Gimnasiului Mare Public, Brassó, 1879

e — fericită, la nume, glorie şi mărire, care i-au pregătit tem­ple şi altare. Gloria şi mărirea popoarelor antice ese­nţii din mor­mintele şi ruinele lor. Ruinele turnului babilonic ne sunt dovadă, despre studiele, ce le făceau Babilonenii, pentru ca să cunoască sublima artă, cu care s’au aruncat corpurile ceresci in universul infinit; canalurile, prin care s’au prefăcut şesu­­rile Mesopotamia in raiu pămăntesc, mărturisesc după mii de ani, că Babilonenii au ştiut apreţia valoarea cărţii. Dar să venim la alt popor — la adevăraţii şi unicii cărturari neîntrecuţi pănă acum — la Greci. Ce n’au fă­cut aceştia pentru cultul museior?! Academiae şi gimna­­stele lor erau cele mai cercetate sanctuarie, unde junii elini gustau din nectarul dulce al ştiinţelor; şi la sărbă­torile lor naţionale cartea era unul din obiectele cele d’ăn­­tăi, de care se entusiasmau (reei de mii de oameni. He­­rodot şi Tucidide se apoteosau la jocurile olimpice, cănd işi ceteau opurile lor. Dacă in vechime se punea preţ pe carte, cu căt mai virtos astăiji, cănd, in urma progresului, ce l’a făcut cul­tura şi civilisaţiunea omenirei, in urma descoperirilor şi a invenţiunilor, ce sau făcut şi se fac in fie­care cai, nu­mai acel individ mai poate subsista in mod demn de om, care ştie carte, şi numai acel popor ocupă un loc demn intre celelalte popoare, care se ocupă cu ştiinţele şi cu artele. * * * Să cercetăm acum motivele, care ne indeamnă să invăţăm carte. Motivele aceste sunt mai ăntăi de natura subiectivă şi adecă: Omul, avănd in sine partea aceea dumnec­eească, pe care noi o numim suflet, simte o necesitate oare­care pentru un nutriment spiritual. Sufletul nostru adecă cu ideile, sentimentele şi inştiinţele sale are intre altele acea însuşire că caută a se intilni cu ideile sentimentele şi in­stiinţele altora. Cunoştinţele, experienţele şi faptele o-

Next