Calendarul, martie 1933 (Anul 2, nr. 308-334)

1933-03-01 / nr. 308

ALINDJIRIN­” SPOiu­l lntoarcerea U. aviator Papana in Capitală SK . * _ 1 Bminică după amiază a so­ Bit Capitală Lt. aviator Pa­­nă, noul campion mondial al lourilor de două persoane. ■Un grup de prieteni, sportivi,­ficiali ziariști au felicitat căl­­duros pe câștigătorul al unui trofeu atât de mult dorit. ’ In asistentă d-nii; dr. Decu­­lescu secretarul general al mi­­nisterului sănătății și M. Savu, secretarul g-ral al federațiilor sportive, au urat bun sosit te­merarului campion și în câte­va cuvinte a arătat importanta strălucitei performante obținu­tă de acesta în Germania. Papană-Hubert, echipa, care a reprezentat România la campi­onatele mondiale de bob care a avut loc la Schreibrehau-Ger­­mania — a putut face mai mult decât „turneurile“... gras plă­tite de către oficialitatea spor­tivă. Cu boburi de împrumut și fără ajutorul material al ni­mănui­a s’au dus la Schreiber­hau unde au atras atențiunea întregei lumi sportive prin cu­rajul și iscusința lor. A doua echipă care a luat par­te la concurs a fost aceea a in­ginerilor Frim și până mai pu­țin norocasă n’a putut face mai mult cu bobul pe care îl aveau. Rezultatele obținute au fost aduse la cunoștința cititorilor noștri și comentate pe larg la timp. Iată că și România intră­­ cu această ocazie — în rândul țărilor cu deținători de titluri mondiale sportive. Alături de Smaranda Brăes­­cu care este o campioană mon­dială a curajului femenin — vine acum Papană pe tărâmul pur sportiv să încrusteze una din cele mai desăvârșite vic­torii. Cuvinte de laudă li s’au a­­dus destul euragioșilor coborî­­tori cu bobul încă de anul tre­cut, când au făcut o figură mai mult decât onorabilă la Jocu­rile Olimpice de la Lacke Pla­cide. A venit timpul să atragem din nou atențiunea conducătorilor autorizați ai sportului româ­nesc ca să acorde mai multă a­­tențiune manifestărilor sporti­ve ale­­ erei noastre în străină­tate, pentru ca să numai ajun­gă la acele apeluri dureroase cari s’au reeditat cu această o­­cazie. *a românească de la Schreiberhau are darul să pu­nă în adevărată valoare cura­jul sportivilor noștri. N. DUMITRESCU echipa locală F. C. Pegano care a dispus cu mare greutate cu scorul de 3—2, • m C. A. O—SIDY BEL ABES C. A C. a învins echipa reprezen­tativă a orașului Sidy Bel Abes (Maroc) cu 71—0 (2—â). Iată, un turneu în care s‘au re­coltat victorii după victorii. VOLLEY BALL í Duminică s‘au desfășurat la Y. M. C. A. campionatele de volley-ball cu care e cazie favoritul silei sportul studon rfc a fost nevoit să plece «te«fia', în fața Apărătorii Patriei. Dăm mai jos rezultatele matchu­­rilor: CATEGORIA I Avântul Sportiv—R. C. B., 15-2 10-10; Y. M. C. A.—Viforul Dacia, III­ 11 15-8; Juventus—Macabi, 16-14; 16-14; Apărătorii Patriei—Sportul stu­­dentesc 3—15; 15—7; 15—4; CATEGORIA II Viforul Dacia b.—Belilu 11, 15-11; 15-7; Sportul studențesc—Viforul Dacia 15—7, 15—10. Rezultatele de Duminică ORADIA Crișana P. T. T. 6—1 (4—1). Stă­ruința înțelegerea 3—0 (3—0). ARAD Mini Gruparea C. F. R. își trimite sec­ția de box la Zurich unde s-a orga­nizat întâlniri cu­ grupuri locale. # Spackow în urma intervenției I. B. U.