mină Filigeni, cu o capacitate zilnică de extracţie de 50—69 tone de cărbune , din vetre mai vechi, pînă nu de mult considerate epuizate, cum sínt Lapoş şi Livada Nord, s-au scos peste 30 000 tone de cărbune, iar rezervele sínt estimate la alte 40 000 de tone. Procedee moderne şi utilaje de mare productivitate, cum sínt haveza de săpare a galeriilor de înaintare ori cea de tăiere a cărbunelui şi-au făcut loc şi în abatajele comăneştene uşurînd munca şi sporindu-i eficienţa. De o aceeaşi profundă şi majoră semnificaţie sunt şi celelalte momente ale vizitei. La Combinatul chimic din Bacău secretarul general al partidului taie panglica inaugurală a acestei mari şi reprezentative unităţi industriale a ţării. Muncitorii, proiectanţii şi specialiştii de la întreprinderea de maşini-unelte raportează, cu mîndrie, că au fost realizate o serie de produse şi tehnologii noi, cu performanţe deosebite. între acestea , maşina de frezat longitudinal cu portal — F.L.P. 2 200, maşina de rectificat în coordonate polare şi de rectificat plan vertical cu platou rotativ, instalaţia de călire prin curenţi de înaltă frecvenţă, procedeul de formare şi turnare în vid, care asigură reducerea consumului de metal şi energie electrică şi contribuie la creşterea productivităţii muncii, în urmă cu o lună de zile, în decembrie 1982, de pe banda de montaj ieşeau prototipurile altor două maşini create aici : R.P.V.R.-1600, maşină de rectificat plan cu ax vertical şi masă rotativă, respectiv F.L.P.-1600, maşină de frezat longitudinal cu portal. Marea adunare populară din municipiul Bacău, manifestare de puternică vibraţie patriotică, de entuziasm şi deplină încredere în politica ştiinţifică, profund umanistă, promovată de partid, de secretarul său general, consfinţea prin glasul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adevărurile acestei fructuoase perioade parcurse : „Puternica dezvoltare pe care a cunoscut-o judeţul Bacău în domeniul industriei, ca şi în celelalte sectoare, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru comunist, care aplică neabătut legităţile generale la condiţiile concrete ale ţării noastre, călăuzindu-se după învăţătura atotbiruitoare revoluţionară, materialismul dialectic şi istoric“. Retrospectivă realizată de Mihai BUZNEA, Constantin BURSUC Cu sentimentul celei mai alese stime, al dragostei fierbinţi şi satisfacţiei depline faţă de politica profund umanistă pe care o promovează, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost primiţi pe meleagurile băcăuane după datina străbună, aşa cum oamenii acestui pămînt şi-au întîmpinat, dintotdeauna, pe cei mai iubiţi dintre fiii săi , cu tradiţionala pîine şi sare simbolizînd belşugul şi dulceaţa roadelor muncii. Moineşti — oraşul petroliştilor moldoveni, aşezare cu străvechi şi trainice tradiţii muncitoreşti, cunoaşte din plin metamorfoza înnoirilor urbanistice. In faţa machetei cuprinzind detaliile de sistematizare a localităţii secretarul general al partidului a indicat să se aplice acele soluţii de proiectare şi construcţie care, valorificind inteligent configuraţia terenului, să asigure, paralel cu un confort sporit, și păstrarea specificului local. Imagini-document. Septembrie 1980 : secretarul general al partidului taie panglica inaugurală a două mari obiective industriale : noua rafinărie, construită pe platforma petrochimică de la Borzești și Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău, una din cele mai mari unităţi de acest gen construită în ţară pe parcursul cincinalului precedent. In prezent atît rafinăria, cit şi combinatul funcţionează la parametrii proiectaţi, asigurînd prelucrarea superioară a materiilor prime existente în judeţ. Viaţa materială a meleagurilor băcăuane şi alături de ea, cea spirituală cunoaşte împliniri deosebite. Sîntem la a 4-a