Calendarul, septembrie 1933 (Anul 2, nr. 461-486)

1933-09-01 / nr. 461

9 P­OR­T Jocurile universitare de la Torino . A cinci­a olimpiadă studențească va aduna și anul acesta tineretul ■studios al celor mai multe țări din lume să se măsoare pe terenul spor­tiv.Ca loc de Întâlnire a fost ales o­­rașul Torino pe al­­ cărui stadion — de dimensiuni uriașe — se vor des­fășura diveresele probe după pro­gramul din’nainte întocmit. Marea cinste de a organiza în a­­cest an această măreață compe­­tițiune a revenit grupului universi­tar fascist căruia i-a fost încredin­țată de consiliul confederației in­ternationale studențești. La aceste concursuri și-au anun­țat participarea 28 de state aproa­pe­ toate statele europene membre ale acestei confederații. Până în acest an tineretul uni­versitar român lipsit de mijloace materiale n’a putut să-și trimită repreznetanții săi cu toate că s'ar fi putut prezenta într’o formă destul de bună. Anul acesta Uniunea na­țională a studenților creștini ro­mâni ajutată fiind de guvern va preznta la aceste concursuri un lot de 30 de jucători de foot­ball, scri­­m­euri, al­te­ți, înotători, tennismani etc.Desigur sunt unele probe la cari nu vom putea realiza aproape ni­mic dată fiind forma slabă față de aceia a reprezentanților universită­ților engleze,­americane, unde spor­tul este trecut in programul lor de activitate. Totuși, Incer­carea aceasta nu poa­te aduce nici un rău ci mai mult bine. Singurele întâlniri la care a­­vem speranțe că vom clasa în pri­mele locuri sunt: foot-ball-ul și scrimă. SELECȚIONAREA Una din problemele cari au pus la lucru pe conducătorii studenți­­mei a fost selecționarea echipelor. Au muncit fără rezultat fiindcă diferitele cluburi cari activează — aci este vorba de foot-bal­l — s’au opus să le dea „permisiunea“ să reprezinte culorile românești la a­­ceastă manifestație internațională. Interesele de club la cere s’a mai adăugat și m­așinațiunile forului su­prem de specialitate a împiedicat o serie întreagă de buni jucători să fie la locul unde meritele lor îi im­puneau. Atunci au intervenit d-nii : V. V. tile­a și Aurel Buteanu cari au se­lecționat pe cei ce urmează a ne re­prezenta la aceste probe internațio­nale. Din această cauză cei mai mulți dintre concurenți au fost aleși din rândurile Universității din Cluj. Teamul studențesc ce va pleca spre Torino are următoarea formă: FOOTBALL Burdan (Cluj), Gaiu (Cluj), Ian­­covici (Cluj), David N. (Cluj), Sur­­lasiu (Cluj), Sepi (Cluj), Sfera (Cluj), Ploeșteanu (Cluj), Carte V. (Cluj), Schuleru D. (Buc.), Eg. Mun­­teanu (Buc), E. Vogi (Buc.), Dobo­șan (Cluj), Deheleanu (Cluj). Deasemenea trebuia să facă parte din echipa universitară : Petea Vâl­­cov și Stancîti cari nu pot părăsi țara din „interese de club“. SCRIMA Bartume (Cluj), Deheleanu (Cluj), Hințea (Cluj), Spintea (Cluj), NATAJIE Emili Zi­gier (Cluj), TENNIS A. Botez și C. Stăncescu (Buc.). ATLETISM Covaciu A. 100—200 m., Herold 110 m., sulița, Lupan săritura in lun­gime, Mariana Dabruta, suiliță, disc., Angela Petrovici 100 m., 80 m. gar­duri săritură în lungime BASKETBALL Polaski R., Robachi J., Pârvules­­cu P., Belitoreanu, Paul Oteu, Die­­trich E. Dragan Emil. Grupul studențesc va fi condus de d. Roșculeț, director al departa­mentului sporturilor din U. N. S. C. R. și vor părăsi­ capitala astă seara la orele 18.30. Noroc băeți ! N. D. Dacia Unirea (Bri Ia) — Venus Astăzi după amiază se va desfă­șura pe arena „Venus“ matchul a­­mical dintre echipa brăileană „Da­­cia­ Unirea“ și foștii campioni națio­nali. Ca un control al echipei ce o va arunca în campionatul național, ce va începe in curând, conducerea ne­grilor au angajat echipa brăileană, Dacia-Unirea ca adversar. In rândurile venusiștior își vor­ face intrarea Albu, Dunăreanu, Fa­­nescu hoțiile lor achiziții. M­atchul este anunțat pentru ora 17 și va fi arbitrat de dt. Jean Pe­­trescu. ȘTIRI Campionatele m­ațisona­le de nata­­ție ce trebuiau să înceapă mâine la Ștrand s’au amânat din cauza tim­pului nefavorabil.