Calendarul, martie 1933 (Anul 2, nr. 308-334)
1933-03-01 / nr. 308
ALINDJIRIN” SPOiul lntoarcerea U. aviator Papana in Capitală SK . * _ 1 Bminică după amiază a so Bit Capitală Lt. aviator Pană, noul campion mondial al lourilor de două persoane. ■Un grup de prieteni, sportivi,ficiali ziariști au felicitat călduros pe câștigătorul al unui trofeu atât de mult dorit. ’ In asistentă d-nii; dr. Deculescu secretarul general al ministerului sănătății și M. Savu, secretarul g-ral al federațiilor sportive, au urat bun sosit temerarului campion și în câteva cuvinte a arătat importanta strălucitei performante obținută de acesta în Germania. Papană-Hubert, echipa, care a reprezentat România la campionatele mondiale de bob care a avut loc la Schreibrehau-Germania — a putut face mai mult decât „turneurile“... gras plătite de către oficialitatea sportivă. Cu boburi de împrumut și fără ajutorul material al nimănuia s’au dus la Schreiberhau unde au atras atențiunea întregei lumi sportive prin curajul și iscusința lor. A doua echipă care a luat parte la concurs a fost aceea a inginerilor Frim și până mai puțin norocasă n’a putut face mai mult cu bobul pe care îl aveau. Rezultatele obținute au fost aduse la cunoștința cititorilor noștri și comentate pe larg la timp. Iată că și România intră cu această ocazie — în rândul țărilor cu deținători de titluri mondiale sportive. Alături de Smaranda Brăescu care este o campioană mondială a curajului femenin — vine acum Papană pe tărâmul pur sportiv să încrusteze una din cele mai desăvârșite victorii. Cuvinte de laudă li s’au adus destul euragioșilor coborîtori cu bobul încă de anul trecut, când au făcut o figură mai mult decât onorabilă la Jocurile Olimpice de la Lacke Placide. A venit timpul să atragem din nou atențiunea conducătorilor autorizați ai sportului românesc ca să acorde mai multă atențiune manifestărilor sportive ale erei noastre în străinătate, pentru ca să numai ajungă la acele apeluri dureroase cari s’au reeditat cu această ocazie. *a românească de la Schreiberhau are darul să pună în adevărată valoare curajul sportivilor noștri. N. DUMITRESCU echipa locală F. C. Pegano care a dispus cu mare greutate cu scorul de 3—2, • m C. A. O—SIDY BEL ABES C. A C. a învins echipa reprezentativă a orașului Sidy Bel Abes (Maroc) cu 71—0 (2—â). Iată, un turneu în care s‘au recoltat victorii după victorii. VOLLEY BALL í Duminică s‘au desfășurat la Y. M. C. A. campionatele de volley-ball cu care e cazie favoritul silei sportul studon rfc a fost nevoit să plece «te«fia', în fața Apărătorii Patriei. Dăm mai jos rezultatele matchurilor: CATEGORIA I Avântul Sportiv—R. C. B., 15-2 10-10; Y. M. C. A.—Viforul Dacia, III 11 15-8; Juventus—Macabi, 16-14; 16-14; Apărătorii Patriei—Sportul studentesc 3—15; 15—7; 15—4; CATEGORIA II Viforul Dacia b.—Belilu 11, 15-11; 15-7; Sportul studențesc—Viforul Dacia 15—7, 15—10. Rezultatele de Duminică ORADIA Crișana P. T. T. 6—1 (4—1). Stăruința înțelegerea 3—0 (3—0). ARAD Mini Gruparea C. F. R. își trimite secția de box la Zurich unde s-a organizat întâlniri cu grupuri locale. # Spackow în urma intervenției I. B. U.-lui a fost suspendat de federația noastră de box până la regularea chestiunei financiare cu vienezul Rudof Heinz. Duminică gruparea Voevordul Mihai a făcut antrenament pe teren. * Matchul de foot-ball între Ungaria și Olanda va avea loc în ziua de 5 Martie la Amsterdam. Adunarea generală a F. R. R.