-lui a fost suspend­at de fede­rația noastră de box până la regu­­larea chestiunei financiare cu vie­­nezul Rudof Heinz. Duminică gruparea Voevordul Mi­hai a făcut antrenament pe teren. * Matchul de foot-ball între Ungaria și Olanda va avea loc în ziua de 5 Martie la Amsterdam. Adunarea generală a F. R. R.-ului a ales următorul birou de direcție: Președintele biroului: Ing. Niculae Mărăscu. Secretar: Tase Berechet. Casier­: Paraschiv Ștefănescu. Membri: Gh. Nicola și Tănăsescu. * Comitetului clubului Viforul Da­­tia, secția de rugby, pe anul 1933 a fost astfel alcătuit. Președinte: Ion Beju. Vice-președinte: Teodor Popovici. Membri: Gică Vasilescu, Gică Ste­­rian. Casier: Ionică Georgescu. Secretar: Belu Jianu. Ripensia-Anexa G. A. 0-0. U. S. 3—1. Tricolor—S. A. — Titan 4—2. * Lecol: Papană primit în para­d­e Nord de părinții și prietenii săi LUCIAN POPESCU ÎNVINS LA PUNCTE Lucian Popescu a fost din nou Învins la puncte de belgianul Petit Biquet, campionul mondial al cate­gorii Cocoș cu ocazia grilei de box organizată la Palais de sports din Bruxeles. Se zice că decizia dată de juriu ar fi nedreptățit pe campionul nos­tru. C. A. 0. — PEGANO 3-2 C. A. O. — a întâlnit la Pegano Front în jurul mitropolitului Nicolae al Ardealului Iater lootuialii din Bălța au trimis ziarului „Curentul“ următoarea în­­tâm­pâinare: Domnule Director! In ziarul „Curentul“ au apărut câteva corespondențe din Sibiu, in carii I. P. S părintele mitropolit Ni­colae este atacat cu totul neobicinuit de oameni fără răspundere, împotriva acestei campanii de dis­creditare a înaltului Ierarh ne ridi­căm cuvântul nostru de protestare și cerem — preoți și mireni — înceta­rea oblicării și acestor insinuări ten­dențioase. Nu înțelegem să mai incurajem cu contribuția noastră acest ziar — și cu a celorlalți fii aii biserici­i noantine ortodoxe din protopopiat, câtă vre­me în coloanele lui se aduc insulte Ierahuluii nostru, de toți iubit și care este neîntrecutul în realizări sufle­tești. Credem că direcția ziarului nu se identifică cu o acțiune de desteă­­miane pentru a împăca o ambiție ne­putincioasă și pentru motive și pre­texte de domeniul fantasiei — și va pune capăt a­cestor fel de publicații: Dumitru Secărică protopop; pr. N Techieș; pr. Iacob Ghișa; pr. S. Nisa; pr. Alexandru Stoica; pr. Nicolae Pe­­riian; pr. Vasile Roman; pr. loan Po­pa; dr. Corneliu Moldovan medic: Nicolae Miluițiu, fost deputat; Ale­xandru Const­antinovici; Alexandru Horbaj; loan Mărsu înv. dir.; Miron Trufaș; pr. Viorel Todoran; pr. Pa­vel Diniș. TEATRE Marți, 23 OPERA: Parsifal NAȚIONAL Idiotul VENTURA:" Veteranii. 1 i REGINA MARIA: Femeia la volan ALHAMBRA: Alhambra în carna­val. MAJESTIC: Yo-Yo." CAMPANIA 13—1—1: George Dandin descătușat. CINEMATOGRAFE CAPITOL:" Viferna, muzica și amorul cu Gretl Theimer, Lee Pavy, Paul Hörbiger, TRIANON: Așa fată nu se uită cu Willy Forst și Dolly Haas, VOX: Doligorila cu Marin Johnson, ROXY: Viena, muzica și amorul cu Gretl Thinner, Lee Pary. Paul Hörbiger, BD. PALACE: Seducțiune cu Lupe Velez, SELECT: Dragoste Demonică cu Fre­­drie March și Kay Francis, REGAL: Pijamaua Doamnei cu­­ Re­nato Mulierl Georg Alexander, etc RIO: Eroii Aerului, Armata Azzura și atracțiuni. TE­MM­­A: Cavalerii Bulevardelor cu Harey Frank și Haerlim. CORSG: Gitta cu Gitta