Biserica şi Şcóla, 1883 (Anul 7, nr. 1-51)

1883-07-10 / nr. 28

-ak-n­l-CL/'M. -A_rad."CL, 10/22. 1-u.lru. 1883. Np. se. BISERICA si SCOLA. 9 9 Fie bisericescă, scolastică, literară si economică. 7­­ 7 î Ese odată în săptămână. DUMINECA. Prețul« ahouantentul.il . Pentru Austro-Ungaria pe ană . . 5 fl.—cr. „ „ „ jum. anii 2 „ 50 „ Pentru România și străinetate pe anu 7 „ — „ •1 1? îî v j-a- 3 ,. 50„ Preţuiţi innertiiinitorii : 9 9­­ Pentru publicaţiunile de trei ori ce contend­ă cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte ; 4 fl. şi mai sus 5 fl. v. a. Corespondintele să se adreseze la Redac­­ţiunea dela „BISERICA şi ŞCOLA“ Iar banii de prenumeraţiune la — „Tipografia diecesană în Arad­.“ — Istoria Episcopiei Aradului. Discursul­ părintelui Protopopii­tu, Ioan Rusu, ce­ le publicăm mai joşii, rostită cu oca­­siunea serbare! patronului bisericei catedrale din Arad, atingând momente din istoria nostră bise­ricescă, se îndemnă se facă la acest locu unele reflecsiuni în interesul­ istoriei noastre naţionale bisericesc!. Autorulă acestoră sire a avut ocasiunea în mai multe rânduri d’a au­di pe Pre S. S. ac­­tualu­l Episcopii diecesană manifestând dorința nobilă și interesul­ de a vedea scrisă istoria Epis­copiei Aradului. Şi în timpul­ din urmă cestiu­­nea fu adusă chiar în sinodii de cătră deputatul şi sinodalii, părintele M. Sturza. In adeverii, istoriele particulare, cronicele, monografiele, cât şi biografiile chiar servescă ca materială adese forte preţios pentru istoria uni­versală, aşa şi istoriile saiî cronicele singulare­­lor, episcopie române cu privire la istoria generală a bisericei Românilor­. De aceea ne bucurăm din inimă pentru începutulu ce s’a făcut în respectul­ publicărei unei cronice a episcopiei Aradului. Episcopia Aradului, după suprimerea veche! Metropolă ortodoxe a Transilvaniei, rămasă sin­gură centru eclesiastică, la care alergau românii ortodoxi din Ungaria după mângăere, în nenoro­cirile lor­. Importanţă istorică a acestei episcopii apare cu atât mai mare, cu cât între episcopiile române de astăzi ea este cea mai veche, având o continuitate neîntreruptă dela începutulu seco­lului al­ XVIII-lea până în clipele noastre. De aceea salutând disposiţiunea sinodului eparchială, privi­­toare la instituirea unei comisiuni pentru culegerea documentelor­ istorice, aşteptăm ca ven. consis­­toriu, însărcinat cu esecutarea amintitei disposi­­ţiuni sinodale, să fee mesurile cuvinte întru reali­­sarea măreţei idei. Pe câtă ne-am informat, consistoriulă epar­chiială a şi instituit deja ună felă de comisiune istorică, dar, cată să mărturim, fără să atingem persoanel­e onorabile, ce-o compună, planulă nu va fi realisabilă, după cum se doresce, pe cât timp, cercetările istorice vor fi presi­ cumva re­­vindecate competinţel esclusive a administraţiunei diecesane. In asemenea afaceri trebuescă câşti­gaţi omeni deprinşi cu cercetările istorice, şi mai cu samă, fiind vorba de culegerea documentelor­ istorice relativă la biserica română, este­­neapărat de lipsă, ca în astfel­ de comisiune să fie barem o personă, care cunosce perfectă limba slavonă. Şi dacă asemene persoane nu sunt în gremiarul Consistoriului, ele trebuescă angajate de unde se vor afla. Noi însă seim în consistoriu doi membri aca­demici, din cari numai unulă e în comisiune. Iar al­ doilea care cunosce bine archivele din Pesta, Viena şi Carloveţă, fiind pe lângă acesta încă şi bună slavistă, — nu e în comisiune. Afară de Consistoriă cunoscemă doi protopopi, zeloși cer­cetători al monumentelor­ noastre istorice, amen­­doi buni slaveni, cari cu bunii resultată ar pute să împlindscă însărcinarea ven. consistoriă în a­­seminea cercetări. Trebue dar neapărat ca ven. consistoriă, se complecteze comisiunea istorică astfelă, încât ea să potă corespunde marei misiuni ce-o așteptă. In privirea acesta trebue adusă ori­ce sacrificiu s’ar cere dela noi. A scrie istoria, nu e lucru ușoră, mai cu samă când documentele istorice lipsescă, ori că trebuescă căutate prin biblioteci şi arch­ivele vechi. De aceea ven. con­sistoriă completând odată comisiunea istorică va tre­bui se-i dee la disposiţiune toate mijloacele bănesc­ necesare pentru a pute visita archivele din ţară, cu deosebire archivele episcopielor, serbesci, archivele din Pesta și Viena. Altfel, totă aface­rea va remâne un­ pium desiderium. ? ?

Next