-ului a ales următorul birou de direcție: Președintele biroului: Ing. Niculae Mărăscu. Secretar: Tase Berechet. Casier: Paraschiv Ștefănescu. Membri: Gh. Nicola și Tănăsescu. * Comitetului clubului Viforul Datia, secția de rugby, pe anul 1933 a fost astfel alcătuit. Președinte: Ion Beju. Vice-președinte: Teodor Popovici. Membri: Gică Vasilescu, Gică Sterian. Casier: Ionică Georgescu. Secretar: Belu Jianu. Ripensia-Anexa G. A. 0-0. U. S. 3—1. Tricolor—S. A. — Titan 4—2. * Lecol: Papană primit în parade Nord de părinții și prietenii săi LUCIAN POPESCU ÎNVINS LA PUNCTE Lucian Popescu a fost din nou Învins la puncte de belgianul Petit Biquet, campionul mondial al categorii Cocoș cu ocazia grilei de box organizată la Palais de sports din Bruxeles. Se zice că decizia dată de juriu ar fi nedreptățit pe campionul nostru. C. A. 0. — PEGANO 3-2 C. A. O. — a întâlnit la Pegano Front în jurul mitropolitului Nicolae al Ardealului Iater lootuialii din Bălța au trimis ziarului „Curentul“ următoarea întâmpâinare: Domnule Director! In ziarul „Curentul“ au apărut câteva corespondențe din Sibiu, in carii I. P. S părintele mitropolit Nicolae este atacat cu totul neobicinuit de oameni fără răspundere, împotriva acestei campanii de discreditare a înaltului Ierarh ne ridicăm cuvântul nostru de protestare și cerem — preoți și mireni — încetarea oblicării și acestor insinuări tendențioase. Nu înțelegem să mai incurajem cu contribuția noastră acest ziar — și cu a celorlalți fii aii bisericii noantine ortodoxe din protopopiat, câtă vreme în coloanele lui se aduc insulte Ierahuluii nostru, de toți iubit și care este neîntrecutul în realizări sufletești. Credem că direcția ziarului nu se identifică cu o acțiune de desteămiane pentru a împăca o ambiție neputincioasă și pentru motive și pretexte de domeniul fantasiei — și va pune capăt acestor fel de publicații: Dumitru Secărică protopop; pr. N Techieș; pr. Iacob Ghișa; pr. S. Nisa; pr. Alexandru Stoica; pr. Nicolae Periian; pr. Vasile Roman; pr. loan Popa; dr. Corneliu Moldovan medic: Nicolae Miluițiu, fost deputat; Alexandru Constantinovici; Alexandru Horbaj; loan Mărsu înv. dir.; Miron Trufaș; pr. Viorel Todoran; pr. Pavel Diniș. TEATRE Marți, 23 OPERA: Parsifal NAȚIONAL Idiotul VENTURA:" Veteranii. 1 i REGINA MARIA: Femeia la volan ALHAMBRA: Alhambra în carnaval. MAJESTIC: Yo-Yo." CAMPANIA 13—1—1: George Dandin descătușat. CINEMATOGRAFE CAPITOL:" Viferna, muzica și amorul cu Gretl Theimer, Lee Pavy, Paul Hörbiger, TRIANON: Așa fată nu se uită cu Willy Forst și Dolly Haas, VOX: Doligorila cu Marin Johnson, ROXY: Viena, muzica și amorul cu Gretl Thinner, Lee Pary. Paul Hörbiger, BD. PALACE: Seducțiune cu Lupe Velez, SELECT: Dragoste Demonică cu Fredrie March și Kay Francis, REGAL: Pijamaua Doamnei cu Renato Mulierl Georg Alexander, etc RIO: Eroii Aerului, Armata Azzura și atracțiuni. TEMMA: Cavalerii Bulevardelor cu Harey Frank și Haerlim. CORSG: Gitta cu Gitta Alpar și revista ,Gând la gând cu bucurie“, JTARNA: Visul din Schönbrun cu Martha Eggerth și Pacientul Simpatie cu Hans Moser; jurnal fox și revista cu atracțiuni de mussifcoll " *FORUM: Piciul și Susy Vernon în Masca din Hollywood, AMERICAN: Semnul Crucii și Jurnalul fox. LYRA: Aventuriera din Tunis și Cântecul s-a sfârșit cu Willy Forst. RAHOVA: Sânge cald sânge vienez (Paprika) cu Franciska Gaasl și Lumina albastră cu Leny Riesenthal Februarie TOMIS: Semnul Crucii cu Frederic March, Elissa Landi și Jurnal, MILANO: Grand Hotel cu Greta Garbo și Stan și Branescroci, TERRA: Patru vagabonzi și Emil și detectivii, seara artiști, ROMA: Luminile orașului cu Charlie Chaplin, seara artiști KISELEFF: Que Vad’is cu Emil Jannngs și complectări. OMNIA: Viciul blond cu Marlene Dietrich și Secretarul secretarei, MARCONI: Semnul Crucii cu Elissa Landy, Friedrich Marc și Jurnal, INTIM: Studentul cerșetor; Comoara