Biserica şi Şcóla, 1883 (Anul 7, nr. 1-51)
1883-07-10 / nr. 28
-ak-nl-CL/'M. -A_rad."CL, 10/22. 1-u.lru. 1883. Np. se. BISERICA si SCOLA. 9 9 Fie bisericescă, scolastică, literară si economică. 7 7 î Ese odată în săptămână. DUMINECA. Prețul« ahouantentul.il . Pentru Austro-Ungaria pe ană . . 5 fl.—cr. „ „ „ jum. anii 2 „ 50 „ Pentru România și străinetate pe anu 7 „ — „ •1 1? îî v j-a- 3 ,. 50„ Preţuiţi innertiiinitorii : 9 9 Pentru publicaţiunile de trei ori ce contendă cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte ; 4 fl. şi mai sus 5 fl. v. a. Corespondintele să se adreseze la Redacţiunea dela „BISERICA şi ŞCOLA“ Iar banii de prenumeraţiune la — „Tipografia diecesană în Arad.“ — Istoria Episcopiei Aradului. Discursul părintelui Protopopiitu, Ioan Rusu, ce le publicăm mai joşii, rostită cu ocasiunea serbare! patronului bisericei catedrale din Arad, atingând momente din istoria nostră bisericescă, se îndemnă se facă la acest locu unele reflecsiuni în interesul istoriei noastre naţionale bisericesc!. Autorulă acestoră sire a avut ocasiunea în mai multe rânduri d’a audi pe Pre S. S. actualul Episcopii diecesană manifestând dorința nobilă și interesul de a vedea scrisă istoria Episcopiei Aradului. Şi în timpul din urmă cestiunea fu adusă chiar în sinodii de cătră deputatul şi sinodalii, părintele M. Sturza. In adeverii, istoriele particulare, cronicele, monografiele, cât şi biografiile chiar servescă ca materială adese forte preţios pentru istoria universală, aşa şi istoriile saiî cronicele singularelor, episcopie române cu privire la istoria generală a bisericei Românilor. De aceea ne bucurăm din inimă pentru începutulu ce s’a făcut în respectul publicărei unei cronice a episcopiei Aradului. Episcopia Aradului, după suprimerea veche! Metropolă ortodoxe a Transilvaniei, rămasă singură centru eclesiastică, la care alergau românii ortodoxi din Ungaria după mângăere, în nenorocirile lor. Importanţă istorică a acestei episcopii apare cu atât mai mare, cu cât între episcopiile române de astăzi ea este cea mai veche, având o continuitate neîntreruptă dela începutulu secolului al XVIII-lea până în clipele noastre. De aceea salutând disposiţiunea sinodului eparchială, privitoare la instituirea unei comisiuni pentru culegerea documentelor istorice, aşteptăm ca ven. consistoriu, însărcinat cu esecutarea amintitei disposiţiuni sinodale, să fee mesurile cuvinte întru realisarea măreţei idei. Pe câtă ne-am informat, consistoriulă eparchiială a şi instituit deja ună felă de comisiune istorică, dar, cată să mărturim, fără să atingem persoanele onorabile, ce-o compună, planulă nu va fi realisabilă, după cum se doresce, pe cât timp, cercetările istorice vor fi presi cumva revindecate competinţel esclusive a administraţiunei diecesane. In asemenea afaceri trebuescă câştigaţi omeni deprinşi cu cercetările istorice, şi mai cu samă, fiind vorba de culegerea documentelor istorice relativă la biserica română, esteneapărat de lipsă, ca în astfel de comisiune să fie barem o personă, care cunosce perfectă limba slavonă. Şi dacă asemene persoane nu sunt în gremiarul Consistoriului, ele trebuescă angajate de unde se vor afla. Noi însă seim în consistoriu doi membri academici, din cari numai unulă e în comisiune. Iar al doilea care cunosce bine archivele din Pesta, Viena şi Carloveţă, fiind pe lângă acesta încă şi bună slavistă, — nu e în comisiune. Afară de Consistoriă cunoscemă doi protopopi, zeloși cercetători al monumentelor noastre istorice, amendoi buni slaveni, cari cu bunii resultată ar pute să împlindscă însărcinarea ven. consistoriă în aseminea cercetări. Trebue dar neapărat ca ven. consistoriă, se complecteze comisiunea istorică astfelă, încât ea să potă corespunde marei misiuni ce-o așteptă. In privirea acesta trebue adusă orice sacrificiu s’ar cere dela noi. A scrie istoria, nu e lucru ușoră, mai cu samă când documentele istorice lipsescă, ori că trebuescă căutate prin biblioteci şi archivele vechi. De aceea ven. consistoriă completând odată comisiunea istorică va trebui se-i dee la disposiţiune toate mijloacele bănesc necesare pentru a pute visita archivele din ţară, cu deosebire archivele episcopielor, serbesci, archivele din Pesta și Viena. Altfel, totă afacerea va remâne un pium desiderium. ? ?