Alpar și re­­­vista ,Gând la gând cu bucurie“, JTARNA: Visul din Schönbrun cu Martha Eggerth și Pacientul Sim­­patie cu Hans Moser; jurnal fox și­ revista cu atracțiuni de mussifc­­­oll " *­FORUM: Piciul și Susy Vernon în Masca din­­ Hollywood, AMERICAN: Semnul Crucii și Jurna­lul fox. LYRA: Aventuriera din Tunis și Cân­tecul s-a sfârșit cu Willy Forst. RAHOVA: Sânge cald sânge vienez (Paprika) cu Franciska Gaasl și Lumina albastră cu Leny Ries­en­­­thal F­ebruarie TOMIS: Semnul Crucii cu Frederic March, Elissa Landi și Jurnal, MILANO: Grand Hotel cu Greta Gar­­bo și Stan și Bran­escroci, TERRA: Patru vagabonzi și Emil și detectivii, seara artiști, ROMA: Luminile orașului cu Charlie Chaplin, seara artiști KISELEFF: Que­ Vad’is cu Emil Jan­­nngs și complectări. OMNIA: Viciul blond cu Marlene Dietrich și Secretarul secretarei, MARCONI: Semnul Crucii cu Elissa­­ Landy, Friedrich Marc și Jurnal, INTIM: Studentul cerșetor; Comoara secretă cu Eddie Polo și Trupa Georgescu-Iași ATENEUL TEI: Clovnul Grock, Re­gele bandiților și o frumoasă co­medie DICHIU: Prințul Arcadiei cu Willy Fest și Liane Haviid și complectări MARAȘEȘTI: Bautorii fie sânge și' Am ucis, LOLICA (Giurgiului 3: Trotuarul,, Bancherul Pichler și revistă REGELE FERDINAND: Socrul inti­nerii, jurnal și Miky-Maus, TRIUMF: Execuția spioanei și com­­­plectări sonore Farmaciile de serviciu In noaptea de 28 Februarie 1933 Al. Seist, str. Dr. Felix 52; Al. Cepleanu, hul. Maria 12;­­Al. Ali­fanți, calea Griviței 217; D. Breuță, str. Câmpineanu 9; Cornea, Văcărești 83; Weisselberg, str. calea Sf. Apostoli 37; C. Vaien, calea Doro­banților 17; • I. Vespremeanu, calea Șerban Vodă 47; Evlampia Gheor­­ghiu, str. 13 Septembrie 2; Komor­nich­i, calea Victoriei 36; G­h. Gavri­­lîu, șos. Pant­el­im­on 221 și M. Nicu­lescu, bul. Pache 31. 8. 18. 28. -• „CALEMPA FIUL'» Vrâșmaș!Un stele !ormare din pa Ia­­l­a în fiecare noapte dau cu cuțitele prin mahalale, dar strigarea de să­riți! hoții! se aude împotriva părin­telui Trifa! Cât e de leneș omul și nu se dă să se scoale la treabă, ajunge însă foarte harnic, când sare la bătaie că de ce-1 chemi la treabă. Fapta părintelui Trifa e o sculare a treabă. E mai cu seamă o sco­are supărătoare, fiindcă înșiși oa­menii satului și mahalalei îți stau în ochi ca un ghimpe și nu te lasă să te trândăvești. Se găsește hoitul, se găsește scos din tabieturile lui... Ca de unde, măi cutare, mai ieși Trifa ăsta, să ne turbure somnul de după amiază și mistuiala de peste noapte. Ia hai și l-om da peste cap! Ce? n’a mai mers Biserica și fără el? Să nu putem acuma trăi de răul lui? Astea sunt mârâielile care scapă printre dinți și care ar vrea să veș­­nicească în Biserică împărăția că­scatului. " Și se petrecea atunci lucrul cel mai ciudat. Nu este atâta strigare și harmalaie în Biserica noastră împotriva tuturor păgânismelor, ca­re spurcă viața națională câtă este împotriva lui Trifa. Nu a fost și nu este, în foile noastre bisericești, a­­tâta spumegare împotriva lui­ Ar­­getoianu, câtă a fost și este împo­triva lui Trifa! Și fiindcă în chip cuminte nu ai ce spune împotriva lui Trifa, care lucrează cu metode duhovnicești, se revarsă acum­ împotriva lui numai tâmpenii. Pe cele din urmă le cetesc din scrisul