Calendarul, martie 1932 (Anul 1, nr. 37-59)
1932-03-01 / nr. 37
Demonstrațiunea feministă din sala Teatrului Ventura dri dimineață, la ora 10, s-a ținut In sala teatrului Ventura, o mare întrunire feministă. Printre cei cari au venit sa asculte vorbindu-se despre revendicările femeilor române, au fost d-nii George Brătianu, general Văitoiațiu, general Cantacuzino-Grănicerul, lt.-colonel Necșutescu, Pompitcu loanifesi , Kosnief Paraschivescu, Socor, Mallereanu, Tony Iliescu. A prezidat d-na EL. MEISSNER (Iași), care a deschis seria cuvântărilor, arătând cum un simplu incident a determinat pornirea unei mișcări femeniste, acum 40 de ani la Iași. Aduce mulțumiri d-lui Tranculași și celor 25 de deputați partizani ai revendicărilor femenine, cari au sprijinit un proect in acest sens — din nenorocire însă refuzat de comisia de legiferare. D-NA MARIA DIMITRIU-CASTANO (Constanța) delegata femeilor dobrogene, e de părere, că numărul reprezentantelor in consiliile comunale să se mărească. Observă că temelie din provinciile alipite au drepturi mai multe decât c ele din vechiul regat și totuși instituția familiei nu a slăbit acolo. S’ar putea spună că din potrivă „să facem un apel, spune d-sa, către ministrul de justiție care e un ardelean, deci susceptibil să înțeleagă mai degrabă defectuozitatea acestei stări de lucruri. Citește apoi articolul d-lui prof N. Iorga — publicat in „Neamul Românesc“ — referitor la drepturile femeilor. D-na UNGUREANU (Galați), exprimă sentimentul de solidaritate al femeilor gălățene, in ceea ce privește drepturile femeilor române. D na MALTEZEANU, printre alte, se spune: „Cei cari nu înțeleg sau mai bine zis, refuză să înțeleagă cele mai firește principii de egalitate și libertate, posturile ale oricărei democrații, să se ducă la țară să vadă blanurile noastre cum femeea in arșiva soarelui muncește alături de bărbat și mai are puterea sa-și alăpteze copii sugaci și să pregătească cina pentru restul familiei Să privească la femeea advocat, care apără la bază Interesele altora — întocmind acte juridice __ nu-i este îngăduit să iscălească un act al ei fără consimțământul bărbatului, D-na Mallczeanu t Indhcere se arată partizană convinsă a câștigării drepturilor civile și politice. D-ra FLORUCA GEORGESCU vorbește despre situația de inferioritate a femeei măritate față de celibatară. E ciudată starea femeei, azi când se face atâta uz de cuvinte ca acestea: „libertate“ — „democrație". Amintește devotamentul și priceperea femeilor în vremurile grele, când bărbații se luptau pe front. Egalitatea în drepturi înseamnă egalitate în fața muncei și a sacrificiilor, și femeea nu da înapoi. Acordând femeilor drepturi, se vor uni astfel toate forțele vii din cuprinsul țârii, pentru propășirea și înălțarea Patriei. PROTESTUL ARDELENILOR D-na PERGEA(Timișoara), protestează că după 14 ani de la unire, femeile din vechiul regat Încă nu se bucură de drepturi de cari femeile din Ardeal și Banat beneficiază de mult. In calitate de vechi partizane ale politicei naționaliste — și părtașe la marele act de la Alba-Iulia, femeile ardelene revendică și drepturile politice. DREPT DE ELIGIBILITATE? D-na MARIA POP (Craiova), face un rezumat al stării de până acum, analizând rezultatele eforturilor depuse. Citește câteva propuneri, care înfățișează punctul său de vedere și anume: Alcătuirea unui memoriu prin care să se ceară M. S. Regelui să primiască delegația femenină; să facă fiecare o întâmpinare către partidul politic