secretă cu Eddie Polo și Trupa Georgescu-Iași ATENEUL TEI: Clovnul Grock, Regele bandiților și o frumoasă comedie DICHIU: Prințul Arcadiei cu Willy Fest și Liane Haviid și complectări MARAȘEȘTI: Bautorii fie sânge și' Am ucis, LOLICA (Giurgiului 3: Trotuarul,, Bancherul Pichler și revistă REGELE FERDINAND: Socrul intinerii, jurnal și Miky-Maus, TRIUMF: Execuția spioanei și complectări sonore Farmaciile de serviciu In noaptea de 28 Februarie 1933 Al. Seist, str. Dr. Felix 52; Al. Cepleanu, hul. Maria 12;Al. Alifanți, calea Griviței 217; D. Breuță, str. Câmpineanu 9; Cornea, Văcărești 83; Weisselberg, str. calea Sf. Apostoli 37; C. Vaien, calea Dorobanților 17; • I. Vespremeanu, calea Șerban Vodă 47; Evlampia Gheorghiu, str. 13 Septembrie 2; Komornichi, calea Victoriei 36; Gh. Gavrilîu, șos. Pantelimon 221 și M. Niculescu, bul. Pache 31. 8. 18. 28. -• „CALEMPA FIUL'» Vrâșmaș!Un stele !ormare din pa Iala în fiecare noapte dau cu cuțitele prin mahalale, dar strigarea de săriți! hoții! se aude împotriva părintelui Trifa! Cât e de leneș omul și nu se dă să se scoale la treabă, ajunge însă foarte harnic, când sare la bătaie că de ce-1 chemi la treabă. Fapta părintelui Trifa e o sculare a treabă. E mai cu seamă o scoare supărătoare, fiindcă înșiși oamenii satului și mahalalei îți stau în ochi ca un ghimpe și nu te lasă să te trândăvești. Se găsește hoitul, se găsește scos din tabieturile lui... Ca de unde, măi cutare, mai ieși Trifa ăsta, să ne turbure somnul de după amiază și mistuiala de peste noapte. Ia hai și l-om da peste cap! Ce? n’a mai mers Biserica și fără el? Să nu putem acuma trăi de răul lui? Astea sunt mârâielile care scapă printre dinți și care ar vrea să veșnicească în Biserică împărăția căscatului. " Și se petrecea atunci lucrul cel mai ciudat. Nu este atâta strigare și harmalaie în Biserica noastră împotriva tuturor păgânismelor, care spurcă viața națională câtă este împotriva lui Trifa. Nu a fost și nu este, în foile noastre bisericești, atâta spumegare împotriva lui Argetoianu, câtă a fost și este împotriva lui Trifa! Și fiindcă în chip cuminte nu ai ce spune împotriva lui Trifa, care lucrează cu metode duhovnicești, se revarsă acum împotriva lui numai tâmpenii. Pe cele din urmă le cetesc din scrisul unuia, pr. Mirică, din Pucioasa Glodeni, care știu ce găsește că e erezie din partea Oștii Domnului? că un ostaș a spus preotului din sat: Părinte, hai ș i să fii cu noi, adică să intri cu noi în Oastea Domnului! Știți cum judecă prozivnicul?... Deoarece acesta mă poftea la ceva, urmează că între el și acel preot era o deosebire. Apoi chiar o potriviși, Sfântă lumină a satelor! Va să zică, dacă eu te-aș pofti, hai să fii și d-ta cu ceata celor de la Calendarul sau cu cei din societatea Viitorul a d-lui Boroianu, înînseamnă că mă poftești la altceva decât la cele bisericești... Dacă eu sunt în Societatea Ortodoxă, înseamnă că sunt la altceva decât la însăși lucrarea Bisericii! Măi, măi, măi, da cu cap mai este combătută Oastea Domnului! Ci ea își urmează drumul ei și dă în nasul vrăjmașilor ca munca ei. Puturi Șii ce scot din lenea lor? Bârneală*și născocire de vrăjmași din stele; * Arhim, Scribatt Conscriptele Patriarhiei Astăzi 28 Februarie cor. ora 6 P. m. se va ține la Fundația Dalles, a șasea conferință din ciclul „Biserica și problemele sociale“ organizat sub auspiciile Consiliului Central Bisericesc. Va vorbi P. C. Arhimandrit Iuliu Scriban, profesor universitar, tratând subiectul „Biserica și cultura mulțimii“. Intrarea liberă. M. S. Regina* Maria va asista la al doilea concert Beethoven Jon Martie crt., ora 5 jumătate d. a. va avea loc la sala Dalles