unuia, pr. Mirică, din Pu­cioasa Glodeni, care știu­ ce găsește că e erezie din partea Oștii Dom­nului? că un ostaș a spus preot­u­­­lui din sat: Părinte, hai ș i să fii cu noi, adică să intri cu noi în Oastea Domnului! Știți cum judecă prozivnicul?... De­oarece acesta mă poftea la ce­va, urmează că între el și acel preot era o deosebire. Apoi chiar o potriviși, Sfântă lu­mină a satelor! Va să zică, dacă eu te-aș pofti, hai să fii și d-ta cu ceata celor de la Calendarul sau cu cei din socie­tatea Viitorul a d-lui Boroianu, în­­înseamnă că mă poftești la altceva decât la cele bisericești... Dacă eu sunt în Societatea Ortodoxă, în­seamnă că sunt la altceva decât la însăși lucrarea Bisericii! Măi, măi, măi, da cu cap mai este combătută Oastea Domnului! Ci ea își urmează drumul ei și dă în nasul vrăjmașilor ca munca ei. Puturi Șii ce scot din lenea lor? Bârneală*și născocire de vrăjmași din stele; * Arh­im, Scribatt Co­nscriptele Patriarhiei Astăzi 28 Februarie cor. ora 6 P. m. se va ține la Fundația Dalles, a șasea conferință din ciclul „Biserica și problemele sociale“ organizat sub auspiciile Consiliului Central Bisericesc. Va vorbi P. C. Arhimandrit Iuliu Scriban, profesor universitar, tra­tând subi­ectul „Biserica și cultura mulțimii“. Intrarea liberă. M. S. Regina* Maria va asista la al doilea concert Beethoven Jon­ Martie crt., ora 5 jumătate d. a. va avea loc la sala Dalles al doi­lea concert din ciclul sonatelor pen­tru pian și vioară de Beethoven, în interpretarea d-nei Cella Delavran­­cea și d-lui Al. Theodorescu. In pro­gram Sonata primăverii, sonata op. 30 No. 4 La major și son­ta op. 30 No. 2, Do minor, sunt cele mai ce­lebre sonate ale marelui compozitor. De un pronunțat caracter epic, ele au fost dedicate Țarului Alexan­dru I. Majestatea Sa Regina Maria va onora cu prezența acest concert,. Concertul nota sola Dalles Azi Marți, orele 9 seara, va avea loc în sala Fundației Dalles, sub auspiciile Ligei Navale Române, eccițaa­ sportivă, primul recital dat de cunoscuta pianistă Nadia Chebap. Programul cuprinde: 1) Bach-Stra­­dal, concert pentru orgă, 2) Chopin, 84, preludii 3) Liszt,­ „Grande ,f>an­­taisie de Don­ Juan. Banca Naționali si proble­ma conversiunei hcorulor Urmare din pag. l-a respectare­a convențiunilor și fie­care categorie socială așteaptă o u­­șurare din partea legiuitorului, fără a se gândi că prin repercusiune, orice beneficiar va fi la rândul său, atins în dreptul de proprietate. Raportul Bancei Naționale con­chide la acest capitol, astfel: „Nu numai debitorii agricoli prea îngre­uiați nu au achitat datoriile, ci chiar și acei cari aveau mijloace suficiente, au refuzat plățile, cu toa­te că unii dintre ei, folosind credi­tele, își măriseră evident patrimo­niul. Aproape toate categoriile de debitori au considerat că s-a creiat o stare nouă de drept, în care ei se vor bucura de avantagii și deci au opus o rezistență în achitarea obligațiunilor. Urmările se cunosc: instituțiile de credit au ajuns în străinătate, iar încasările tezauru­lui. Au suferit toate consecințele u­­nei circulațiuni scăzute a bunurilor Economiile nu s’au mai intors la bănci, iar productiunea in general a suferit. In materie de credit, în­crederea joacă rolul principal cât va exista