Görögkatolikus főgimnázium, Belényes, 1906

4 neregulate. Memorizarea cuvintelor ce ocur în lecturi cum: şi amplificarea vocabularului în grupe sinonimice. Ocupaţiuni scripturistice două în fiecare lună; ver­siuni din 1. maternă în 1. latină, pentru esercitarea grama­ticei. 5. Geografia. Orientare pe globul terestru şi pe ma­pă; cetirea mapei. Noţiunile fundamentale ale geografiei. Munţii, câmpiile, apele, clima, productele şi comunele mai insămnate ale Ungariei în legătură cu ocupaţiunea­­,­ traiul locuitorilor. Încercări de schiţări de charte geo­grafice. 6. Naturala. Cele patru anotimpuri, prezintate prin fenomenele ce să observă în deosebi la plante. Toamna : fructele mai comune şi gruparea lor; animale de casă. Iarna: brazii mai comuni, animalele sugătoare, cari pe­trec în apropierea locuinţei omului, pe câmp şi prin pă­dure. Primăvara: câte­va plante înflorite, acomodate pentru intuiţiune. Morfologia plantelor. Sburatoare de casă. 7. Aritmetica : Cele patru operaţiuni cu numeri în­tregi, cu fracţiuni decimali şi cu fracţiuni comune. Siste­mul banilor din patrie. Cunoaşterea măsurilor de lungi­me, pond, suprafaţă şi de volum. Obiectul exemplelor, mai cu seamă : rapoartele şcoalei, oraşului, datele statis­tice mai simple ale ţerii, a economiei de casă, şi datele mai principale din geografia şi istoria patriei. In fiacare lună câte o ocupaţiune scripturistică­. 8. Geometria desemnativâ: Elemente de planimetrie. Puncte, linii, unghiuri, pusăţiunea şi măsurarea lor. Pro­prietăţile esenţiale şi formarea figurilor plane mai însem­nate . Treiunghiuri, patruunghiuri, poligoane, în specie cele regulate şi cercul. Congruenţa, simetria, asemănarea fi­gurilor , perimetria şi aria figurilor rectilinii. Cercul, elipsa şi alte linii curbe mai însemnate; periferia şi aria cercului Elementele desemnului geometric ornamental, după desem­­nuri făcute pe tablă intuiu cu instrumente, apoi cu mâna liberă. 9. Caligrafia. Părţile constitutive ale literilor, lini drepte, curbe, serpentine, undulătoare, subţiri şi groase

Next