al doilea concert din ciclul sonatelor pentru pian și vioară de Beethoven, în interpretarea d-nei Cella Delavrancea și d-lui Al. Theodorescu. In program Sonata primăverii, sonata op. 30 No. 4 La major și sonta op. 30 No. 2, Do minor, sunt cele mai celebre sonate ale marelui compozitor. De un pronunțat caracter epic, ele au fost dedicate Țarului Alexandru I. Majestatea Sa Regina Maria va onora cu prezența acest concert,. Concertul nota sola Dalles Azi Marți, orele 9 seara, va avea loc în sala Fundației Dalles, sub auspiciile Ligei Navale Române, eccițaa sportivă, primul recital dat de cunoscuta pianistă Nadia Chebap. Programul cuprinde: 1) Bach-Stradal, concert pentru orgă, 2) Chopin, 84, preludii 3) Liszt, „Grande ,f>antaisie de Don Juan. Banca Naționali si problema conversiunei hcorulor Urmare din pag. l-a respectarea convențiunilor și fiecare categorie socială așteaptă o ușurare din partea legiuitorului, fără a se gândi că prin repercusiune, orice beneficiar va fi la rândul său, atins în dreptul de proprietate. Raportul Bancei Naționale conchide la acest capitol, astfel: „Nu numai debitorii agricoli prea îngreuiați nu au achitat datoriile, ci chiar și acei cari aveau mijloace suficiente, au refuzat plățile, cu toate că unii dintre ei, folosind creditele, își măriseră evident patrimoniul. Aproape toate categoriile de debitori au considerat că s-a creiat o stare nouă de drept, în care ei se vor bucura de avantagii și deci au opus o rezistență în achitarea obligațiunilor. Urmările se cunosc: instituțiile de credit au ajuns în străinătate, iar încasările tezaurului. Au suferit toate consecințele unei circulațiuni scăzute a bunurilor Economiile nu s’au mai intors la bănci, iar productiunea in general a suferit. In materie de credit, încrederea joacă rolul principal cât va exista o temere că obligașițiunile contractate nu vor putea fi executate la scadență nu putem păși la o reducere financiară. Sunt multe capitaluri române și streine tezaurizate, cari nu sunt puse în circulație, atâta timp cât măsurile legislative vor mai produce nesiguranță și neîncredere. Am expus punctul de vedere al Băncii Naționale față de problema asanărei datoriilor agricole și urbane, întrucât multe din cele susținute de conducerea R. N. au fost susținute la vreme și de ziarul nostru, fapte cari capătă astăzi o confirmare definitivă. Ion Scirtaru Falșifica de bancnote BârsescH trimis la Tg.-Ju CONSTANTA. Constantin Bădescu, despre care am notat că a fost arestat la Tekirginol pentru plasament de monede false a o mie lei, a fost trimis ori sub escortă politiei Tg.-Jiu. S’a stabilit că el a finanțat și ajutat la instalarea fabricei de monede descoperită la Dolorita-Gorj. Asupra lui s’au găsit monede false cele semnalate de Banca Națională. Bădescu a fost arestat în urma unui denunț făcut de o fostă concubină a sa, d-na Stoika, care a fost și ea arestată. RADIO Miercuri 1 martie 1933 Comentarii, aspre, Aspecte — e o gazetă foarte viu scrisă care apare la Turnu-Măgurele, sub direcția unui om cu un nume foarte poporan . Nae Hagiescu, E, hotărât, una dintre cele mai bune gazete care apar în provincie. De curând, capitala județului Teleorman și-a serbat patronul — Sf Haralambie - și d. Hagiescu a subliniat evenimentul cu un interesant număr festiv, la care a colaborat tot ce are județul mai distins in literatură, în frunte cu Gala Galaction care publică un fragment din ciclul Orașele amintirii. De data asta, se referă, bineînțeles, la T.Măgurele, despre care, de altfel, autorul Dascălilor mei a mai scris in nenumărate rânduri. Paginile Scânteii — vaste cât o plasă administrativă — sunt pline SCÂNTEIA , cu tot felul de informații locale, cu bucăți festive, fotografii, ca vederea generală a orașului, liceul și catedrala care aduce cu Mănăstirea Curții de Argeș... Dintre versuri — căci foaia publică și poesie — iată cum d. Sotir Nasse de-abia a lepădat opincile din Pind (după nume, trebue să fie macedonean) și s’a și apucat să facă artă super-modernistă. Sintetizări din masa abstractă și confuza. Ce poartă nostalgia anticului senin, își congelează esența și spiritul lor fin în creuzete vaste, fluide, de ceruză. Icoana d-lui C. Grassu-Salcia (ce nume apoetic!) ni se pare în schimb prea pedestră. D Salcia — despre care am mai pomenit cândva aici, — are ceea ce se cheamă virtutea „CALENDARUL“ CU TOMI Zilele acestea, la Biblioteca l. I. C. Brătianu a fost comemorat Dimitrie Sturza, iar la Casa Femeii d. prof. Radulescu-Motru a evocat, cu asistența de purpură a Reginei Maria, amintirea lui Titu Maiorescu, pe care ca fost discipol, l’a cunoscut indeaproape Titu Maiorescu e unul dintre bărbații culturii românești cei mai complexi dar și cei mai unitari. Complex prin diversitatea largă a cunoștințelor, unitar prin vederile sale critice și politice, in deosebire de d. prof. Rlădulescu de pildă care -mai ales în acest din urmă domeniu politica, a evoluat după mirosul arătar grătare cu friptură... D Ion Petrovici, alt strălucit discipol care în scris și atâtea cuvântări a ridicat criticului Junimei cea mai desăvârșită statuie, se întreba odată dacă Maiorescu a fost un filosof. Autorul Logicei care se zice că în ultimii ani ai vieții sale prodigioase lucra la o carte de mari proporții pe care n'o cunoaște nimeni pdnă acum, nu profesat nici n'a lăsat scris un sistem de cugetare propriu. Maiorescu, încă de pe vremea studiilor sale la Berlin, neglijează speculația metafizică și se apleacă spre filozofia științelor pe care o subliniază cu grimasa amară a lecturii lui Schopenhauer, având ca maestru perpetuu pe Herbart. In lucarea lui de doctorat, susține că in filosofie sigure nu sunt decât relațiunile dintre lucruri; lucrurile se pot schimba, relațiunile însă nu. Dar prin aceasta, revine la Kantianism. Tot ce citește în urmă este pentru a explica pe autorul Criticii. De pe catedră, Maiorescu a căutat să împace Kantianismul, evoluționismul și positivismul. Nu a fost un filosof — ci „un neîntrecut profesor de filosofie format la rigoarea acestor discipline, era natural să adâncească problemele logicei, ale celei formale mai ales, întocmind acel tratat rămas până acum clasic in didactica românească. Logica formală era considerată de el ca un instrument neutru, un instrument precis pentru găsirea adevărului. Regele Carol, de cdte ori venea vorba despre șeful partidului conservator, îl numia logica însăși. In cultura românească, fostul descendent de răzăși, care-și subțiase manierele la Theresianum în Viena și in preajma devotată și distinsă a divinei sale neveste Ana Maiorescu vine ca un intrus, cum foarte bine observat. Const. Bacalbașa într'un portret din interesanții săi ,t București de altădată“ Maiorescu din politica și'n Cultură se așează de acurmezișul moravurilor și spiritului epocii. Liberalismului patrușoptist la mare moda pe atunci, el îi opunea înscrierea la conservatori; filosofiei optimiste îi opunea îndoelile sumbre ale lui Schopenhauer. Spiritualismului preferă materialismul. Combătea romantismul în literatură, în favoarea disciplinei clasicem Urgisen — ca mai târziu d. Iorga — influența franceză și da pilda spiritul germani In senere și limbă, combate etimologismul neorganict anacronic al unor Eliadei Barnuțiu și Maximi recomandând principiul fonetic, beției de cuvinte, opunea