o temere că obliga­și­țiunile contractate nu vor putea fi executate la scadență nu putem păși la o reducere financiară. Sunt mul­te capitaluri române și streine te­zaurizate, cari nu sunt puse în cir­culație, atâta timp cât măsurile le­gislative vor mai produce nesigu­ranță și neîncredere. Am expus punctul de vedere al Băncii Naționale față de problema asanărei datoriilor agricole și ur­bane, întrucât multe din cele sus­ținute de conducerea R. N. au­ fost susținute la vreme și de ziarul no­stru, fapte cari capătă astăzi o con­firmare definitivă. Ion Scirtaru Falșifica­ de bancnote BârsescH trimis la Tg.-J­u CONSTANTA.­­ Constantin Bă­­descu, despre care am­­ n­otat că­ a fost arestat la Tekirg­in­ol pentru plasament de monede false a o mie lei, a fost trimis ori sub escortă po­litiei Tg.-Jiu. S’a stabilit că el a finanțat și ajutat la instalarea fa­­bricei de monede descoperită la Dolorita-Gorj. Asupra lui s’au gă­sit monede false cele semnalate de Banca Națională. Bădescu a fost arestat în urma u­­nui denunț făcut de o fostă concu­bină a sa, d-na Stoika, care a fost­ și ea arestată. RADIO Miercuri 1 m­artie 1933 Comentarii, aspre, Aspecte — e o gazetă foarte viu scrisă care apare la Turnu-Măgurele, sub di­recția unui om cu un nume foarte poporan . Nae Hagiescu, E, hotărât, una dintre cele mai bune gazete care apar în provincie. De curând, capitala județului Te­leorman și-a serbat patronul — Sf Haralambie -­ și d. Hagiescu a su­bliniat evenimentul cu un intere­sant număr festiv, la care a cola­borat tot ce are județul mai distins in literatură, în frunte cu Gala Ga­­laction care publică u­n fragment din ciclul Orașele amintirii. De data asta, se referă, bineînțe­les, la T.­Măgurele, despre care, de altfel, autorul Dascălilor mei a mai scris in nenumărate rânduri. Paginile Scânteii — vaste cât o plasă administrativă — sunt pline SCÂNTEIA , cu tot felul de informații locale, cu bucăți festive, fotografii, ca vederea generală a orașului, liceul și cate­drala care aduce cu Mănăstirea Curții de Argeș... Dintre versuri — căci foaia pu­blică și poesie — iată cum d. Sotir Nasse de-abia a lepădat opincile din Pind (după nume, trebue să fie ma­cedonean) și s’a și apucat să facă artă super-modernistă. Sintetizări din masa abstractă și confuza. Ce poartă nostalgia anticului senin, își congelează esența și spiritul lor fin în creuzete vaste, fluide, de ceruză. Icoana d-lui C. Grassu-Salcia (ce nume apoetic!) ni se pare în schimb prea pedestră. D Salcia — despre care am mai pomenit cândva aici, — are ceea ce se cheamă virtutea „CALENDARUL“ CU­ TOMI Zilele acestea, la Biblioteca l. I. C. Brătianu a fost comemorat Di­­mitrie Sturza, iar la Casa Femeii d. prof. Radulescu-Motru a evocat, cu asistența de purpură a Reginei Maria, amintirea lui Titu Maiorescu, pe care ca fost discipol, l’a cunos­cut in­deaproape Titu Maiorescu e unul dintre băr­bații culturii românești cei mai com­­plexi dar și cei mai unitari. Complex prin diversitatea largă a cunoștințelor, unitar prin vederile sale critice și politice, in deosebire de d. prof. Rlădulescu de pildă care -mai ales în acest din urmă domeniu politica, a evoluat după mirosul a­­rătar grătare cu friptură... D Ion Petrovici, alt strălucit dis­cipol