­­ Sala de box „G Carpentier“ a or­ganizat pentru astă seară o gală de box. Web­ster Karoly este noul antrenor al Venusului. Cu trenul de 11,30 vor părăsi asta seară Capitala studenții bucureșteni ce merg la Torino. La Federația de foot­bal s’au mai aătulat câteva Comisii ,pentru plasarea unea­ „prieteni“ uitați. Duminică se­ va deschide la velo­drom a n­ouil sezon materialist. ■ La această reuniune vor participa numai alergătorii noștri.­* # HK ÜMK Ulii­ și 1 CLUJ. — Luni la orele 5 jum. au sosit în orașul nostru cei 40 de pro­fesori și intelectuali englezi în frunte cu­ vestitul savant H. J. Pleure de la universitatea din Manchester, H. Howard de la Colegiul din Nor­­i­i­ch și miss Margareta E. Tatton. Oaspeții englezi erau însoțiți de d. • consu­i loan Popovici. * La­ gară au fost întâmpinați de reprezentanții autorităților. Din partea primăriei s-a salutat d. con­siliu dr. vaier Moldovan, iar din partea prefectura d. subprefect dr. Fetche. In automobile oaspeții au vizi­tat întreg orașul, au admirat univer­sitatea, teatrul, clinicele, catedrala greco-ortodoxă, biblioteca universi­tății, au mai vizitat muzeul etno­grafic și grădina botanică, unde li s-au dat explicațiile necesare de că­tre d. profesor dr. Emil Pop. După­ vizita făcută în oraș oas­peții au luat o gustare la caf­eneaua New­ Yor­k­. La masă de profesor Pleure în nu­mele oaspeților și-a exprimat admi­rația față de cele ce au văzut și față de realizările înfăptuite în cei 15 ani de stăpânire românească, spu­nând, că în aceste realizări se o­­glindește puterea și spiritul poporu­lui român, care este de mare viitor și că instituțiunile ce a găsit în Cluj, ar face cinste ori­cărui mare oraș al Marii Britanii. Mai departe în cuvinte calde a mulțumit d-lui consilier dr. V. Mol­dovan pentru felul cum s'a întocmit programul vizitei cum și pentru fe­lul cum au fost primiți. D. consilier dr. V. Moldovan a răspuns d-lui profesor dleure scu­­zându-se că nu a putut să le facă primirea așa cum ar fi voit deoarece este timpul vacanței când toți con­ducătorii instituțiunilor sunt duși din Cluj, însă se simte măgulit că oaspeții sunt mulțumiți și cu aceas­tă primire și cere popoarelor apu­sene răbdare, căci cei 15 ani de stă­pânire românească cu realizările lor au dovedit îndeajuns calitățile și eforturile care le face poporul ro­mân în calitatea sa de factor im­portant al civ­izației aici în Orient, popoarele civilizate ale Apusului au văzut puținul ce s’a realizat de po­porul antecesor timp de mai bine de o mie de ani și multul ce s’a rea­lizat și cei 15 ani de stăpânire ro­mânească. Ridică paharul întru prietenia cât mai strânsă anglo-romănă. Oaspeții au rămas adânc și plăcut impresionați de cele văzute și auzite la Cluj, au părăsit orașul nostru la orele 20 și jumătate, fiind conduși la gară de reprezentanții autorități­lor și de numeroși intelectuali din capitala Ardealului. Nationalism și revoluție (Urmare din pag. l-a), naționalismele, cel evreu căruia mișcarea sionistă al lui Theodor fîerzl îi slujește drept eclatantă manifestare. Iată deci spectacolul deconcer­tant dintre 1870—1914: Intr’o parte a lumii, la poparele care nu și-au putut realiza independența sau unitatea națională, eforul­­ naționalismului continuă, aliat ■ cu acel al radicalismului demo­­­crat, iar în statele democrate și în genere la popoarele care și-a­u realizat independența și