Ateneu, 1987 (Anul 24, nr. 1-12)
1987-01-01 / nr. 1
--------------------------------------------------------------------------- „SA FACEM ASTFEL ÎNCÎT ANUL 1987 SA MARCHEZE O ETAPA IMPORTANTA PE CALEA ÎNFĂPTUIRII OBIECTIVELOR STABILITE DE CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI PRIVIND TRECEREA ROMÂNIEI LA UN STADIU SUPERIOR DE DEZVOLTARE — CEL DE ŢARA SOCIALISTA MEDIU DEZVOLTATA —, REALIZAREA UNEI NOI CALITĂŢI A MUNCII ŞI VIEŢII ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR !“ NICOLAE CEAUŞESCU vi va Istoria naţională in gîndirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Continuînd şi dezvoltînd la cote valorice superioare tradiţiile istorice ale neamului românesc, primul capitol din Programul P.C.R., consacrat istoriei partidului începe cu istoria dacilor şi romanilor, ceea ce exprimă orientarea profund novatoare antidogmatcă, promovată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în perioada de după Congresul al IX-lea al P.C.R. Ideea integrării istoriei partidului în istoria poporului român, cu sublinierea expresă că nu există şi nu pot exista două istorii paralele una a poporului şi alta a partidului , a fost abordată şi demonstrată cu deosebită forţă de convingere de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îndeosebi la Plenara din 1-2 iunie 1982. Această teză de o valoare inestimabilă a avut consecinţe benefice asupra întregului proces de elaborare a istoriei patriei, ceea ce a stimulat apariţia unor lucrări de referinţă în ultimii ani, într-o viziune globală şi integratoare, între contribuţiile de însemnătate cardinală ale secretarului general al partidului, în domeniul istoriei, se cuvine să relevăm tezele sale privind necesitatea respectării riguroase a adevărului istoric, a interpretării judicioase, în lumina materialismului dialectic şi istoric, a proceselor şi fenomenelor istorice naţionale şi universale, eliminarea din cîmpul istoriei naţionale a tuturor interpretărilor subiective, tendinţelor din perioada dogmatismului, care au denaturat şi deformat unele momente cardinale din istoria poporului român. In acest sens tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prin cele două teze de doctorat în domeniul istoriei şi politologiei, a adus corective de o valoare excepţională pentru domeniul istoriei naţionale, restabilind astfel adevărul istoric cu privire la caracterul participării României la primul război mondial, precum şi la structura statului naţional unitar român, format după Marea Unire din anul 1918. Pe baza unor ample şi profunde argumente istorice, economice şi politice, în lucrările menţionate, ca şi în numeroase alte expuneri, studii şi articole, secretarul general al partidului a demonstrat caracterul eronat al tezelor vehiculate în unele documente de partid din anii ilegalităţii, din perioada dogmatismului, sub influenţa Internaţionalei a III-a, teze care aveau implicaţii politice defavorabile intereselor naţionale. In aceste lucrări tovarăşul Nicolae Ceauşescu a probat faptul că : 1) România nu a fost niciodată în trecut „un stat imperialist“ ci, dimpotrivă, obiect al dominaţiei marilor puteri imperialiste opresoare ; 2) războiul purtat de România, de poporul român între anii 1916—1918 nu a fost un război imperialist, de cotropire şi anexiune a unor teritorii străine, ci de eliberare şi unitate naţională, de unire cu Ţara a unor provincii istorice româneşti aflate sub dominaţie străină ; 3) de asemenea, România nu a fost niciodată „un stat multinaţional care asupreşte alte naţiuni şi popoare“, cum eronat se menţiona în documentele amintite, ci uninaţional, în care au convieţuit şi convieţuiesc alături de naţiunea română şi cîteva naţionalităţi conlocuitoare, aşezate pe teritoriul ţării noastre după formarea poporului român, graţie ospitalităţii şi generozităţii sale ; 4) pe baza precizărilor de mai sus s-a apreciat în mod legitim că a fost cu totul inadecvată şi dăunătoare, cu multiple şi grave implicaţii politice, teza vehiculată în documentele de partid ale congreselor II, III, IV şi V (1922—1932) privind necesitatea acordării „dreptului la autodeterminare pînă la separarea naţiunilor din România“, teză valabilă, în anumite condiţii, doar în cadrul statului multinaţional. Chiar o asemenea abordare sintetică pune totuşi în relief semnificaţia pregnantă, de valoare deosebită, a clarificărilor aduse de secretarul general al partidului, într-un moment de stringentă importanţă teoretică şi practică, istorică şi politică privind interesele şi destinele României. Cutezanţa şi probitatea ştiinţifică, cu care a intervenit în restabilirea