care în scris și atâtea cuvân­tări a ridicat criticului Junimei cea mai desăvârșită statuie, se întreba odată dacă Maiorescu a fost un fi­losof. Autorul Logicei care se zice că în ultimii ani ai vieții sale prodigioase lucra la o carte de mari proporții pe care n'o cunoaște nimeni pdn­ă acum, nu profesat nici n'a lăsat scris un sistem de cugetare propriu. Maio­­rescu, încă de pe vremea studiilor sale la Berlin, neglijează speculația me­tafizică și se apleacă spre filozofia științelor pe care o subliniază cu grimasa amară a lecturii lui Scho­­penhauer, având ca maestru perpe­­tuu pe Herbart. In lucarea lui de doctorat, susține că in filosofie sigure nu sunt decât relațiunile dintre lucruri; lucrurile se pot schimba, relațiunile însă nu. Dar prin aceasta, revine la Kantia­nism. Tot ce citește în urmă este pentru a explica pe autorul Criticii. De pe catedră, Maiorescu a căutat să împace Kantianismul, evoluționis­mul și positivismul. Nu a fost un filosof — ci „un neîntrecut profe­sor de filosofie format la rigoarea acestor disci­pline, era natural să adâncească pro­blemele logicei, ale celei formale mai ales, întocmind acel tratat­ ră­mas până acum clasic in didactica românească. Logica formală era con­siderată de el ca un instrument neu­tru, un instrument precis pentru gă­sirea adevărului. Regele Carol, de cdte ori venea vorba despre șeful partidu­­lui conservator, îl numia logica în­săși. In cultura românească, fostul des­cendent de răzăși, care-și subțiase manierele la Theresianum în Viena și in preajma devotată și distinsă a divinei sale neveste Ana Maiorescu­­ vine ca un intrus, cum foarte bine observa­t. Const. Bacalbașa într'un portret din interesanții săi ,t București de altădată“ Maiorescu din politica și'n Cultură se așează de­ acurmezișul moravurilor și spiri­tului epocii. Liberalismului patru­șoptist la mare moda pe atunci, el îi opunea înscrierea la conservatori; filosofiei optimiste îi opunea în­­doelile sumbre ale lui Scho­penhauer. Spiritualismului prefe­ră materialismul. Combătea roman­tismul în literatură, în favoarea dis­ciplinei clasicem Urgisen — ca mai târziu d. Iorga — influența franceză și da pilda spiritul germani In sene­re și limbă, combate etimologism­ul neorganict anacronic al unor Eliadei Barnuțiu și Maximi recomandând principiul fonetic, beției de cuvinte, opunea spiritul critic iar ca proble­mă de învățământ, depunea proecte de legi în Cameră — proecte regulat combătute și respinse până și de co­­religionarii politici — preconizând școala cu bază realistă. Socotea gân­ditorul positivist că în starea de evo­luție în care se găsea la acea epocă țara noastră să dăm forma adequatd fondului nostru specific. Cultura ro­mânească trebuie să se desvolte or­­ga­nic. Regretăm împreună cu d. profesor Motru­că Titu Maiorescu, după epo­ca critică pe care a desfășurat-o cu pasiune și multe, foarte multe ris­­curi — n'a avut posibilitatea să lu­creze și în direcția positivă, reor­ganizând învățământul pe noul te­melii. Belu esteul critic la arcul polemi­cei; dela descoperirea lui Eminescu, la tribuna parlamentara; dela teoria silogismului expusă cu o dicțiune de aur de pe catedră la prezidarea tratatului de la București . Titu Maiorescu e nemuritor „ N. Crevedia