unita­tea națională, naționalismul e a­­bandonat de partidele de stânga și rămâne apanagiul conservato­rilor. Această fază este cea mai peri­culoasă pentru naționalism. A­­lianțe cu partidele conservatoare amenință naționalismul cu în­frângerea și dezastrul care pân­dește întreaga mișcare conser­vatoare. Conservatorismul, partizan al formulei statu-quo, oportunist, incapabil să conceapă decât o politică de temporizare este una din cel mai lamentabile formule politice posibile. El este totuși una din formulele permanente ale istoriei politice. Intre 1870— 1914 partidele conservatoare au consumat energii, talente și inte­ligențe admirabile cu un rezul­tat nul. O mișcare de natura acesteia, care nu putea concepe decât o po­litică „du moindre mal“, ca să întrebuințăm expresia franțu­zească consacrată, și care era si­lită să apere reformele împotriva cărora luptase de teama altora mai radicale, era dinainte desti­nată pietrei. Alianța sa cu marele­­ capita­lism, apărarea latifundiarilor, disprețul pentru masele a căror voturi le cerșea totuși făcea con­servatorismul odios marilor masse. Când vorbim de conservatori și de conservatorism nu trebue să ne gândim numai la România, ci la mișcarea conservatoare din în­treaga lume. Ce a rămas de pe urma parti­delor conservatoare în Italia, în Franța, în Spania, în Germania, în America Latină sau în Româ­nia ? Nimic ! Și aceste partide au avut oa­meni care s’au numit: Carp, Ma­­iorescu, Filipescu, Take Ionescu în România; Rudini, Sarino, Sa­­landra in Italia (deși nu se nu­meau conservatori); Conovas del Castilla și Maura în Spania; Al­bert de Mun, Albert de Broglie, Denys Cochin, Jaques Piane, in Franța. Singur conservatorismul britanic, renovat de geniul lui Disraeli, a scăpat de distrugere dar... a încetat de a mai fi con­servatorism. Nu-i deci nicio mirare că in a­­semenea funestă companie na­ționalismul a putut și el la un moment dat, să apară periclitat. Cine spunea naționalist, spu­nea conservator și atâta era de ajuns ca să-l compromită. Dar salvarea naționalismului a venit de acolo de unde trebuia să vină, de la o reacțiune viguroasă a realității naționale pe care avea s-o producă războiul. Această reacțiune avea să do­vedească faptul că axioma lup­tei de clasă nu rezistă în fața realității naționale și că față de pericolele prin care trece (na­țiunea singur naționalismul poate fi izbăvitor), dar un naționalism care va fi aruncat, la rândul său, peste bord conservatorismul în­­t _­nest. Mihail PopHromad» ­000 X OOO­ Propaganda Împotriva asociațiilor reli­gioase clandestine Iași. D in urma ultimelor di­­spozițiuni ale ministerului in­­strucțiunei și cultelor, prin care se reglementează numărul asocia­ților religioase, Mitropolia Moldo­vei și a Sucevei a dat instrucțiu­ni tuturor preoților din cuprinsul eparhiei în acest sens. întrucât s'a dovedit de nenumărate ori că aceste asociațiuni religioase, pen­tru a-și mări numărul membri­lor sectanți, întrebuințează vio­lența morală, promisiuni sau con­strângeri materiale și chiar înșe­lăciuni, preoții vor trebui să su­pravegheze aceste abateri și să raporteze autorităților superioa­re. Acestea vor stabili ulteriom a­­devăr.ru­ și dacă va fi dezili­­ st $a purcede la desființarea asociației respective. Spre a nu lăsa teren liber asociațiunilor ce continuă încă să-și recruteze prozeliți prin toate mijloacele, preoții parohi vor începe o contra­propagandă asiduă, cu caracter pur religios ortodox, prin conferințe dumini­cale ținute din amvonul bisericei și prin broșurile ce-i vor fi puse la dispoziție de către Sf. Mitropo­lie. -OOO - OOO­Primele realizări ale comitetului turismului Consilieratul pentru turism sesi­­zându-se din