Calendarul, septembrie 1933 (Anul 2, nr. 461-486)
1933-09-01 / nr. 461
9 PORT Jocurile universitare de la Torino . A cincia olimpiadă studențească va aduna și anul acesta tineretul ■studios al celor mai multe țări din lume să se măsoare pe terenul sportiv.Ca loc de Întâlnire a fost ales orașul Torino pe al cărui stadion — de dimensiuni uriașe — se vor desfășura diveresele probe după programul din’nainte întocmit. Marea cinste de a organiza în acest an această măreață competițiune a revenit grupului universitar fascist căruia i-a fost încredințată de consiliul confederației internationale studențești. La aceste concursuri și-au anunțat participarea 28 de state aproape toate statele europene membre ale acestei confederații. Până în acest an tineretul universitar român lipsit de mijloace materiale n’a putut să-și trimită repreznetanții săi cu toate că s'ar fi putut prezenta într’o formă destul de bună. Anul acesta Uniunea națională a studenților creștini români ajutată fiind de guvern va preznta la aceste concursuri un lot de 30 de jucători de football, scrimeuri, alteți, înotători, tennismani etc.Desigur sunt unele probe la cari nu vom putea realiza aproape nimic dată fiind forma slabă față de aceia a reprezentanților universităților engleze,americane, unde sportul este trecut in programul lor de activitate. Totuși, Incercarea aceasta nu poate aduce nici un rău ci mai mult bine. Singurele întâlniri la care avem speranțe că vom clasa în primele locuri sunt: foot-ball-ul și scrimă. SELECȚIONAREA Una din problemele cari au pus la lucru pe conducătorii studențimei a fost selecționarea echipelor. Au muncit fără rezultat fiindcă diferitele cluburi cari activează — aci este vorba de foot-ball — s’au opus să le dea „permisiunea“ să reprezinte culorile românești la această manifestație internațională. Interesele de club la cere s’a mai adăugat și mașinațiunile forului suprem de specialitate a împiedicat o serie întreagă de buni jucători să fie la locul unde meritele lor îi impuneau. Atunci au intervenit d-nii : V. V. tilea și Aurel Buteanu cari au selecționat pe cei ce urmează a ne reprezenta la aceste probe internaționale. Din această cauză cei mai mulți dintre concurenți au fost aleși din rândurile Universității din Cluj. Teamul studențesc ce va pleca spre Torino are următoarea formă: FOOTBALL Burdan (Cluj), Gaiu (Cluj), Iancovici (Cluj), David N. (Cluj), Surlasiu (Cluj), Sepi (Cluj), Sfera (Cluj), Ploeșteanu (Cluj), Carte V. (Cluj), Schuleru D. (Buc.), Eg. Munteanu (Buc), E. Vogi (Buc.), Doboșan (Cluj), Deheleanu (Cluj). Deasemenea trebuia să facă parte din echipa universitară : Petea Vâlcov și Stancîti cari nu pot părăsi țara din „interese de club“. SCRIMA Bartume (Cluj), Deheleanu (Cluj), Hințea (Cluj), Spintea (Cluj), NATAJIE Emili Zigier (Cluj), TENNIS A. Botez și C. Stăncescu (Buc.). ATLETISM Covaciu A. 100—200 m., Herold 110 m., sulița, Lupan săritura in lungime, Mariana Dabruta, suiliță, disc., Angela Petrovici 100 m., 80 m. garduri săritură în lungime BASKETBALL Polaski R., Robachi J., Pârvulescu P., Belitoreanu, Paul Oteu, Dietrich E. Dragan Emil. Grupul studențesc va fi condus de d. Roșculeț, director al departamentului sporturilor din U. N. S. C. R. și vor părăsi capitala astă seara la orele 18.30. Noroc băeți ! N. D. Dacia Unirea (Bri Ia) — Venus Astăzi după amiază se va desfășura pe arena „Venus“ matchul amical dintre echipa brăileană „Dacia Unirea“ și foștii campioni naționali. Ca un control al echipei ce o va arunca în campionatul național, ce va începe in curând, conducerea negrilor au angajat echipa