Gimnasiului Publico Romanu, Brád, 1906

i. Notiuni de poezie poporalä. Baladele. Colinzile. Oratiile de nuntä. Bocetele. Descantecele. De Traian Suciu, prof. In anuarul anului §colar trecut am scris cäteva lucruri de­­spre poezia noasträ poporalä, mai multe in special despre doinä §i strigäturä. Nu mi-a fost scopul, sä prezint ceva original, ci curat numai sä dau in mare cäteva informajiuni despre cea mai nesecatä comoarä a poporului nostru. Cu aceea$ intenjiune continuez in acest anuar lucrarea inceputä, scriind despre acele genuri ale poeziei noastre poporale, ale cäror nume se aratä in fruntea acestei lucräri. Pentru cei ce vor voi a-$i cä$tigä o idee generalä despre acelea, voiu fi — cred — folositor. Ar rämänea apoi pentru o altä ocaziune ceva despre satirele po­porale, despre ghicitori, despre jocurile de copii, despre partea in prozä a poeziei noastre poperle nescrise precum §i despre poezia poporalä scrisä. B­a­­ a d­a. Dupä doinä §i strigäturä in intreg cämpul poeziei noastre poporale cele mai multe träsäturi nationale romäne$ti le au ba­ladele. Sunt nifte cäntece istorice tradijionale, cari se numiau pänä ieri-alaltäieri «cäntece bäträne^ti» sau «cäntece vechi»»; numai in timpul mai nou le zic «balade». Intre baladele noa­stre §i intre adeväratele balade scojiane e o deosebire esen- Jialä. Anume: dintr’ale noastre lipse^te elementul puternic dra­matic, spun prea mult, povestesc toate amänuntele §i contin adeseori repetijiuni de naturä epicä. Baladele noastre sunt un fel de cronici in versuri, in cari se une$te realitatea cu fantazia. Astfel de cäntece religioase $i eroice formeazä primele anale ale fiecärui popor. Baladele noastre s’au näscut sub cäntare. Multä vreme cäntarea a fost nedespärjitä de text. Durere insä, aproape toate !*

Next