spiritul critic iar ca problemă de învățământ, depunea proecte de legi în Cameră — proecte regulat combătute și respinse până și de coreligionarii politici — preconizând școala cu bază realistă. Socotea gânditorul positivist că în starea de evoluție în care se găsea la acea epocă țara noastră să dăm forma adequatd fondului nostru specific. Cultura românească trebuie să se desvolte organic. Regretăm împreună cu d. profesor Motrucă Titu Maiorescu, după epoca critică pe care a desfășurat-o cu pasiune și multe, foarte multe riscuri — n'a avut posibilitatea să lucreze și în direcția positivă, reorganizând învățământul pe noul temelii. Belu esteul critic la arcul polemicei; dela descoperirea lui Eminescu, la tribuna parlamentara; dela teoria silogismului expusă cu o dicțiune de aur de pe catedră la prezidarea tratatului de la București . Titu Maiorescu e nemuritor „ N. Crevedia poesiei; va să mai aștepte însă, s'o mai muncească, să-și subtilizeze, prin lectura poesiei contimporane, expresia. Altfel, barza inspirației sale e sortită să culeagă râme șerpi pe urma plugului unor înainși lași între cari, bagă de seamă domnule Burtă dela Salcia și Vasile Militaru. In schimb, iată ce frumos lucrează d. Nicolae Mihail Pleșoianu. Cităm din Subpământeană: De dorul lor sau poate,al nimănui... Piticul liurbă-Cot, tot de aici, S-a dus hoinur pe drumuri noi si mici Ca să se certe fără de folos Când, cu zme oaice, când cu Fătfrumos Ori cucuiat pe arbori grei de ghindă S d'ncerce păn' și suna să o prindă, S'o văre'n sdn cum ar vârî un ban Și-apoi s'o bea pe vin la vreun han... Când noaptea cântă lumii din Plinei De-aceia es toți demonon opinci, Și peste drumul alb ca un cearceaf, Amestecă tăcerile cu prajin. * Să nu te prindă crucea nopții’n șes. Că lângă gând toți demonii îți es Și-atuncea n'ai să poți să mai petreci Povara ta de lună pe poteci, — C'o să te culci cu sufletul inel Și.o să te tragă demonii de el... Mai trebuesc reamintite marelui public două epigrame, de doi scriitori teleormăneni decedați: Și, Iva novici și D. Teleor. Le reproducem tot din Scânteia: Unei femei avocat Guraliva dulcinee Pe barbat l'a disperat, Dac'ar fi numai femee! Dar mai e fi.. AVOCAȚI (Șt. Ivanovici) Unui om de meserie L-a'nselat acum nevasta Dumnealui e arhivar. A primit-o si pe asta Și a pus-o la dosar. (D. Teleor., D. VASILE BATAN — învățător, autor al volumului de proză „Plopul din măgură”, după ce ne roagă să anunțăm că această carte a dânsului s’a vândut foarte mult, pe la librăriile din Iași și Basarabia — ne mai solicită călduros să lămurim „Cercului cultural învățătoresc” din Jigrani-Vaslui, „ce este aceea critică și recenzie. Eu unul — scrie d. Bazan — la această aprinsă discuție și bazat pe cuvântul censeur din Larousse și pe Dicționarul universal și altele, am susținut că recenzia și critica e acelaș lucru”. „ Noi, bazat cam pe aceleași opuri, răspundem că recenzia și critica SUNT cam acelaș lucru Și dacă există unele nuanțe, nu se mai indicăm, spre a nu se inciude din nou discuții la Vaslui LESPEZI ȘI LUMINA — se bhearnd volumul de versuri al unui poet complectamente necunoscut: d. Ion Mara Tipografia ,,Cultura” — Craiova, DOUA MARI JUBILEE LITERARE IN CEHOSLOVACIA Zilele acestea, întreaga lume culturală cehoslovacă a sărbătorit două mari jubilee literare: 80 de ani de la nașterea lui Iaroslav Vrchlicky, și 25 de ani de la moartea lui Svatopluk Cech. Atât Iaroslav Vrchlicky cât și Svatopluk Cech se numără nu numai printre cele mai mari genii ale poeziei cehoslovace dar și printre primii reprezentanți ai culturii cehoslovace în general. Iaroslav Vrchlický e cunoscut prin numeroasele sale