brăileană, Dacia-Unirea ca adversar. In rândurile venusiștior își vor face intrarea Albu, Dunăreanu, Fanescu hoțiile lor achiziții. Matchul este anunțat pentru ora 17 și va fi arbitrat de dt. Jean Petrescu. ȘTIRI Campionatele mațisonale de natație ce trebuiau să înceapă mâine la Ștrand s’au amânat din cauza timpului nefavorabil. Sala de box „G Carpentier“ a organizat pentru astă seară o gală de box. Webster Karoly este noul antrenor al Venusului. Cu trenul de 11,30 vor părăsi asta seară Capitala studenții bucureșteni ce merg la Torino. La Federația de footbal s’au mai aătulat câteva Comisii ,pentru plasarea unea „prieteni“ uitați. Duminică se va deschide la velodrom a nouil sezon materialist. ■ La această reuniune vor participa numai alergătorii noștri.* # HK ÜMK Ulii și 1 CLUJ. — Luni la orele 5 jum. au sosit în orașul nostru cei 40 de profesori și intelectuali englezi în frunte cu vestitul savant H. J. Pleure de la universitatea din Manchester, H. Howard de la Colegiul din Noriich și miss Margareta E. Tatton. Oaspeții englezi erau însoțiți de d. • consui loan Popovici. * La gară au fost întâmpinați de reprezentanții autorităților. Din partea primăriei s-a salutat d. consiliu dr. vaier Moldovan, iar din partea prefectura d. subprefect dr. Fetche. In automobile oaspeții au vizitat întreg orașul, au admirat universitatea, teatrul, clinicele, catedrala greco-ortodoxă, biblioteca universității, au mai vizitat muzeul etnografic și grădina botanică, unde li s-au dat explicațiile necesare de către d. profesor dr. Emil Pop. După vizita făcută în oraș oaspeții au luat o gustare la cafeneaua New York. La masă de profesor Pleure în numele oaspeților și-a exprimat admirația față de cele ce au văzut și față de realizările înfăptuite în cei 15 ani de stăpânire românească, spunând, că în aceste realizări se oglindește puterea și spiritul poporului român, care este de mare viitor și că instituțiunile ce a găsit în Cluj, ar face cinste oricărui mare oraș al Marii Britanii. Mai departe în cuvinte calde a mulțumit d-lui consilier dr. V. Moldovan pentru felul cum s'a întocmit programul vizitei cum și pentru felul cum au fost primiți. D. consilier dr. V. Moldovan a răspuns d-lui profesor dleure scuzându-se că nu a putut să le facă primirea așa cum ar fi voit deoarece este timpul vacanței când toți conducătorii instituțiunilor sunt duși din Cluj, însă se simte măgulit că oaspeții sunt mulțumiți și cu această primire și cere popoarelor apusene răbdare, căci cei 15 ani de stăpânire românească cu realizările lor au dovedit îndeajuns calitățile și eforturile care le face poporul român în calitatea sa de factor important al civizației aici în Orient, popoarele civilizate ale Apusului au văzut puținul ce s’a realizat de poporul antecesor timp de mai bine de o mie de ani și multul ce s’a realizat și cei 15 ani de stăpânire românească. Ridică paharul întru prietenia cât mai strânsă anglo-romănă. Oaspeții au rămas adânc și plăcut impresionați de cele văzute și auzite la Cluj, au părăsit orașul nostru la orele 20 și jumătate, fiind conduși la gară de reprezentanții autorităților și de numeroși intelectuali din capitala Ardealului. Nationalism și revoluție (Urmare din pag. l-a), naționalismele, cel evreu căruia mișcarea sionistă al lui Theodor fîerzl îi slujește drept eclatantă manifestare. Iată deci spectacolul deconcertant dintre 1870—1914: Intr’o parte a lumii, la poparele care nu și-au putut realiza independența sau unitatea națională, eforul naționalismului continuă, aliat ■ cu acel al radicalismului democrat, iar în statele democrate