căreia aparține, ca să precizeze atitudinea in privința legilor speciale ce privesc femeca; să ceară prietenilor femeniști din parlament, grupuri, indiferent de partid, care să slăbue pentru o grabnică rezolvare a problemei, să cerem, spune d-sa, ca odată cu legea electorală care se pregătește să fie votat un paragraf care să stabilească eligibilitatea femeilor in Parlament. Apoi, adaogă d-sa, odată acolo, vom ști noi să cucerim și celelalte drepturi (d. Cantacuzino-Grănicerul: "Apoi dacă ai să fii d-ta acolo, cu siguranță că ai să reușeștei"). D.na MARGARETA GHELMEGEANU observă că mai in toate țările nu s’au dat drepturi femeilor decât sub presiunea unor anumite stări de lucruri. Amintește de luptele crâncene ce au dus sufragetele engleze până in sfârșit le-a fost acordat dreptul de vot. In ceea ce ne privește, spune d-na Ghelmegeanu nu văd nimic care să justifice credința că suntem in preajma unor astfel de evenimente. D-na POP (Craiova) cere cuvântul în replică, spunând că majoritatea parlamentarilor olteni sunt pentru dreptul de egibilitate al fonicei. D-na ELLA NEGRUZZI In calitatea sa da veche luptătoare pe tărâmul feminist ișl amintește cu melancolie de acei oameni politici cari participau la intruniri promițând toată atenția revendicărilor feminine ca pai când veneau la putere să uite totul. Remarcă prezența în sală a d-lor George Brătianu, general Văitoienu, Cantacuzino, Titel Petrescu, Coana, Bosniei Paraschivescu — exprimăndu-și nădejdea în sprijinul d-lor, îndeamnă nădăjduind tn elementele tinere ale feminismului de azi. D. CANEA observă curioasa souie a femeilor regățene măritate cu ardeleni. Când se duc în Ardeal se bucură de anumite drepturi pe cari le pierd imediat după ce trec Carpații In vechiul regat Crede că votul femeei va aduce un suflu regenerator în viața politică a țării. D-na ORTANSA SATMARI analizează situația femeei în familia ei proprie și față de copiii ei. Acordându-se drepturi civile femeilor se va întări mai mult instituția căsătoriei. D-na CALYPSO-BOTEZ îndice seria cuvântărilor. Spune că femei e o forță morală a națiunei — româncele ori de câte ori au găsit ocazia și au servit cu prestigiu țara Răspunde celor cari spun că nu toate femeile cer drepturi, cu următoarea observație: nu toți bărbații au participat la lupta pentru revendicarea unor drepturi de care beneficiază toți astăzi. D-na MEISSNER citește telegrama de adeziune din partea acelor ce nu au putut participa și d na Fr. Georgescu citește o moțiune în sensul celor discutate, precum și telegramele ce se vor trimite M. S. Regina Maria, Primului ministru, ministrului de Interne, ministrului de Justiție. Întrunirea a luat sfârșit la ora 1 APRIL. Lina GHELATVELEANU RUSTIRI3U Ș! CUVÂNTAREA Viața religioasă a elevilor de liceu Urmare din pag. ta Mai atribuim acest sensualism al tineretului nostru, și literaturii, care-i cade in mână. Această generație se hrănește cu o literatură bolnavă, de neurastenie sufletească și morală, așa cum se întâmplă tuturor generațiilor, care urmează marilor sguduiri sociale. Războiul a produs pretutindeni o asemena literatură, ațâțătoare de simțuri. Nici noi n’am fost feriți de ea Anumiți scriitori exploatează această slăbiciune și dă publicului mijloace de ațâțare a simțurilor. Așa de pildă, un autor, ca să i se vândă cartea, a pus în ea și câteva imagini. Una din aceste imagini reprezenta: o femeie goală, culcată pe pat, un bărbat aproape gol, pe scaunul de alături, fumând. Reconstituiți ce