volume de poezii, care formează cea mai mare podoabă a literaturii cehoslovace, dar și prin numeroase piese de teatru, care sunt reprezentate timp de multe decenii pe scenele tuturor teatrelor cehoslovace Prin importanța și amploarea operei sale, Vrchlicy e considerat un Goethe al Cehoslovaciei. In total, Vrchlicky a scris aproape 80 volume. In afară Vrchlicky a tradus în de aceasta limba cehă cele mai prețioase opere ale literaturilor aproape ale tuturor națiunilor. A tradus 6000 poezii a 600 poeți ai literaturii universale. Jaroslav Vrchlický a murit acum 20 de ani, literatura cehă pierzând în el pe unul din cei mai mari poeți și dramaturgi ai săi. După câteva zile, în 23 Februarie, opinia publică cehoslovacă a amintit un sfert de veac de la moartea genialului poet și scriitor Svatopluk Cech, autorul ,,Cântecilor sclavului” care se numără printre cei mai mari barzi ai suferințelor naționale și sociale ale națiunii cehe. Atât prin poezia, cât și prin proza sa, Svatopluk Ceh a educat toate picturile națiunii cehe spre convingerea necesității eliberării naționale și sociale. Prin poemele sale „Europa”, ,,Fierarul dela Lașetin“ și prin cărțile sale „Broucek” și ,,Cântecile sclavului” Svatopluk Ceh ajuns neobișnuit de popular în toate a cercurile cetitorilor, cehi și aceasta atât prin valoarea artistică a creației sale, cât și prin sentimentele exprimate. Atât Vrchlicky, cât și Svatopluk Ceh au păstrat o dragoste nemărginită națiunii cehe Și au luptat cu condend pentru eliberarea culturală și națională a națiunii lor. 28 Febru BUCUREȘTI Blaj experimental 12.50 : Bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13.00: Muzică Instrumentală (plăci de gramofon). 13.45 : Informațiuni și semnal orar. 14.00: Muzică românească (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Moțoi: muzică ușoară și românească. 19.00: Informațiuni, meteorul și orar. D. Tudor Arghezi: Cronisemnal 19.10 că. 19.25 Motoi: Conti-Orchestra mare a concertului. Din ciclul asupra României. 2000 : D. ing. Marcel Georgescu : Exploatarea cărbunilor în România (59). 20.20. D. Paul Zarifopol: Alecsandri. PROGRAM DE SEARA 20.40 : Muzică ușoară (plăci de gramofon). 2100: Anna Kleine, canto: Haendel: Largo-Xerxex : Maendel: Rihardo-Lascia chi’io piango : Tschaikowsky : Numai ciníe cunoaște dorul. 21.20 . Orchestra Radio: Concert orchestral dirijor d. Th. Rogalski: Fug. Zadar: Concert de cameră (prima audiție) ; I. Ghica : Suită în stil clasic 1) Preludiu, 2) Faghetta, 3) Giga, 4) Sarabanda. 22.05. D. Em. Ciomac : Simfoniile lui Schumann. 22.45 . Orchestra Radio : Brahms: Serenadă. 22.45 : Informațțiini și știri sportive- arie 1933 BRNO 16 55 : Trans, din Praga. 17.10: Trans, din Mor. Ostrava. 18 20 : Trans, din Praga. 1925 ; Emisiune germană. 20 : Trans, din Praga. 20.10 : Solo de saxofon de Bystricky : Wiedoeft: Vals briliante ; Johnston : Mording : Glory ; Petzny : Vals. MUHLACKER 18: Trans, din Colonia, concert de după amiază. 20.30 : „Cloclo“ operetă în 3 acte de Bela Jenbach, muzică de Lehar. MÜNCHEN 17.45: Concert seral, orchestra Hugo Weiss. 21 : Program variat. 22 : Plăci de gramofon. 23 : Reportaj radiofonic. 23.46 : Concert al orch. radio. BUDAPESTA 10.15: Concert executat de orch. Szervanszky. 18 : Concert executat de orch. operei regale. 19.40: Muzică de țigani. Orchestra Aleandre Bura. 22 : Știri de presă. 22.15: Serată carnavalescă KRAKOWIA 17.20 : Trans, din Varșovia. 17.40 : Un pictor celebru onf. 18: Trans, din Varșovia. 20.15 : Conf. 20.30 : Trans, din Varșovia. BARI 18.30 : Plăci de gramofon.21 : Știri agricole. 21.35: „Il piccolo Marat“ de Mascagni. In continuare ultimele, noutăți.