adevărului istoric, au impus un nou curs în cercetarea şi interpretarea istoriei contemporane a României, au determinat un vast proces de dedogmatizare, de reconsiderare pe baze obiective a unor fenomene şi procese istorice şi de repunere în drepturile lor, a unor personalităţi de vază ale poporului nostru, care au exercitat un rol proeminent în făurirea istoriei şi culturii naţionale. Prof. dr. C. Gh. MARINESCU Lector dr. Rodica VOSNIUC -- (Continuare în pag. 5) Marelui conducător al naţiunii, celui mai iubit fiu al patriei socialiste, eroului între eroii neamului, strălucitului strateg al păcii din adîncul inimilor La mulţi ani! El este cîmpia cu flori de sus şi pînă jos patria română El este visul dintotdeauna de pace şi cultură înălţarea celor trei culori El este voinţa unui neam de peste tot luceafăr grădină-grădinar El este şi va fi-n istorie chemarea mereu de comunism în zbor. Ion MACHIDON Sentimente de aleasă preţuire şi profund respect Un rol esenţial în obţinerea rezultatelor ce situează chimia şi petrochimia românească pe un loc de frunte în ansamblul economiei naţionale revine cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnologice, desfăşurate sub îndrumarea de înaltă competenţă a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, contribuţiei sale de istorică însemnătate, pe care a adus-o şi o aduce, ca om de ştiinţă de recunoaştere internaţională, în fruntea Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, la progresul ştiinţei româneşti, la orientarea acesteia, la introducerea şi promovarea susţinută în toate domeniile vieţii economice şi sociale a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei. Progresele obţinute în acest domeniu, cuprinderea unei arii de activităţi complexe în concordanţă cu actualele orientări mondiale reflectă în fapt contribuţia ştiinţifică directă, munca neobosită a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, hotărîrea şi consecvenţa cu care a organizat şi orientat munca de cercetare spre problemele prioritare ale industriei chimice şi petrochimice şi corelarea cu dezvoltarea la o nouă treaptă calitativă a acesteia cu toate ramurile economiei naţionale, în cincinalul 1981—1985, ca urmare a activităţii desfăşurate în toate unităţile componente ale Institutului Central de Chimie, au fost realizate în colaborare cu unităţile de producţie peste 700 produse noi, s-a valorificat un număr de 502 procese tehnologice, din care 349 în instalaţii existente şi 153 în instalaţii noi, gradul de înnoire a producţiei fiind în 1985 de 25 la sută, urmînd ca prin acţiunile în curs să se realizeze în 1990 un grad de înnoire de 50 la sută. Sub permanenta îndrumare şi coordonare de către tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, unităţile Institutului Central de Chimie sunt participante la toate programele prioritare coordonate de Consiliul Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, la programele stabilite între ramuri, precum şi la programele proprii ale Ministerului Industriei Chimice şi Ministerului Industriei Petrochimice, activitatea fiind concentrată în principal pe asimilarea produselor importate sau deficitare, pe modernizarea tehnologiilor pe direcţii cu eficienţă economică superioară, ceea ce se regăseşte în structura planului de cercetare în curs şi pentru etapa următoare şi sunt create condiţiile de realizare a planului pe perioada 1986—1990. Activitatea intensă ca specialist în domeniul elastomerilor, prin aportul ştiinţific direct al tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, se concretizează în dezvoltarea fără precedent a producţiei de cauciucuri sintetice din România, care a devenit un important producător al principalelor tipuri de cauciuc necesare tuturor categoriilor de anvelope şi unei largi game de articole tehnice, cu diminuarea continuă a importului de cauciuc natural de care ţara noastră nu dispune, contribuind în acelaşi timp la obţinerea unor proprietăţi speciale pentru diferite solicitări şi utilizări pe care cauciucul natural nu le poate asigura. Prodigioasa activitate ca om de ştiinţă a tovarăşei Academician doctor inginer Elena Ceauşescu este cunoscută şi apreciată în toate ţările lumii, aprecieri manifestate cu ocazia diferitelor evenimente ştiinţifice internaţionale şi exprimate prin cele 37 distincţii şi titluri acordate de instituţii şi academii de ştiinţe din multe ţări ale lumii, precum şi prin editarea în 7—8 limbi ale lumii (rusă, italiană, spaniolă, franceză, germană, japoneză) a lucrărilor elaborate. Maria IONESCU Director general Institutul Central de Chimie (Continuare în pag. 3)