a vrut să arate și apreciați valoarea educativă a acelei cărți. Atâtea publicații săptămânale, bogate în ilustrată și în istorisiri fantastice, cu scene din viața bandiților, a stelelor de cinematograf, a gangsterilor americani se vând în zeci de mii de exemplare, cititorii sunt tineri, încercările serioase dispar repede din lipsă de cititori, ceea ce dovedește că preocuparea acestui tineret nu se îndreaptă spre lucruri serioase, ci simte nevoia de a-și satisface o puternică curiozitate instinctivă, care îl domină. Ce putem face? O puternică reacțiune, organizată de preoți, profesori și medici, care să întreprindă această activitate de prevenire a tineretului. Ce bine ar sta Bisericii ortodoxe — și ce mândru m’aș simți că-i aparțin ei — dacă aș vedea că în fruntea acestei organizații stă un episcop sau un preot! E cea dintâia obligație care i se impune. Victor N. Popesc« RADIO Luni, 29 Februarie 1932 13. Muzică de orchestra (plăci de gramofon). 13.45. Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării, și semnal orar. 14. Muzică vocală (plăci de gramofon). 18. Orchestra Radio: Beethoven Marș turcesc din „Ruinele Athenei", Wagner: Preludiu din „Lohengrin". Ziehrer: Cetățeni Vienei, vals. Bach: Aria extrasă din suita vn ro. Debussy: Schiță simfonică. Schubert: Trei marșuri militare. Frank: Paris Angelicus, intermezzo religios. Tschaikowsky: Nocturnă. 19: Informații me, meteorul și semnal orar. 1910. Orchestra Radio: Brediceanu: Hora și arcanul. Catalani: Dansul ondinelor din „Loreley“. Manfred Carmencita, serenadă, Dóstul: Fantezie din opereta „Victoria și al ei Husar“. Universitatea Radio 200. prof. V. Stanciu: Aurul românesc. 2020. Oct Radu: Metode de plantare a pomilor roditori. 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21. D. Em. Ciomac: Cuartetul op. 127 de Beethoven. 21.10. D-nii A. Theodorescu, violina I,L. Feldmann, violina II; Th. Popovici, violă și jos. Thaler, violoncel. Beethoven: Cuartet, op. 127. 21.49. Transmisie la coruri populare armene de la Athenen. 22.10. D. Perpessicius: Cărți noi. 22.25. D-na Nitzescu Philippide și d-ra Czerneski: Mozart: Sonata în major. D. Macry: Toccata în la minor. 22.45. Informația nL 517*2 VIENA 20 kw. 11.30 Concert de amiază. 12.40 Concertul lui Arnold Rose. 13.10—14 Ora copiilor. 15.30: Ora tineretului. 16.20: Probleme de operă. Dialog. 16.45: Concert de după amiază. 19: Transmisiune din operă: „Cavalerul rozelor”. 22.45: Concert seral. 550’5 m. BUDAPESTA 23 kw. 12.05: Concertul orchehestrei de balalaică. 17.30: Concertul Societăților plugarilor. 19.40: Concert filarmonic. 21.50: Orchestră de țigani. 441.2 m. ROMA 79 kw. 21: Transmisiune din Milano. 22: Rubrica modei. 22.10: Orchestră și cântece moderne italiene. 22.55: Ultimile știri 419 m. BERLIN 1*7 kw. 11.30: Concert de amiaza. 14: Concert transmis din Colonia 16.30: Muzică de Scarlatti. 17.50: Muzică distractivă. 20: Muzică de Haydn. 22.45: Muzică de dans. 488’6m. PRAGA 120 kw. 11: Plăci. 15.30: Cântece ceha 17.55: Plăci. 