și în genere la popoarele care și-au realizat independența și unitatea națională, naționalismul e abandonat de partidele de stânga și rămâne apanagiul conservatorilor. Această fază este cea mai periculoasă pentru naționalism. Alianțe cu partidele conservatoare amenință naționalismul cu înfrângerea și dezastrul care pândește întreaga mișcare conservatoare. Conservatorismul, partizan al formulei statu-quo, oportunist, incapabil să conceapă decât o politică de temporizare este una din cel mai lamentabile formule politice posibile. El este totuși una din formulele permanente ale istoriei politice. Intre 1870— 1914 partidele conservatoare au consumat energii, talente și inteligențe admirabile cu un rezultat nul. O mișcare de natura acesteia, care nu putea concepe decât o politică „du moindre mal“, ca să întrebuințăm expresia franțuzească consacrată, și care era silită să apere reformele împotriva cărora luptase de teama altora mai radicale, era dinainte destinată pietrei. Alianța sa cu marele capitalism, apărarea latifundiarilor, disprețul pentru masele a căror voturi le cerșea totuși făcea conservatorismul odios marilor masse. Când vorbim de conservatori și de conservatorism nu trebue să ne gândim numai la România, ci la mișcarea conservatoare din întreaga lume. Ce a rămas de pe urma partidelor conservatoare în Italia, în Franța, în Spania, în Germania, în America Latină sau în România ? Nimic ! Și aceste partide au avut oameni care s’au numit: Carp, Maiorescu, Filipescu, Take Ionescu în România; Rudini, Sarino, Salandra in Italia (deși nu se numeau conservatori); Conovas del Castilla și Maura în Spania; Albert de Mun, Albert de Broglie, Denys Cochin, Jaques Piane, in Franța. Singur conservatorismul britanic, renovat de geniul lui Disraeli, a scăpat de distrugere dar... a încetat de a mai fi conservatorism. Nu-i deci nicio mirare că in asemenea funestă companie naționalismul a putut și el la un moment dat, să apară periclitat. Cine spunea naționalist, spunea conservator și atâta era de ajuns ca să-l compromită. Dar salvarea naționalismului a venit de acolo de unde trebuia să vină, de la o reacțiune viguroasă a realității naționale pe care avea s-o producă războiul. Această reacțiune avea să dovedească faptul că axioma luptei de clasă nu rezistă în fața realității naționale și că față de pericolele prin care trece (națiunea singur naționalismul poate fi izbăvitor), dar un naționalism care va fi aruncat, la rândul său, peste bord conservatorismul înt _nest. Mihail PopHromad» 000 X OOO Propaganda Împotriva asociațiilor religioase clandestine Iași. D in urma ultimelor dispozițiuni ale ministerului instrucțiunei și cultelor, prin care se reglementează numărul asociaților religioase, Mitropolia Moldovei și a Sucevei a dat instrucțiuni tuturor preoților din cuprinsul eparhiei în acest sens. întrucât s'a dovedit de nenumărate ori că aceste asociațiuni religioase, pentru a-și mări numărul membrilor sectanți, întrebuințează violența morală, promisiuni sau constrângeri materiale și chiar înșelăciuni, preoții vor trebui să supravegheze aceste abateri și să raporteze autorităților superioare. Acestea vor stabili ulteriom adevăr.ru și dacă va fi dezili st $a purcede la desființarea asociației respective. Spre a nu lăsa teren liber asociațiunilor ce continuă încă să-și recruteze prozeliți prin toate mijloacele, preoții parohi vor începe o contrapropagandă asiduă, cu caracter pur religios ortodox, prin conferințe duminicale ținute din amvonul bisericei și prin broșurile ce-i vor fi puse la dispoziție de către Sf. Mitropolie. -OOO - OOOPrimele realizări ale comitetului turismului Consilieratul pentru turism sesizându-se din relatările ziarelor, că apa Jiului este infectată prin spălarea cărbunelui la Petrila și că la Brezoi, tot pe Valea Jiului, vilegiaturiștii sunt întâmpinați de cete de cerșetori și infirmi, a cerut prefecture județului Hunedoara să ia urgente măsuri. Deasemeni, cetățenii cari, — pe baza ordonanței No. 1 — au avut de făcut plângeri și propuneri, s’au adresat Consilieratului pentru turism care a făcut imediat demersurile necesare. Astfel, s’a intervenit pentru buna funcționare a băilor Olănești; pentru introducerea unui serviciu al călătorilor la casele de adppost din munți; pentru asigurarea unui mai ușor acces la frumosul lac Ghilcoș; pentru ieftinirea prețurilor în stațiunile de pe coasta Mării Negre. Totodată, în majoritatea județelor, înființându-se comitetele pentru intensificarea propagandei turistice generale și pentru desvoltarea stațiunilor balneo-climatice și localităților de interes turistic din regiune. Consilieratul pentru turism a fost sesizat asupra nevoii luării de măsuri speciale pentru care s-a intervenit la departamentele respective. ------------OOO X OOO----------- CALENDARUL CULTURAL O!«0 Ideea pluralitatei lumilor și credința Pledoaria pe care doctorul reverand Whewell a făcut-o împotriva visiunei pastorului Chalmers, am văzut, nu a fost prea strălucită. Noi am reprodus numai o parte din ea și anume aceea care la prima vedere părea mai documentată și mai hotărîtoare. Insă chiar socotind densitatea lui Jupiter, prea slabă față Cu al pământului, ilustrul combatant a trebuit să recunoască în cele din urmă că marea planetă a sisteului solar, nu-i propice pentru viețuitoare cu corp greu, ca elefanți și chiar oameni, cari, cântărind de două ori și jumătate mai mult ca pe pământ, ar fi incapabili să se miște din cauza propriei lor greutăți. Dar pentru ființe ușoare, ca insectele, ea ar fi foarte potrivită. Noi vom adăuga chiar pentru enormii pești și pentru enormele cetacee, care se pot mișca in oceane, grație structurei lor exterioare; nu e neapărată nevoe că intr’o lume străină de pământ, rasa cea mai inteligentă să aibă forma omului. „Dacă în fața tuturor acestor condițiuni aparținând lui Jupiter, densitatea, constituția sa fluidicâ, distanța de la soare, de cinci ori mai mare decât aceia a Pământului, se mai întreabă cineva ce fel de specii de viețuitoare au putut să apară la suprafața acestei planete, d-rul Whewell răspunde că acestea nu pot fi decât „mase cartilaginoase și gelatinoase“ probabil de slabe dimensiuni. „Cu toate că — adaugă Flammarion și monștri pot trăi într’un mediu acvatic“. „Eu nu știu, continuă d-rul Whewell, dacă partizanii pluralității lumilor se vor mulțumi cu acest fel de ființe, însă ei trebue să aleagă între o astfel de creație or nimic. Căci gândind că Jupiter nu pare să fie decât o masă de apă, poate cu un sâmbure de cenușe la centru, ai putea fi tentat să nu acorzi nici un fel de viață“. Evident, peMManii pluralității Evident lumilor se vor mulțumi cu orice fel de viețuitoare pe suprafața planetelor vecine. Pe ei îi interesează dacă elementul vital poate să se desvolte și’n alte lumi, decât pe minuscula noastră corabie ceva cisec. Dar lucrul acesta nu poate conveni desigur religioșilor creștini cari vreau să împace credința cu știința. Dacă Iisus s’ar fi coborît cum pretindeau primele două propuneri de împăcare, pe fiecare lume in parte, el ar fi trebuit să rând pe rând chip de insectă, peiaste, balenă or cine știe ce altă formă de „masă cartilaginoasă și glutinoasă". In