relatările ziarelor, că apa Jiului este infectată prin spă­larea cărbunelui la Petrila și că la Brezoi, tot pe Valea Jiului, vilegia­­turiștii sunt întâmpinați de cete de cerșetori și infirmi, a cerut pre­fecture județului Hunedoara să ia urgente măsuri. Deasemeni, cetățenii cari, — pe baza or­donanței No. 1 — au avut de făcut plângeri și propuneri, s’au adresat Consilieratului pentru tu­rism care a făcut imediat demer­surile necesare. Astfel, s’a intervenit pentru buna funcționare a băilor Olănești; pen­tru introducerea unui serviciu al călătorilor la casele de adppost din munți; pentru asigurarea unui mai ușor acces la frumosul lac Ghilcoș; pentru ieftinirea prețurilor în sta­țiunile de pe coasta Mării Negre. Totodată, în majoritatea județe­lor, înființându-se comitetele pen­tru intensificarea propagandei tu­ristice generale și pentru desvol­­tarea stațiunilor balneo-climatice și localităților de interes turistic din regiune. Consilieratul pentru turism a fost sesizat asupra ne­voii luării de măsuri speciale pen­tru care s-a intervenit la departa­mentele respective. ------------OOO X OOO-----------­ CALENDARUL CULTURAL O!«0 Ideea pluralitatei lumilor și credința Pledoaria pe care doctorul re­­verand Whewell a făcut-o împo­triva visiunei pastorului Chal­mers, am văzut, nu a fost prea strălucită. Noi am reprodus nu­mai o parte din ea și anume aceea care la prima vedere părea mai documentată și mai h­otărîtoare. Insă chiar socotind densitatea lui Jupiter, prea slabă față Cu a­l pământului, ilustrul combatant a­­ trebuit să recunoască în cele din­­ urmă că marea planetă a siste­­­­­­ului solar, nu-i propice pentru­­ viețuitoare cu corp greu, ca ele­­­­fanți și ch­iar oameni, cari, cân­tărind de două ori și jumătate mai mult ca pe pământ, ar fi in­­capabili să se miște din cauza propriei lor greutăți. Dar pentru ființe ușoare, ca in­sectele, ea ar fi foarte potrivită. Noi vom adăuga chiar pentru e­­normii pești și pentru enormele cetacee, care se pot mișca in o­­ceane, grație structurei lor exte­rioare; nu e neapărată nevoe că intr’o lume străină de pământ, rasa cea mai inteligentă să aibă forma omului. „Dacă în fața tuturor acestor condițiuni aparținând lui Jupiter, densitatea, constituția sa fluidicâ, distanța de la soare, de cinci ori mai mare decât aceia a Pămân­tului, se mai întreabă cineva ce fel de specii de viețuitoare au pu­­tut să apară la suprafața acestei planete, d-rul Whewell răspunde că acestea nu pot fi decât „mase cartilaginoase și gelatinoase“ pro­babil de slabe dimensiuni. „Cu toate că — adaugă Flammarion și monștri pot trăi într’un mediu acvatic“. „Eu nu știu, continuă d-rul Whewell, dacă partizanii plurali­­tății lumilor se vor mulțumi cu a­­cest fel de ființe, însă ei trebue să aleagă între o astfel de crea­ție or nimic. Căci gândind că Ju­piter nu pare să fie decât o masă de apă, poate cu un sâmbure de cenușe la centru, ai putea fi ten­tat să nu­ acorzi nici un fel de viață“. Evident, peMManii pluralității Evident lumilor se vor mulțumi cu orice fel de viețuitoare pe suprafața planetelor vecine. Pe ei îi intere­sează dacă elementul vital poate să se desvolte și’n alte lumi, de­cât pe minuscula noastră corabie ceva cisec. Dar lucrul acesta nu poate con­­veni desigur religioșilor creștini cari vreau să împace credința cu știința. Dacă Iisus s’ar fi coborît cum pretindeau primele două propu­neri de împăcare, pe fiecare lume in parte, el ar fi trebuit să rând pe rând chip de insectă, pe­ia­ste, balenă or cine știe ce altă formă de „masă cartilaginoasă și glutinoasă". In felul acesta, ipoteza se ros­togolește în caricatural și în ab­surd, în orice caz începe a deveni jignitoare într’o discuție