20.05: Concert. Cftt-EHPGBUL Specta con TEATRE OPERA ROMANA: Seara man $1 Javolia. NAȚIONAL: Dracul și Șapte gâște Potcovita. MARIA VENTURA: Patima. REGINA MARIA: Bourrachon. MAJESTIC: București dansează. CINEMATOGRAFE VOX : O aventură galantă cu Liane Maid. REGAL : Dixiana cu Bebe Daniels. CAPITOL : O noapte în Paradis cu Anny Ondra. ROXY : Idem. RIO : Rondul de noapte. FORUM : Când barza face grevă. OMNIA : Idem. FEMINA : Michel Strogoff. OMNIA: Ben Hur, cu Ramon Novarro. CORSO : Fiicele noastre și Stan și Bran. TOMIS : Când barza face grevă și matchul Smelling-Stribling. A. R. P. A. (sala Franklin): Insula vapoarelor pierdute cu Virginia Valy. A. R. P. A. (sala Episcopiei): Trei băeți și o fericire, cântat de Wily Fritch, Olga Tschecova și Lilian Harvey. MODEL: Fiica dragonului și trupa Groner-Vasilache. MARNA: Dansatorul regimentului și trupa Grof-Giugariu-Lizica Petrescu. MARCONI: Hai să insurăm pe Alteța Sa și Banda veselă de la Cărăbuș. VOLTA: Pat și Patachon și Varieteul. LIRA : Motivul de divorț și complectară TRIUMF: Sărbătoarea diavolului și Legionarul și Regele boxeurilor. TERRA : Harg Cărei și trupa Rădulescu. DICULU: Trader Horn. AMERICAN: Hai să insurăm pe Altera Sa. RAHOVA: Spionajul și Noapte bună fetiță dulce. Mrrfi. Martie 1932 a prietenului nostru poet JACQUES REYNAND, a apărut și prezintă pe luna Ianuarie un sumar din cele mai diverse. In frunte COPEAU celebrul artist și JACQUES om de teatru publică un magistral Fragment d’un portrait de Musset: JEAN BANDRY: Un inédit d'Auguste Cochin . AUGUSTE COCHIN: Sur Feneion ; GILBERT CHARLES: l’ctits prêmes; HENRI POURRAT: Du Temps vert; ANDRE CLOT continuă interesantul lui studiu France et Italie iar eminentul muzician și critic muzical PIERRE. OCTAVE FERROUD Începe un studiu de vâstă amploare și de profund interes despre La musique franjaise contemporaine. In sfârșit MAGOABRIS prezintă Le duc d'Orleans a travers son musée. Cronicele bogate și bine îngrijite do Edouard Marge (Les Romans) Pierre Char don (Trois livres de Charles Maurras), Pierre.Ociave Ferroud (La inort de Vincent d’lndy), Adolphe Basler (Les arts), și Lionello Fiumi (lettrcs Ualieunes). Lipsesc din acest strălucit număr, numai minunatele Rencondres ale lui Henri Ghéon pe care sperăm să le regăsim in numărul viitor. LATINITE mai anunță pentru In curând publicarea unui roman al tânărului dar subtilului scriitor JACQUES DE LAPRADE: Les carnets de Jean Delabré, ou les tour, ments butites. Jacques de Laprade care unește o dragoste și o admirație ferventă pentru Maurice Barrès, cu o finețe atâta de personală este deja autorul unui splendid esteu De la Fontaine. Primul lui roman il așteptăm acum cu o legitimă nerăbdare. Tot in Latinité, vor mai apare Guillaume Tell al eminentului critic de artă EUGENIO D’ORS, de la Academia spaniolă, un André Gide al incisivului critic Henri Rambaud, un omagiu pentru Elécer Bourges — și numere speciale consacrate lui Mistral, Goethe și Rabelais atâtea lecturi al căror interes nu mai e nevoe să-l precizăm... Cititorii își vor putea procura revista prin Librăria Franceză (str. Lipscani), sau direct la redacție : 110 Ed. Saint Germain— Paris VL 7»CMENDICHT CURMI IMVltrinaJttaram Latiníté (revue des pan’occident) Subsecretariatul de stat al aviatiei Legea timbralei. Organizarea traficului 4, mărfuri și caiatori. In cadrul a trei reportaiii consecutive ne-am ocupat de noua organizare ce se va da subsecretariatului de start al aviației. Am expus In linii generale princiipiile legilor aeroSS auticei militare, aviației civile și reorganizarei institutului meteorologic. Pentru astăzi, suntem în măsură să comunicăm nouă amănunte asupra proectului de lege referitor la timbrul aviației și asupra organizarei traficului de mărfuri și călători care vor depinde în viitor de subsecretariatul aviației LEGEA TIMBRULUI AVIAȚIEI Se știe că de un an de când se percepe, timbrul aviației a produs infime venituri care se cifrează de abia la suma de