ediţie a Festivalului Naţional „Cîntarea României“, iniţiativă deosebit de valoroasă a secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ampla competitivitate a declanşat o mişcare de masă în domeniul culturii nemaiîntînită în istoria noastră naţională. Aprecierile făcute periodic în documentele de partid, în cuvîntările secretarului general au ridicat ştacheta exigenţei, cerînd şi în acest domeniu o nouă calitate, un nou mod de a concepe activitatea politică şi cultural-educativă. Rememorînd această perioadă, putem spune că şi în judeţul Bacău s-au produs mutaţii calitative. Dacă la prima ediţie a Festivalului s-au obţinut doar 13 premii, la ediţia a IlI-a numărul acestora a crescut la 236. Este un exemplu sintetic al activităţilor organizate, aceasta şi ca urmare a descentralizării unor acţiuni şi sprijinului acordat tuturor localităţilor. în consecinţă, meleagurile băcăuane s-au constituit într-un efervescent centru cultural-artistic, unde activează o puternică grupare de scriitori, artişti plastici şi muzicieni, o reţea importantă de instituţii profesioniste de spectacol, instituţii muzeale, tabere de creaţie, o bogată mişcare artistică de amatori, unităţi de cultură al căror scop unic este formarea la oamenii muncii a unei avansate conştiinţe revoluţionare, a unui orizont înalt de cunoaştere, a unui nou mod de a gîndi şi acţiona. Valorificarea tradiţiilor culturale băcăuane, a moştenirii artei şi creaţiei, organizarea unor manifestări de largă respiraţie, de interes republican, au permis crearea unui climat fertil de desfăşurare a muncii de educaţie materialistştiinţifică a oamenilor muncii, de ridicare a conştiinţei lor civice. în Bacău şi în numeroase alte localităţi ale judeţului au fost organizate manifestări cu deschidere spre instrucţia polivalentă : Gala naţională a recitalurilor dramatice şi Colocviul republican al criticilor de teatru, Festivalul republican al teatrelor de animaţie, Zilele culturii călinasciene, Festivalul de creaţie şi interpretare teatrală Slănic Moldova, simpozioanele naţionale „Ştiinţa şi condiţia umană“, „Ştiinţă şi contemporaneitate“, săptămîna culturală comăneşteană, simpozionul de tracologie, conferinţele Teatrului dramatic Bacovia şi ale revistei „Ateneu“, dialogurile culturale buhuşene şi altele, înmănunchind gînduri şi demersuri spirituale de intensă elevaţie. Acestora li se adaugă şi altă serie de manifestări ale artei amatoare cum sînt dialogurile cultural-artistice „Calitatea muncii, calitatea vieţii, calitatea conştiinţei noastre“ şi „Ţării — conştiinţa şi fapta“, care au angajat, în ipostaza de creatori şi interpreţi peste 65 000 de oameni ai muncii din judeţ, mobilizînd al 10-lea locuitor într-o formă de creaţie sau interpretare artistică. Pe acest fond de angajare la actul cultural al locuitorilor judeţului Bacău, s-a creat un spirit nou, revoluţionar, un nou mod de a gîndi, în spiritul ideilor nobile promovate permanent de secretarul general al partidului- Căutările neobosite, ambiţia de a face mai mult şi mai bine ne-au permis să dăm noi valenţe activităţii culturale, înţeegînd prin aceasta un act de mare răspundere politică, de asumare conştientă, profesională a culturii şi educaţiei socialiste. Urmărind îndemnurile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care la Plenara C.C. al P.C.R. din 12 iunie 1982 a precizat că „e necesar să perfecţionăm continuu conţinutul activităţii culturale, să lărgim şi mai mult caracterul său de masă, să permanentizăm formele de creaţie şi manifestare artistico-culturale de masă“ — toate instituţiile profesioniste de spectacol, reţeaua muzeală şi celelalte unităţi de cultură din oraşele şi satele judeţului şi-au orientat cu prioritate activitatea spre realizarea unei temeinice educaţii materialist-ştiinţifice, civice, etice şi