Görögkatolikus főgimnázium, Belényes, 1906
4 neregulate. Memorizarea cuvintelor ce ocur în lecturi cum: şi amplificarea vocabularului în grupe sinonimice. Ocupaţiuni scripturistice două în fiecare lună; versiuni din 1. maternă în 1. latină, pentru esercitarea gramaticei. 5. Geografia. Orientare pe globul terestru şi pe mapă; cetirea mapei. Noţiunile fundamentale ale geografiei. Munţii, câmpiile, apele, clima, productele şi comunele mai insămnate ale Ungariei în legătură cu ocupaţiunea, traiul locuitorilor. Încercări de schiţări de charte geografice. 6. Naturala. Cele patru anotimpuri, prezintate prin fenomenele ce să observă în deosebi la plante. Toamna : fructele mai comune şi gruparea lor; animale de casă. Iarna: brazii mai comuni, animalele sugătoare, cari petrec în apropierea locuinţei omului, pe câmp şi prin pădure. Primăvara: câteva plante înflorite, acomodate pentru intuiţiune. Morfologia plantelor. Sburatoare de casă. 7. Aritmetica : Cele patru operaţiuni cu numeri întregi, cu fracţiuni decimali şi cu fracţiuni comune. Sistemul banilor din patrie. Cunoaşterea măsurilor de lungime, pond, suprafaţă şi de volum. Obiectul exemplelor, mai cu seamă : rapoartele şcoalei, oraşului, datele statistice mai simple ale ţerii, a economiei de casă, şi datele mai principale din geografia şi istoria patriei. In fiacare lună câte o ocupaţiune scripturistică. 8. Geometria desemnativâ: Elemente de planimetrie. Puncte, linii, unghiuri, pusăţiunea şi măsurarea lor. Proprietăţile esenţiale şi formarea figurilor plane mai însemnate . Treiunghiuri, patruunghiuri, poligoane, în specie cele regulate şi cercul. Congruenţa, simetria, asemănarea figurilor , perimetria şi aria figurilor rectilinii. Cercul, elipsa şi alte linii curbe mai însemnate; periferia şi aria cercului Elementele desemnului geometric ornamental, după desemnuri făcute pe tablă intuiu cu instrumente, apoi cu mâna liberă. 9. Caligrafia. Părţile constitutive ale literilor, lini drepte, curbe, serpentine, undulătoare, subţiri şi groase