poesiei; va să mai aștepte însă, s'o mai muncească, să-și subtilizeze, prin lectura poesiei contimporane, expresia. Altfel, barza inspirației sale e sortită să culeagă râme șerpi pe urma plugului unor înain­și lași între cari, bagă de seamă dom­nule Burtă dela Salcia­­ și Vasile Militaru­. In schimb, iată ce frumos lu­crează d. Nicolae Mihail Pleșoianu. Cităm din Subpământeană: De d­orul lor sau poate,al nimănui... Piticul liurbă-Cot, tot de aici, S-a dus hoinur pe drumuri noi si mici Ca să se cer­te fără de folos Când, cu zme oaice, când cu F­ăt­­frumos Ori cucuiat pe arbori grei de ghindă S d'ncerce păn' și suna să o prindă, S'o văre'n sdn cum ar vârî un ban Și-apoi s'o bea pe vin la vreun han... Când­ noaptea­ cântă lumii din Plinei De-aceia es toți demonon opinci, Și peste drumul alb ca un cearceaf, Amestecă tăcerile cu prajin. * Să nu te prindă crucea nopții’n șes. Că lângă gând toți demonii îți es Și-atuncea n'ai să poți să mai petreci Povara ta de lună pe poteci, — C'o să te culci cu sufletul inel Și.o să te tragă demonii de el... Mai trebuesc reamintite marelui public două epigrame, de doi scrii­tori teleormăneni decedați: Și, Iva­ novici și D. Tele­or. Le reproducem tot din Scânteia: Unei femei avocat Guraliva dulcinee Pe barbat l'a disperat, Dac'ar fi numai femee! Dar mai e fi.. AVOCAȚI (Șt. Ivanovici) Unui om de meserie L-a'nselat acum nevasta Dumnealui e arhivar. A primit-o si pe asta Și a pus-o la dosar. (D. Teleor., D. VASILE BATAN — învățător, autor al volumului de proză „Plopul din măgură”, după ce ne roagă să anunțăm că această carte a dânsului s’a vândut foarte mult, pe la librăriile din Iași și Basarabia — ne mai solicită căl­duros să lămurim „Cercului cultu­ral învățătoresc” din Jigrani-Vaslui, „ce este aceea critică și recenzie. Eu unul — scrie d. Bazan — la această aprinsă discuție și bazat pe cuvân­tul censeur din Larousse și pe Dic­ționarul universal și altele, am sus­ținut că recenzia și critica e acelaș lucru”. „ Noi, bazat cam pe aceleași opuri, răspundem că recenzia și critica SUNT cam acelaș lucru Și dacă există unele nuanțe, nu se mai indicăm, spre a nu se in­­ciude din nou discuții la Vaslui LESPEZI ȘI LUMINA — se bhearnd volumul de versuri al unui poet complectamente necu­noscut: d. Ion Mara Tipografia ,,Cultura” — Craiova, DOUA MARI JUBI­LEE LITERARE IN CEHOSLOVACIA Zilele acestea, întreaga lume cul­turală cehoslovacă a sărbătorit două mari jubilee literare: 80 de ani de la nașterea lui Iaroslav Vrchlicky, și 25 de ani de la moartea lui Svato­­pluk Cech. Atât Iaroslav Vrchlicky cât și Svatopluk Cech se numără nu nu­mai printre cele mai mari genii ale poeziei cehoslovace dar și printre primii reprezentanți ai culturii ce­­hoslovace în general. Iaroslav Vrch­­lický e cunoscut prin numeroasele sale volume de poezii, care for­mează cea mai mare podoabă a li­teraturii cehoslovace, dar și prin numeroase piese de teatru, care sunt reprezentate timp de multe de­cenii pe scenele tuturor teatrelor cehoslovace Prin importanța și am­ploarea operei sale, Vrchlicy e con­siderat un Goethe al Cehoslovaciei. In total, Vrchlicky a scris aproape 80 volume. In afară Vrchlicky a tradus în de aceasta limba cehă cele mai prețioase opere ale litera­turilor aproape