reli­gioasă. Dar admițând că Jupiter este actualmente într-o stare quasi lichidă, chiar la suprafața sa, a­­ceasta nu însemnează că stadiul actual al acestei formidabile pla­­nete e și cel definitiv. Pământul însuși a fost acoperit de ape la început. Omul apare cu mult mai târ­ziu. Indiferent dacă el e ultima treaptă a unei îndelungi evoluții sau a fost creat odată ce celelalte animale. In orice caz n’a fost creat și n’a apărut când planeta aceasta era o simplă magmă ar­­zândă sau când oceanul o încon­jura din toate părțile. Vom admite deci cu reverendul Whewell că Jupiter nu este locuit actualmente și nici locuibil. Dar aceasta nu însemnează că nu va fi locuibil în vecii vecilor, după și luna dacă pare astăzi pustie, aceasta nu ărenota numaidecât că totdeauna s’a găsit în această stare. Prin urmare acerba sa filipică rămâne fără efect față de presu­punerea lui Chalmers. Vom ve­­dea rândul viitor și propunerea savantului Brewster. G. Steg­am P­la­ns D. Emil Giurgiuca publică în ul­timul număr al revistei „Abecedar“, frumoasa poemă de dragoste inti­tulată „Plâns". O căutăm și noi aici, Când buzele noastre își sorb văpaia durată, Sufletele ni se împletesc în amar ca rădăcinile într'o piatră de hotar, A doi pomi ce în ramuri se sărută. Te-am căutat prin viețile-mi de mai nainte rând pe rând Și am murit pe drumuri de aștep­tare și­ acuma când te am la pieptu-mi visătoare Un vânt strein mi te va smulge în curând Voiu strânge în peloape visul că am trăit câtiva amândoi. Privirea-mi va împetri în zare după tine Iar sufletul meu te va urma ca un câine zădarnic îl vor alunga ’napoi. Ne oprim după aceste trei strofe. Ultima, socotim, e de prisos. *—«ir.... Revendicările licențiaților universitari bucovineni CERNĂUȚI. — O delegație a comitetului Asociației generale a licențiaților universitar din Ro­­mânia, secția Cernăuți, s’a pre­zentat in audiență la d. T. Sauciuc Săveanu, ministrul Bucovinei, în­­mândndu-i un memoriu prin care cer revendicarea tuturor dreptu­rilor licențiaților universitari. D. ministru Sauciuc Săveanu a promis tot sprijinul d-sale pentru satisfacerea doleanțelor exprima­­te, cerând de urgență, un tablou al tuturor licențiaților fără nici o ocupație, spre a putea lua mă­surile necesare de înlăturarea ne­­mulțumirilor. Pentru a se putea întocmi cât mai grabnic tabloul cerut, comi­tetul Asociației convoacă pentru Sâmbătă, 2 Septembrie, orele după amiază, o adunare generală­­ extraordinară in­ sala de chimie a liceului real ortodox de băieți din strada Ștefan cel Mare. „CA­LINDÁRÓL" X­ooo­ Creiatorul pisciculture! Născut în 1804, în localitatea La Brosse, lângă Remiremont, Joseph Rémy, își ducea foarte modest via­ța sa, pescuind păstrăvi. Până când la un moment dat, avu îngrijora­rea să constate că singura lui re­sursă era pe cale de dispariție : păstrăvii începuseră să dezerteze din pârâurile bazinului Remire­­mont. Salvarea din acest dezastru, el o căută atunci în studiul modului de reproducere al acestor pești. Culcat pe malul râurilor, timp de ore întregi, zi or noapte câte­odată pe vreme destul de rea, el ob­servă cu aviditate și îndelung. Astfel văzu păstrăvile femeile, gata să depună icrele, îndpărtând nisipul cu cozile lor și frecându-se ca să înlesnească această operație. Prinzând mai multe în această sta­re, el observă că strângându-le pu­­țin în mână, le ușura și mai mult. Luând aceste ouă ca și lapții peș­tilor masculi și depunându-ie îm­preună într’o cutie anume făcută, pe care o așeza în albia unui râu,­­T jmtu vedea nu după mult timp spalând peștișorii noui păscuți. Cu un șlc pescar , Rémy Gébion, studie în sfârșit condițiile desvoltă­­rii și mai cu seamă ale nutriției puilor de păstrăvi. Câțiva