felul acesta, ipoteza se rostogolește în caricatural și în absurd, în orice caz începe a deveni jignitoare într’o discuție religioasă. Dar admițând că Jupiter este actualmente într-o stare quasi lichidă, chiar la suprafața sa, aceasta nu însemnează că stadiul actual al acestei formidabile planete e și cel definitiv. Pământul însuși a fost acoperit de ape la început. Omul apare cu mult mai târziu. Indiferent dacă el e ultima treaptă a unei îndelungi evoluții sau a fost creat odată ce celelalte animale. In orice caz n’a fost creat și n’a apărut când planeta aceasta era o simplă magmă arzândă sau când oceanul o înconjura din toate părțile. Vom admite deci cu reverendul Whewell că Jupiter nu este locuit actualmente și nici locuibil. Dar aceasta nu însemnează că nu va fi locuibil în vecii vecilor, după și luna dacă pare astăzi pustie, aceasta nu ărenota numaidecât că totdeauna s’a găsit în această stare. Prin urmare acerba sa filipică rămâne fără efect față de presupunerea lui Chalmers. Vom vedea rândul viitor și propunerea savantului Brewster. G. Stegam Plans D. Emil Giurgiuca publică în ultimul număr al revistei „Abecedar“, frumoasa poemă de dragoste intitulată „Plâns". O căutăm și noi aici, Când buzele noastre își sorb văpaia durată, Sufletele ni se împletesc în amar ca rădăcinile într'o piatră de hotar, A doi pomi ce în ramuri se sărută. Te-am căutat prin viețile-mi de mai nainte rând pe rând Și am murit pe drumuri de așteptare și acuma când te am la pieptu-mi visătoare Un vânt strein mi te va smulge în curând Voiu strânge în peloape visul că am trăit câtiva amândoi. Privirea-mi va împetri în zare după tine Iar sufletul meu te va urma ca un câine zădarnic îl vor alunga ’napoi. Ne oprim după aceste trei strofe. Ultima, socotim, e de prisos. *—«ir.... Revendicările licențiaților universitari bucovineni CERNĂUȚI. — O delegație a comitetului Asociației generale a licențiaților universitar din România, secția Cernăuți, s’a prezentat in audiență la d. T. Sauciuc Săveanu, ministrul Bucovinei, înmândndu-i un memoriu prin care cer revendicarea tuturor drepturilor licențiaților universitari. D. ministru Sauciuc Săveanu a promis tot sprijinul d-sale pentru satisfacerea doleanțelor exprimate, cerând de urgență, un tablou al tuturor licențiaților fără nici o ocupație, spre a putea lua măsurile necesare de înlăturarea nemulțumirilor. Pentru a se putea întocmi cât mai grabnic tabloul cerut, comitetul Asociației convoacă pentru Sâmbătă, 2 Septembrie, orele după amiază, o adunare generală extraordinară in sala de chimie a liceului real ortodox de băieți din strada Ștefan cel Mare. „CALINDÁRÓL" Xooo Creiatorul pisciculture! Născut în 1804, în localitatea La Brosse, lângă Remiremont, Joseph Rémy, își ducea foarte modest viața sa, pescuind păstrăvi. Până când la un moment dat, avu îngrijorarea să constate că singura lui resursă era pe cale de dispariție : păstrăvii începuseră să dezerteze din pârâurile bazinului Remiremont. Salvarea din acest dezastru, el o căută atunci în studiul modului de reproducere al acestor pești. Culcat pe malul râurilor, timp de ore întregi, zi or noapte câteodată pe vreme destul de rea, el observă cu aviditate și îndelung. Astfel văzu păstrăvile femeile, gata să depună icrele, îndpărtând nisipul cu cozile lor și frecându-se ca să înlesnească această operație. Prinzând mai multe în această stare, el observă că strângându-le puțin în mână, le ușura și mai mult. Luând aceste ouă ca și lapții peștilor masculi și depunându-ie împreună într’o cutie anume făcută, pe care o așeza în albia unui râu,T jmtu vedea