estetice a oamenilor muncii, abordînd, în acest scop, un vast evantai de forme metodologice şi modalităţi de manifestare, agreate şi căutate de public. Se crează în judeţul nostru o literatură de valoare, în care se pune un accent deosebit pe cunoaşterea şi îmbogăţirea limbii române, se editează cărţi, iar cenaclurile literare lansează prozatori, poeţi, critici, şi dramaturgi ; se realizează creaţii muzicale şi o operă de artă plastică de valoare. Cenaclurile beneficiind de aportul generos al revistei „Ateneu“ au promovat noi creatori literari ca Petru Cimpoeşu (proză), Mircea Dinuţ şi Tatiana Mihuţ (critică literară), Viorel Savin, Mihai Freamăt (dramaturgie). Dintre plasticienii amatori s-au remarcat în mod deosebit Catinca Popescu, Gheorghe Fifirig, Rică Wedmberg, Ion Mărie. Toate aceste realizări aduc o contribuţie însemnată la activitatea cultural-educativă de ridicare a conştiinţei oamenilor muncii, le dezvoltă combativitatea, spiritul patriotic şi revoluţionar, în lumina idealurilor umanismului socialist, le sădeşte dragostea faţă de patrie, de socialism, de partid. Ne confruntăm şi cu multe neîmpliniri. Este încă necesar, ca prin mijloacele de care dispunem să punem un accent şi mai mare asupra conţinutului manifestărilor cultural-educative, în sensul creşterii combativităţii şi spiritului de răspundere faţă de neajunsuri, să subliniem în permanenţă realizările poporului nostru în construcţia socialistă, combătînd cu fermitate stările de lucruri înapoiate care mai persistă în atitudinea unor oameni faţă de societate şi avutul obştesc, concepţiile retrograde, orice încălcare a legilor şi normelor de convieţuire socială. Acestea se datorează în mare măsură unei pasivităţi la unii activişti culturali, unei atitudini necritice faţă de ce s-a realizat, automulţumirii în raport cu rezultatele obţinute. Trebuie să înţelegem toţi că nu reuşim încă să răspundem tuturor solicitărilor oamenilor muncii, activităţile culturale uneori stagnează din cauze subiective. De aceea nu putem fi excluşi de la observaţiile critice care vizează o serie de aspecte negative şi în care este încorporată şi munca noastră, ineficientă uneori. Încă nu am reuşit să valorificăm în suficientă măsură monumentele istorice de pe teritoriul judeţului, în scopul educării patriotice a oamenilor muncii, a tinerei generaţii. Va trebui să acţionăm cu energie pentru punerea acestora în valoare, pentru conservarea lor, pentru aducerea acestora în circuitul valorilor naţionale. De asemenea, n-am reuşit să facem din cele peste 500 de cenacluri şi cercuri literar-artistice adevărate centre culturale, în care oamenii muncii să găsească mijloace fertile de educaţie, de cultivare a limbii române, de îndrumare a creaţiei. Avînd o îndrumare permanentă din partea Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean, conlucrînd cu toţi factorii implicaţi în actul educaţional, activul cultural din judeţ este pe deplin conştient că stă în puterea sa să corecteze ce este de corectat, să înlăture neajunsurile. Nu este misiune mai nobilă decît aceea de a fi părtaşi la transformările înnoitoare, de a contribui activ la traducerea exemplară în viaţă a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu de o inestimabilă valoare teoretică şi practică pentru activitatea noastră expuse în Raportul la Conferinţa Naţională a P.C.R. din 16—18 decembrie 1982. Vom acţiona neabătut în spiritul indicaţiilor exprimate de la tribuna înaltului forum al comuniştilor : „în întreaga activitate politico-educativă de formare a conştiinţei noi să pornim de la concepţia revoluţionară, materialist-dialectică despre lume şi viaţă, de la principiile socialismului ştiinţific“. Petru ENÂŞOAE, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă — Bacău Festivalul naţional „Cîntarea României“ ATENEU PAGINA 3