ale tuturor națiuni­lor. A tradus 6000 poezii a 600 poeți ai literaturii universale. Jaroslav Vrchlický a murit acum 20 de ani, literatura cehă pierzând în el pe u­­nul din cei mai mari poeți și dra­­maturgi ai săi. După câteva zile, în 23 Februarie, opinia publică cehoslovacă a amin­tit un sfert de veac de la moartea genialului poet și scriitor Svatopluk Cech, autorul ,,Cântecilor sclavului” care se numără printre cei mai mari barzi ai suferințelor naționale și sociale ale națiunii cehe. Atât prin poezia, cât și prin proza sa, Svatopluk Ceh­ a educat toate pic­turile națiunii cehe spre convinge­rea necesității eliberării naționale și sociale. Prin poemele sale „Eu­ropa”, ,,Fierarul dela Lașetin“ și prin cărțile sale „Broucek” și ,,Cân­­tecile sclavului” Svatopluk Ceh ajuns neobișnuit de popular în toate a cercurile cetitorilor, cehi și aceasta atât prin valoarea artistică a crea­ției sale, cât și prin sentimentele exprimate. Atât Vrchlicky, cât și Svatopluk Ceh­ au păstrat o dra­goste nemărginită națiunii cehe Și au luptat cu condend pentru elibe­rarea culturală și națională a na­­țiunii lor. 28 Febru BUCUREȘTI Blaj experimental 12.50 : Bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13.00: Muzică Instrumentală (plăci de gramofon). 13.45 : Informațiuni și semnal o­­rar. 14.00: Muzică românească (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Moțoi: muzică ușoară și românească. 19.00: Informațiuni, meteorul și orar. D. Tudor Arghezi: Croni­semnal 19.10 că. 19.25 Motoi: Conti-Orchestra m­are a concertului. Din ciclul asupra României. 20­00 : D. ing. Marcel Georgescu : Exploatarea cărbunilor în Româ­nia (59). 20.20. D. Paul Zarifopol: Alec­sandri. PROGRAM DE SEARA 20.40 : Muzică ușoară (plăci de gramofon). 2100: Anna Kleine, canto: Haen­­del: Largo-Xerxex : Maendel: Ri­hardo-Lascia chi’io piango : Tschai­­kowsky : Numai ciníe cunoaște do­rul. 21.20 . Orchestra Radio: Concert orchestral dirijor d. Th. Rogalski: Fug. Zadar: Concert de cameră (prima audiție) ; I. Ghica : Suită în stil clasic 1) Preludiu, 2) Faghetta, 3) Giga, 4) Sarabanda. 22.05. D. Em. Ciomac : Simfoniile lui Schumann. 22.45 . Orchestra Radio : Brahms: Serenadă. 22.45 : Informa­țțiini și știri spor­tive- arie 1933 BRNO 16 55 : Trans, din Praga. 17.10: Trans, din Mor. Ostrava. 18 20 : Trans, din Praga. 1925 ; Emisiune germană. 20 : Trans, din Praga. 20.10 : Solo de saxofon de Bys­­tricky : Wiedoeft: Vals briliante ; Johnston : Mording : Glory ; Petz­ny : Vals. MUHLACKER 18: Trans, din Colonia, concert de după amiază. 20.30 : „Cloclo“ operetă în 3 acte de Bela Jenbach, muzică de Le­­har. MÜNCHEN 17.45: Concert seral, orchestra Hugo Weiss. 21 : Program variat. 22 : Plăci de gramofon. 23 : Reportaj radiofonic. 23.46 : Concert al orch. radio. BUDAPESTA 10.15: Concert executat de orch. Szervanszky. 18 : Concert executat de orch. o­­perei regale. 19.40: Muzică de țigani. Orchestra Ale­andre Bura. 22 : Știri de presă. 22.15: Serată carnavalescă KRAKOWIA 17.20 : Trans, din Varșovia. 17.40 : Un pictor celebru onf. 18: Trans, din Varșovia. 20.15 : Conf. 20.30 : Trans, din Varșovia. BARI 18.30 : Plăci de gramofon.­­21 : Știri agricole. 21.35: „Il piccolo Marat“ de Mascagni. In continuare ultimele, noutăți.

Next