nu după mult timp spalând peștișorii noui păscuți. Cu un șlc pescar , Rémy Gébion, studie în sfârșit condițiile desvoltării și mai cu seamă ale nutriției puilor de păstrăvi. Câțiva ani mai târziu, cei doi asociați posedau, într’un bazin șease mii de păstrăvi, toți crescuți după acest procedeu. In 1850, Milne Edwards, controlând lucrările celor doi pescari — amatori, trebue să proclame că aceștia au fost cei dintâi cari au aplicat în Franța fecunditatea artificială. Epigrame D. Mircea E. Munteanu ne trimite o serie de epigrame din care oprim deocamdată pe următoarele trei : UN STUDENT CARE-ȘI PETRECE TIMPUL IN SALA PAȘILOR PIERDUȚI A UNIVESITATI DIN IAȘI Făcând mereu pe craiul mare Prin sala pașilor pierduți, * Cei patru ani s’au scurs agale și au fost toți patru ani... pierduți. FEMEEA Te-a trădat soția, oare ? Azi abia ai constatat ? Hei, când te-a luat pe tine. Trei amanți și-a înșelat! Autorului cărții „Teatru de citit“, recept apărute și care e și dramaturg. Cu teatrul de jucat, Ne-a desgustat. Cu teatrul de citit Ne-a plictisit. Vitrina Cărții românești Editura librară „Cartea Românească“ este cea dintâi care a inaugurat la noi vernisajul cărții, sub forma aranjării de vitrine. Și în această artă, editura s’a ’ntrecut pe sine. Ne amintim că au făcut epocă pe vremuri vitrinele unor Ionel Teodoreanu cu „Medelenii“ și „Fata din Zlataust“, Otilia Cazimir, Damian Stănoiu... Meritul revine d-lui Menny Teneghin, directorul iscusit al editurii care auxiliat de penelul pictorului xax Comornicki și de mâinile de“" domnișoare ale unor Mișsi și Enache — au dat privirii atâtor valuri de public care se scurg prin fața Cărții Românești, adevărate sărbători ale cărții. De un astfel de spectacol frumos — unul dintre cele mai reușite — se bucură de o săptămână încoace și „Antologia epigramei românești“ de d-nii Calotescu Neicu și N. Crevedia — și volumul „Bacalaureatul lui Puiu“ al acestuia din urmă. VARIETĂȚI Orologiul din. Messina nu e călător care fiind la Strasburg să nu fi rămas extaziat, la ora prânzului, înaintea celebrului orologiu astronomic cu mișcări atât de complexe și care e capod’opera lui Schwilque. Se știe că acest orologiu nu indică numai ora dar și oarecare fenomene astronomice: revoluțiile medi ale fiecărei planete, fazele lumei, eclipsele, timpul probabil, timpul sideral, etc. — de unde calificații sa astronomică. Comandat de arhiepiscopul Messinei, nu are mai puțin de trezeci de metri înălțime și e fratele orologiului din Strassburg. Ca și acel din Strasburg, orologiul din Messina cuprinde o parte astronomică și una figurativă. Și una și cealaltă sunt adevărate minuni ! Partea astronomică cuprinde în afară de un calendar perpetuu, pe care un înger gigant arată cele 365 zile ale anului — și sărbătorile mobile și anii bisectili, un glob lunar care marchează diferitele pătrate și un parhetar de o remarcabilă precizie. De exemplu, dacă Jupiter va evolua cu o greșeală anuală de secundă, va fi retificată în voie de o un dispozitiv special. Partea figurativă va arăta mulțimel minunatele, ca și la Salzburg cel patru vârste ale vieții, statui care bat cele 24 ore, moartea cărei coasă va lovi orele, cele șapte acare, reprezentând cele șapte zile ale săptămânei, etc. La ora 12 din zi, ca și la Salzburg se pune in mișcare un coco? inalt de 2,50 m, care cântă de trei ori și bate din aripi. In afara de acestea, la Messina, un leu de 2,50 m., curios articulat va rage, agitând un steguleț și un porumbiel care va sbura in serpentină intr’o nișe. Legendele locale au fost evocate de maeștrii argintari care au cizelat diferitele figuri. Statuele n’au mai puțin de 2 metri. Nu mai e nevoe să mai spunț cum că o astfel de construcție astăzi ar costa mai multe milioane. Onoarea revine ceasornicăriei franceze de a-l fi conceput și construit. .