trei milioane lei. Prin noua lege de organizare a timbrului aviației se scontează venituri de circa 25—30 milioane lsi anual. Se vor deschide ghișee speciale pentru desfacerea acestor timbre și se va acorda autorizațiuni speciale pentru vânzarea exclusivă pe localități. Sumele încasate din vânzarea timbrelor vor fi rambursate săptămânal prin Banca Națională, oficiului superior al timbrului care va funcționa pe lângă subsecretariatul aviației. Actualele timbre vor fi retrase și se vor emite nouă serii, reprezentând simbolul aviației. Prin lege, se creve că subsecretariatul aviației va putea cere ministerului de finanțe aprobarea emiterii a noui timbre de cinci, zece și douăzeci lei, care se vor percepe la diferitele acte juridice. " ' POSTA AERONAUTICA ȘI TRANSPORTUL DE CALATORI Subsecretariatul aviației va avea o direcție speciala a transporturilor de mărfuri și călători. In termen de un an, legea prevede ca să construiască aeroporturi în orașele principale ale țării. Se vor organiza 12 linii care vor lega Capitala cu Clujul, Iașul, Constanța, curse zilnice, pentru transportarea coletelor și a corespondenței. Se va pune o taxă față de tarifele poștale și feroviare în vigoare, suprataxă care urmează să fie stabilită prin regulament special după ce se vor încheia convențiile respective cu regiile autonome P. T. T. și C. F. R. Proectul de lege al timbrului aviației va fi înaintat Miercuri, consiliului superior legislativ. a. Tárulta a plecai ia (iáiévá PARIS, 28. (Rador). — D. Tardieu a plecat la Geneva astă seară la ora 21 și 50. D-sa se va înapoia la Paris Marți dimineață la ora 8. ruranran lari.u ne Jauairo RIO de JANEIRO, 28 (Rador). Numeroși membri ai partidului radical, după terminarea meetingului care a avut texteri, au manifestat în fața sediului ziarului conservator „Fronda“. In ciocnirea care a avut loc se semnalează printre victime un mort și 15 răniți. Pe ziua de ezt s'a declarat grevă la lucrătorii din tipografii. Grație măsurilor luate, ziarele vor continua să apară în cursul zilei de mâine. Ecran bucureștean Miail Strogoff ca Ivan Moronkine la Familia în unele scene, a fost înlocuit cu izbândă, de mulțimea și bogăția peisagiilor siberiene, de priveliștea variată și agitată a taberilor Tătărești; o trecere prin pădurile Uraților în noapte și’n furtună a fost cu adevărat o înlănțuire de momente dătătoare de tragic fior. Amploarea subiectului nu putea fi servită decât de filmul mut, mai mult or mai puțin sonor. Vorba întârzie și îngreunează. De acea filmul vorbitor a redus vechile epopei de mii și zeci de mii de metri de celuloid ,la dimensiunile unei drame obișnuite de teatru. Dar Mihail Strogoff ne-a adus înapoi, pe vremurile când cetua fotoelectrică, cheia marelui mister a vorbei care răsună din lumină, nu fusese încă descoperită. Nu sunt nici trei ani de atunci însă văzând figuri omenești care mișcă buzele, fără să spună nimic ni s-a părut că nici nu mai ținem minte când spectacolul cinematografic era o simplă pantomină. Și când se gândești că Charlie Chaplin se străduia să ne convingă că filmul va reveni la pantomină... „Mihail Strogoff“ ar putea fi un argument aproape tot așa de frumos în favoarea lui Charlie ca și „Luminile orașului“. Dar numai frumos. Adevărat mai puțin. Odată ce-a răsunat și aci, în noul și vastul domeniu al filmului, cuvântul omenesc, cu greu să te mai lipsești de el ! Omul a fugit întotdeauna de umbre..