Biseric'a şi Şcól'a, 1882 (Anul 6, nr. 7-52)

1882-05-30 / nr. 22

ANULU VL ARADU, 30 ”a^~ 1882. IfcTr. 22. , __________________________________________________________________________11. Inniu________________________________________________________________________________ BISERICA si SCOAL’A. Pentru Romani’a si strainetate pe anu 7 ., — „ i u______'■____■,_____■'_____•, j. a. e ,, 50 ,, ITóia, Toisericésca, scolastica,, litexaxia si economica. Ese o data in septemana : Duminec'a. Pretiuni abonamentului : : Pentru Austro-Ungari’a pe anu . . 5 fl.—cr. „ „ „ jum. anu 2 „ 50 „ s Pretiuni insertiimilorii t Pentru publicatiunile de trei ori ce contieru cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte ■t ti. si mai sus 5 fl. v. a. Corespondintiele se se adreseze la Redac­­tiunea dela „BISERIC’A si SCOL’A“ si banii de prenumeratiune la „TIPOGRAFIA DIE CES AK­­A IN ARAD.“ Epistol’a unui Preotu betrânu ca respunsu ia a altuia mai betrânu. Iubite in Christos frate Părinte si vechiu amice! Scrisoarea Frăţiei Tale din 2 Ianuarie a. c. forte m’a surprinsa, din­aptiva, ca deşi suntem ve­cini cu orasiele, egali in oficiu, totuşi precum nici eu, asia nici frati’a Ta nu ne-am impartasit pana acuma cugetele si părerile prin nici o epis­tola escipand vreo 2—3 întrevederi ocasionali, despre una, era despre alta parte, ca de­si fra­ti’a Ta trebuie se fi trecut de 75 ani, si prin urmare esti mai vechiu de­cât mine cu 6—7 ani, totusi Ti-ai pastrat frumoas’a scrisoare, semnu ca inca ai pastratu forte bine puterea trupesca si pre langa aceea si vocea (glasulu) ceea ce con­­chidu din contestulu epistolei primite. îmi scrii, câ voesci a deschide o scóla de cantari. — Forte bunu cugetu, frumóasa instiintia spre sustienerea frumsetiei s. nóstre biserici; dar Frate! poftesci unu ce in diu’a de asta dî nerea­­lisabilu. Pentru ce? era motivulu din carele ’Ti desfatuescu acést’a : 1. Dela revoluție incoce s’a revoltatu si Bi­­seric’a noastra in spiritulu seu. — Toți cu câți am vorbitu pana acuma adeca cu invetiatii moderni, nu mai vedescu vointi’a de a pastra cele vechi, ci sub numirea de „progresu“, vor si dorescu totu înnoiri, reforme si mai sole­ndiet­ce? 2. Ceea ce doresci Frati’a Ta astadi ar fi trebuitu se se faca in centru innainte de acést’a cu 30 ani, dar durere! acolo — cum spunu toti cei veniți de acolo — in totu anulu se schimba cântările, si de acolo vine de astadi, ori in ce biserica vei intra audi alte schimosituri de can­tari, alte coreituri. 3. Tipiculu (ordinea casei) bisericescu nu se mai păzeşte. — Cu destula mihnire am aflatu, cu Preoţii noştri mai tineri, de vom aminti ceva despre ciaslovu (orologeriu) ne batjocorescu, ne intorcu dosulu si cu unu feliu de îngâmfare ne spumi: „Eu nu sunt popa de ciaslovu,“ apoi de psaltire nici pomana. — Preoţi tineri pretinsi gdtivati se rusineaza a purta perulu si barb’a in­­tmiV si catra vestmintele preotiesci arata unu ffl® de antipatia; liturgica o destramă, cioplescu si struteza, amu cei „cultivaţi“ dar ierte-me. — Sclu­ptuu roiu preotu trecutu prin 3 clase gimnasiali, carele se socotesce a fi celu mai intieleptu pe lume, mai intieleptu si decat Solomon, si sen­­tintiele lui le numesce: „lucruri învechite, ce nu mai pot astadi avea valoare.“ — Totu cu ace- 8t’a ara vorbitu acum 3—4 ani si am auditu cu destula întristare din gur’a lui aceste vorbe : „Eu am cptitu o carte, careia-i si credu, ca toti can­­taretii buni au minte pucina.“ Dar alta! Sunt acum vreo câtiva ani de când am vorbitu cu unu professoru dela unu institutu teologicu si l’am rugat, se staruiésca prin aucto­­ritatea sa, ca profesorulu de cantari, salarisatu asia de bine cura­t, se propună toate căutările bi­­sericesci mai cu zelu, ca vedi Die! ne vinu de acolo clerici si pedagogi absoluți necântereti, Xipimai aceia mai sciu ceva cânta, cari in prunei’a loru au mai invetiatu ceva dela preoții, cantorii -gieu dăscălii loru de pe acasa. — Seii Frate ce­­ mi-a respunsu? lata ce! „Aceea nu e treb’a mea, noi trebue se reformamu biseric’a.“ — La aceste cu­vinte m’am mâhnitu si i-am disu: Domnule! nu trebue se mai osteniţi cu reform’a . Aci sunt Calvinistii si Luteranii de multu reformati, treceti acolo si v’ati mântuitu de unu lucru greu. Alta data am vorbitu cu altu profesoru des­pre nesuccederea formarii cântaretiloru de astadi, si acel’a mi a disu, cu majoritatea elericiloru si pedagogiloru n’au voce. — La acést’a i-am datu dreptate, pentru ca totu ce nu se samena pri­­mavér’a nu rodesce peste véra, ba multe plante sădite numai după ecuinoctiu (Vartolomeiu si Var­nava) 11 Iuniu c. v. numai rodescu nimica.

Next