• iteratură, arta, idei Cărți nou! Editura „Cugetarea“, care s'a impus în ultimul timp ca una dintre cele mai serioase instituții de editură românești, pregătește pentru noul sezon literar următoarele cărți: „Apostol", roman de Cezar Petrescu. Va apare la sfârșitul lunii Septembrie. „Fete și văduve“ de Damian Stănoiu, ediția II-a, D. Damian St.Onoiu mai are angajat încă un roman în această editură. „Zilele și nopțile unui student întârziat“, roman de Gib. I. Mihăetcu. Va apare către sfârșitul lunii Noembrie, „Focul“ din seria „Copilul cu trei degete de aur“ de d. prof. Mihail Dragomirescu. Un nou roman al cărui titlu nu a fost fixat, de păr. Gala Galaction. Vor mai apare tot aci și următoarele traduceri: „Ettel Andergast“ (urmare la cazul Mauritius) de I. Wassennatmn; „Maria Antoaneta“ de Ștefan Zweig; Don Quichotte de Cervantes, D. N. Crevedia a făgăduit editurii „Cugetarea“ un roman. Rusoaica în limba rusă Romanul .,Rusoaica“ al d-lui Gib. Mihăescu care a obținut cunoscutul succes de public și de presă — va apare curând în ediția aI-a. „Rusoaica“ va apare și în limba rusă, tradusă de d. Mihailov, directorul revistei „Nădejdii“. Portrete și amintiri în ediția III—a Cartea d-lui I. G. Duca, apărută, nici anul nu este, sub titlul de mai sus — s’a bucurat de un rar succes de librărie. De curând, volumul în care șeful partidului liberal își toarce o parte din vârstă și schițează câteva sugestive portrete — a apărut în ediția III-a. E și asta un indiciu de ceea ce preferă publicul să cetească. De când datează Bursa și cari erau rosturile ei Bursa din Paris datează de pe timpul lui Philippe cel Frumos, și se ținea in această epocă pe podul de schimb de unde va fi mai târziu mutata în marea curte a palatului de justiție. Apoi, în epoca bancherului Law se stabili în grădinile hotelului de Soisons. In 1724 locuința îi fu mutată în hotelul Nevers, fu apoi închisă in timpul revoluției, și se restabili la 1795 la Luvru, apoi in pasajul Princes, sub denumirea „mica bursă“. La 16 Martie 1808, printr’un decret regal se ordonă cosntruirea unei clădiri, destinate să conțină bursa și tribunalul de comerț, la capătul străzii Viviene. Lucrările începură curând sub conducerea arhitectului Alexandru Brongniart care muri cinci ani mai târziu. La moartea lui, conducerea lucrărilor fu trecută lui Labarre, fură întrerupte în 1814, reluate cu febrilitate în 1825 și terminate în 1827. In 1903, bursa se mări, cele două Câți adepți numără principalele religiuni mondiale ? Principalele religiuni mondiale: creștinismul, mozaismul, mahomedanismul, budismul și hindușii întrunesc laolaltă 1.287.780.000 de adepți. In această cifră, religia creștină ocupă primul loc cu 642.400.000 aderenți. Urmează apoi: hindușii 250 mii. 050.000 aderenți; mahomedanii 150.180.000 aderenți. Evreii în număr de 209.020 000 și 16.130.000 adepți ai lui Budha. Istoricul unei biserici celebre și anume al bisericii Saint-Germain l’Auxerrois, ale cărei clopote dădură semnalul masacrului din noaptea Sfântului Barthélemy. Biserica aceasta care ocupă locul unui Oratoriu dedicat în anul 450 sfântului Germain de Auxerre, e una din cele mai vechi biserici a Parisului. Arsă în 886, ea fu reconstruită de regele Robert în timp de treizeci și patru de ani de la 977 la 1031 in epoca entuziastei fervori care stăpâni lumea creștină către anul 1000. Din această