« PHOTOPHON Romanul scump copilăriei noastre, iată-l transpus pe ecarn. O realizare impresionantă, o acțiune vie, strânsă deși bogată în peripeții. Romanul de aventuri e doar atât de la locul lui în film! Mai cu seamă Jules Verne. Cuvântul rostit a cărui lipsă se simțea Conferințe Conferențiar: Prof dr. G. MARINESCU Conferința: „Hipnotism șl sugestie” La Fundația Carol. Fundatorul magnetizmului animal poate fi considerat vienuzul Mesmer, căruia Facultatea de Medicină ca și Academia de științe din Canaë î contestă existența. Puysegur are meritul să descopere somnambulamul artificial. Chirurgul englez Braid și comunicările lui Charaot au făcut ca hipnotismul să fie reabilitat Charcot distingea trei faze: faza letargie a catalepsiei și somnambuliamul. Beinheim credea că fenomenele hipnotismului se vede la sugestia. Sugestia și hipnoza privesc subconștientul nostru. Conferința : " Conferențiar: C. C. NOTTARA Conferință: „Muzică romantică" Cercul analelor române la Fund. Carol In muzica romantică cei mai reprezentativi sunt: Berlioz, Schumann, Brahms și Franck. Simfonia lui Berlioz a fost socotită de mulți în aceiași valoare cu simfonia lui Beethovven. Brahms și Franck sunt considreați ca indiferențiați, totuși Brahms e mai robust, are linie largă muzicală. Excelează valsul și balada. In restul programului, d-na Tana Nănescu de la Opera Română, d-ra M. Cocorăscu și d-nii Alfred Alessandrescu și Al. Theodorescu execută muzică din Brahms, Schumann ii Franck. Conferențiar: M. SANQSLEVICI „Criza capitalismului in lumina Statisticei“ Examinând pe scurt economia capitalistă, arată blocarea mecanismului ei atât prin carteluri cât și din partea salariaților prin sindicalizare și întreprinzătorilor. Explică curba lui Rueff privitor la paralelismul dintre salariul real și șomaj, învederează influența acumulării capitalului asupra salariului și standardul vieții și studiază influența raționalizării asupra salariului. Cât privește metoda comunismului rusesc, îi găsește mari lacune și cere să se stânjenească cât mai puțin mecanismul organizării capitaliste. D. Prof. St. Minovici doctor „honoris causa“ al facultătii de farmacii din București dri dimineață, la orele 10 lun. în amfiteatrul de sus al faculații de drept, s-a desfășurat solemnitatea înmânării diplomei de doctor „honoris causa" d-lui prof. St Minovici de la facultatea de farmacie din Capitală. In asistență am notat pe d-nii profesori : C. Kirițtescu, consilierul învățământului superior, reprezentând ministerul de instrucție, Mina și Nicolae Minovici, frații sărbătoritului, Vintilescu, Musceleanu, Reglei St. Bogdan, M Vlădescu, T. Deleanu, Solacolu, Udrischi, Grințescu, apoi pe d-na general Nicoleanu, col. farmacist Mitică Irmescu, dr. Lascar și numeroși studenți și studente. CUVÂNTAREA DECANULUI PROF. VINTILESCU D. prof. Vintilescu, decanul facultății de farmacie, a ținut o cuvântare omagială. D-sa a făcut un interesant istoric al învățământului farmaceutic la noi, începând dela Carol Davila, întemeietorul lui, trecând la epoca d-rului Felix și evidențiind marea contribuție a d-l.ii prof. Minovici care ilustrează acest învățământ de la 1897 și până azi. După aceasta d. prof. Vintilescu în cuvinte pline de adâncă emoție a în manul fostul său profesor — colegul de acum — diploma de doctor „honoris causa“. Asistenta a ovaționat îndelung pe d. prof.Vinovici. RASPUSUL SĂRBĂTORIIULUI Vădit emoționat, d. profesor Șt Minovici a amintit tot trecutul său, legat de facultatea de farmacie, trecut de muncă grea dar și de satisfacția isvorâtă din conștiința