ani mai târziu, cei doi asociați posedau, în­tr’un bazin șease mii de păstrăvi, toți crescuți după acest procedeu. In 1850, Milne Edwards, contro­lând lucrările celor doi pescari — amatori, trebue să proclame că a­­ceștia au fost cei dintâi cari au a­plicat în Franța fecunditatea arti­ficială. Epigrame D. Mircea E. Munteanu ne trimite o serie de epigrame din care o­­prim deocamdată pe următoarele trei : UN STUDENT CARE-ȘI PETRECE TIMPUL IN SALA PAȘILOR PIER­DUȚI A UNIVESITATI DIN IAȘI Făcând mereu pe craiul mare Prin sala pașilor pierduți, * Cei patru ani s’au scurs agale și­ au fost toți patru ani... pierduți. FEMEEA Te-a trădat soția, oare ? Azi abia ai constatat ? Hei, când te-a luat pe tine. Trei amanți și-a înșelat! Autorului cărții „Teatru de citit“, recept apărute și care e și dramaturg. Cu teatrul de jucat, Ne-a desgustat. Cu teatru­l­ de citit Ne-a plictisit. Vitrina Cărții românești Editura librară „Cartea Româ­nească“ este cea dintâi care a i­­naugurat la noi vernisajul cărții, sub forma aranjării de vitrine. Și în această artă, editura s’a ’n­­trecut pe sine. Ne amintim că au făcut epocă pe vremuri vitrinele unor Ionel Teodoreanu cu „Mede­lenii“ și „Fata din Zlataust“, Otilia Cazimir, Damian Stănoiu... Meritul revine d-lui Menny Te­­neghin, directorul iscusit al editurii care auxiliat de penelul pictorului­­ xax Comornicki și de mâinile de“" dom­nișoare ale unor Mișsi și Enache — au dat privirii atâtor valuri de public care se scurg prin fața Căr­ții Românești, adevărate sărbători ale cărții. De un astfel de spectacol frumos — unul dintre cele mai reușite — se bucură de­ o săptămână încoace și „Antologia epigramei românești“ de d-nii Calotescu Neicu­ și N. Cre­vedia — și volumul „Bacalaureatul lui Puiu“ al acestuia din urmă. VARIETĂȚI Orologiul din. Messina nu e călător care fiind la Stras­burg să nu fi rămas extaziat, la ora prânzului, înaintea celebrului orologiu astronomic cu mișcări atât de complexe și care e capod’ope­­ra lui Schwilque. Se știe că acest orologiu nu in­dică numai ora dar și oarecare fe­nomene astronomice: revoluțiile medi ale fiecărei planete, fazele lu­­mei, eclipsele, timpul probabil, tim­pul sideral, etc. — de unde califi­cații sa astronomică. Comandat de arhiepiscopul Me­­ssinei, nu are mai puțin de trezeci de metri înălțime și e fratele oro­logiului din Strassburg. Ca și acel din Strasburg, orolo­giul din Messina cuprinde o parte astronomică și una figurativă. Și una și cea­laltă sunt adevărate mi­nuni ! Partea astronomică cuprinde în afară de un calendar perpetuu, pe care un înger gigant arată cele 365 zile ale anului — și sărbătorile mo­­b­ile și anii bisectili, un glob lunar care marchează diferitele pătrate și un parhetar de o remarcabilă precizie. De exemplu, dacă Jupiter va e­­volua cu o greșeală anuală de secundă, va fi retificată în voie de o un dispozitiv special. Partea figurativă va arăta mulți­­mel minunatele, ca și la Salzburg cel patru vârste ale vieții, statui care bat cele 24 ore, moartea cărei coasă va lovi orele, cele șapte a­care, reprezentând cele șapte zile ale săptămânei, etc. La ora 12 din zi, ca și la Salz­burg se pune in mișcare un coco? inalt de 2,50 m, care cântă de trei ori și bate din aripi. In afara de a­­cestea, la Messina, un leu de 2,50 m., curios articulat va rage, agi­tând un steguleț și un porumbiel care va sbura in serpentină intr’o nișe. Legendele locale au fost evocate de maeștrii argintari care au ci­zelat diferitele figuri. Statue­le n’au mai puțin de 2 metri. Nu mai e nevoe să mai spunț cum că o astfel de construcție astăzi ar costa mai multe milioane. Onoarea revine ceasornicăriei franceze de a-l fi conceput și cons­truit. .