străveche construcție nu a rămas astăzi decât un turn scund, în stil roman, care servește de clopotniță. Aproape tot restul bisericii actuale (căci ea fu restaurată in 1338) datează din timpul lui Carol VII, care o rectifică în 1435. Un mare număr de morminte de personagii celebre sunt aci păstrate, între altele acel al lui Malherbe, al lui Jodelle, Guy Patin, Coysevox, etc. aripi de nord și de sud mărindu-se inaugurarea nouei clădiri se făcu chiar în acelaș an. Cât timp vor mai avea oamenii petrol ! Din nenorocire s’a demonstrat foarte exact că terenurile petrolifere cunoscute și exploatate se epuizează cu o rapiditate extremă, astfel că pentru a menține producția trebue fără încetare să se descopere uriii terenuri petrolifere. Ori, consumația anuală a petrolului crește extrem de repede și depășește astăzi imensă cantitate de la 1 milioane tone. Congresul final la Londra în 1929 a fixat cantitatea rezervelor de petrol la 10 miliarde de tone, dintre care jumătate din această cantitate în America. Această cantitate de petrol, reprezintă alimentarea consumației numai 10 ani. Dar în acest domeniu, argumentele științifice cele mai serioase n’au aproape întotdeauna decât valoarea unor ipoteze. Aceasta însă nu însemnează că aiu va veni, cât de curând timpul să recurgem la sinteza petrolului i prin hidrogenați ©. Legătura Moscova-Vladivostok cu dirijabile De curând a plecat in Siberia o expediție însăcinată cu pregătiri în vederea înființării de legături aeriene regulate cu dirijabilele între Moscova și Vladivostok. Vor fi înființate stațiuni auxiliare dealungul liniei, care va fi inaugurată in primăvara 1934, întreaga linie aeriană Moscova- Vadivostok are o lungime de 8500 km. Intre Moscova și Vladivostok vor fi construite 4 aerodromuri principale, având între ele o distanță de 2000 km. Expediția este condusă de inginerul Adler, care a participat la expediția dirijabilului Graf Zeppelin la Polul Nord. De la Academia regală de muzică și artă dramatică , înscrierile și reinscrierile la Academiei încep la 1 Septembrie Academie încep la 1 Septembrie Pentru înscrieri se vor alătura la petiție următoarele : certificat de studii, extract de naștere, act de vaccin, certificat de bună purtare pentru majoritar pentru minori consimțământul părinților. Nu se va putea lua diploma Academiei, la oricare din secțiile ei, dacă nu va poseda diploma de bacalaureat. Acei cari vor avea numai cursul inferior de liceu sau o școală similară, vor primi numai certificat de absolvirea secției urmate. La secția pedagogică cei cari nu au bacalaureatul vor primi numai un certificat de numărul anilor cari i-a fregventat; un asemenea certificat vor primi și cei dela celelalte secțiuni, cari nu vor poseda certificatul are 4 clase secundare, sau o școală de acelaș grad de cultură. La cererile de inscriere pentru orice secție se va alătura și recipisa pe plata suvigi de lei .500, care se depune la Casă de depuneri din București, în contul rectoratului Academiei, ca taxă de examen, fără de care cererile nu vor fi luate în seamă. » Orice cerere de înscriere sau reînscriere, care va fi înaintată peste data de 10 Septembrie, se consideră ca neprimită. Pentru orice alte informațiuni, se va cere prospecte dela secretariatul Academiei Str. Știrbey. Vodă 37 Bucurști. A APARUT, ononimi ar fi „Sociologul“ Dim. Guști Fapte, documente, și constatări cu privire la ilustrarea metodelor „culturale" și „etice“ întrebuințate pentru politicianizarea învățământului de d. Dim. Cuști, ministrul „educației" naționale Cazul de la liceul „Unirea“ din Focșani de Voicu Rezmeriță