datoriei împlinite. A evocat figura marelui C. Istrati, a omagiat personalitatea d-lui prof. Mrazek și apoi a evidențiat sprijinul pa care facultatea de farmacie l-a avut din partea d-lui prof. dr. C. Angelescu, fostul ministru al instrucțiunii. D. prof. Minovici și-a încredt cuvântarea mulțumind, cu ochii plini de lacrămi, celor ce l-au Sărbătorit. Seara, la orele 8 și jumătate a avut loc un banchet la restaurantul „Enescu“ în onoarea sărbătoritului. i --------- ii-w» » Ba al „Cercului ziariștilor La 5 Martie, orele 10 seara va Ü în saloanele „Palermo“ (plata Universității) un mare bal mascat și costumat organizat, de „Cercul ziariștilor din București. Vor fi numeroase surprize și premii pentru costumele cele mai reușite. Intrarea, 200 lei de persoană. Brete la Ipcar și Palermo. Pentru d. general Jonsson dir. general al C. F. R. Legea statutului funcționarilor publici prevede că funcționarilor nu li se pot reține decât maximul 1/3 din salariu și numai atunci când există o hotărîre judecătorească. Funcționarilor de la inspeția telegrafică a CFR, li se oprește până la 80 la sută. Deci sunt puși în imposibilitate, de a-și procura măcar strictul necesar. Rugăm pe d. general Ionescu, diroral al CFR, de a cerceta personal acest caz și a dispune intrarea în legalitate înmormântarea profesorului Ulmu Eri, la orele 2 d. a., a avut loc trista ceremonie a înmormântării regretatului profesor N. Popescu Uitan, întemeietorul și directorul liceului „Principele Carol“ din Capitală. Ceremonia s-a desfășurat în una din sălile de clasă ale liceului. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de șapte preoți în frunte cu P. S. arhimandritul Scriban. Au asistat d-nn: prof Pompei, președintele Camerei, Ionescu-Bujor, inspector general, N. Petrescu Zoita, inspector delegat al ministerului de instrucție, foarte mulți profesori, elevi și public. Au rostit cuvântări P. C. S. arhimandritul Scriban, N. Petrescu- Zoita, prof. universitar M. Dragomirescu, Badea Mangâru, preot G. Coroana, Mainulescu, în numele foștilor elevi, N. Cretu. In numele corpului profesoral și doi săteni din Ulmeni (Ialomița) consăteși camarazi de școală cu defunctul. Înhumarea a avut loc la cimitirul „Reînvierea“. 11 ” I a acordat celui dispărut distincția „post mortem“ a „Meritului Cultural“ clasa I-a. Construirea de noui linii de cale ferata Vineri dimineață s-a ținut la ministerul de interne o consfătuire sub preșidenția d-lui Mundvinu Râmnic subsecretar de stat din a cărui inițiativă se construesc liniile de cale ferată la Ioești Târgoviște și Văieni-Mâneci Cheia. Au luat parte reprezentanții uzinelor Reșița și Astra, reperzentanții anul grup bancar român și d-nii Paul Goma, inspector g-ral ac tiv, general I. Tăutu prefectul jud. Prahova, ing Irănceanu direccorul liniei Ploești Văleni C. Stoianovici și N. Schinu, deputați. Sau discutat ultimele rapoarte asupra stadiului in care se află lucrările pentru construirea liniilor, planul de finanțare și modalitățile tehnice pentru realizarea construcțiilor, In cursul săptămânei viitoare proectul de lege va fi depus la Cameră. Reduceri vamale la exportul aramei Conform hotărârii delegației economice a guvernului s'a redus taxa vamală la exportul aramei veche de la 40 lei la 10 lei, unificându-se cu taxa vamală de export pentru deșeurile de aramă. De asemenea , a suprimat vamală de export la sămânța taxa de mături, iar pentru exportul rămășițelor de fasole de la fber s-a fixat o taxă de 500 lei la vagon.