Gimnasiului Publico Romanu, Brád, 1909
1. A * Insemnätatea studiului limbei materne. O vorbä rostitä la inaugurarea anului $colar, de prof. Dr. Traian Suciu. Cinsti^i oaspeti! Dragi elevi! «...Mult e dulce §i frumoasä Limba ce-o vorbim, Altä limbä armonioasä Ca ea nu gäsim ...» Care dintre noi nu-§i aduce aminte de versurile acestea pe cät de simple, pe atät de adänci? Cä doarä to{i, cari am avut norocul sä ne incepem invä|ätura prin §colile noastre poporale, am silabizat cu drag la cetirea acestor versuri preamäritoare ale dulcejii limbei romäne¿ti, intipärindu-ni-le adänc in memorie, atät de adänc, cä nici cu sila nu ni s’ar putea scoate, niciodatä. E «dulce» intr’adevär limba noasträ §i tare frumoasä, atät de dulce $i de frumoasä, incät^fiindu-Ie chiar inferioarä altor limbi — pentru noi e totu$ ea c^a mai dulce, cea mai frumoasä $i cea mai armonioasä dintre toate limbile de pe globul pämäntesc. Pentrucä ni e limba, in care ne-a cäntat mama adormindu-ne in leagän, e limba in care ne-am petrecut copiläria doinind cu dor §i jale, cänd cälcam pe pämäntul cald al brazdei de curänd intoarse, ori cänd alergam sburdalnici dupä vite la pä§une, e limba care alinä asprimea viejii cätäne^ti, limba in care i$i {es fetele dragostea in $ezätoare, iar feciorii chinie strigäturi pi$cätoare pentru mändruja Iene^ä ori pentru nevasta sulemenitä, —e limba noasträ maternä, in care i§i poartä pläcerile §i greutä|ile viefii poporul nostru, adueänd la altarul ei nenumärate jertfe materiale §i morale. Inväfarea limbei materne e pentru orice popor, care vrea sä träiascä, de cea mai mare insemnätate. Drept aceea m’am gändit, sä vorbesc la aceastä ocaziune cäteva cuvinte despre aceasta, avänd convingerea, cä solemnitatea momentului Vä va face sä Vä fixați mai bine lucrurile, ce-mi voiu permite sä accentuez. *