• iteratură, arta, idei Cărți nou! Editura „Cugetarea“, care s'a im­pus în ultimul timp ca una dintre cele mai serioase instituții de edi­tură românești, pregătește pentru noul sezon literar următoarele cărți: „Apostol", roman de Cezar Pe­tr­escu. Va apare la sfârșitul lunii Septembrie. „Fete și văduve“ de Damian Stă­­noiu, ediția II-a, D. Damian St.O­noiu mai are an­gajat încă un roman în această e­­ditură. „Zilele și nopțile unui student în­târziat“, roman de Gib. I. Mihăet­­­cu. Va apare către sfârșitul lunii Noembrie, „Focul“ din seria „Copilul cu trei degete de aur“ de d. prof. Mihail Dragomirescu. Un nou roman al cărui titlu nu a fost fixat, de păr. Gala Galaction. Vor mai apare tot aci și urmă­toarele traduceri: „Ettel Ander­gast“ (urmare la ca­zul Mauritius) de I. Wassennatmn; „Maria Antoaneta“ de Ștefan Zweig; Don Quichotte de Cervantes, D. N. Crevedia a făgăduit editurii „Cugetarea“ un roman. Rusoaica în limba rusă Romanul .,Rusoaica“ al d-lui Gib. Mihăescu care a obținut cu­noscutul succes de public și de presă — va apare curând în edi­ția a­I-a. „Rusoaica“ va apare și­ în limba rusă, tradusă de d. Mihailov, di­rectorul revistei „Nădejdii“. Portrete și amintiri în ediția III—a Cartea d-lui I. G. Duca, apărută, nici anul nu este, sub titlul de m­ai sus — s’a bucurat de un rar succes de librărie. De curând, volumul în care șeful partidului liberal își toarce o parte din vârstă și schițează câteva su­gestive portrete — a apărut în edi­ția II­I-a. E și asta un indiciu de ceea ce pre­feră publicul să cetească. De când datează Bursa și cari erau rosturile ei Bursa din Paris datează de pe timpul lui Philippe cel Frumos, și se ținea in această epocă pe podul de schimb de unde va fi mai târ­ziu m­utata în marea curte a pala­tului de justiție. Apoi, în epoca bancherului Law se stabili în gră­dinile hotelului de Soisons. In 1724 locuința îi fu mutată în hotelul Nevers, fu apoi închisă in timpul revoluției, și se restabili la 1795 la Luvru, apoi in pa­sajul Princes, sub denumirea „mica bursă“. La 16 Martie 1808, printr’un de­cret regal se ordonă cosntruirea u­­nei clădiri, destinate să conțină bursa și tribunalul de comerț, la capătul străzii Viviene. Lucrările începură curând sub conducerea arhitectului Alexandru Brongniart care muri cinci ani mai târziu. La moartea lui, conducerea lucrărilor fu trecută lui Labarre, fură întrerupte în 1814, reluate cu febrilitate în 1825 și terminate în 1827. In 1903, bursa se mări, cele două Câți adepți numără prin­cipalele religiuni mon­diale ? Principalele religiuni mondiale: creștinismul, mozaismul, mahome­danismul, budismul și hindușii întrunesc laolaltă 1.287.780.000 de adepți. In această cifră, religia creștină ocupă primul loc cu 642.400.000 aderenți. Urmează apoi: hindușii 250 m­ii. 050.000 aderenți; mahomeda­nii 150.180.000 aderenți. Evreii în număr de 209.020 000 și 16.130.000­ adepți ai lui Budha. Istoricul unei biserici celebre și anume al bisericii Saint-Ger­main l’Auxerrois, ale cărei clopote dădură semnalul masacrului din noaptea Sfântului Barthélemy. Biserica aceasta care ocupă locul unui Oratoriu dedicat în anul 450 sfântului Germain de Auxerre, e una din cele mai vechi biserici a Parisului. Arsă în 886, ea fu recon­struită de regele Robert în timp de treizeci și patru de ani de la 977 la 1031 in epoca entuziastei fervori care stăpâni lumea creștină către anul 1000. Din această străveche construcție nu a rămas astăzi decât un turn scund, în stil roman, care servește de clopotniță. Aproape tot restul bisericii actuale (căci ea fu restaurată in 1338) datează din timpul lui Carol VII, care o rectifi­că în 1435. Un mare număr de mor­minte de personagii celebre sunt aci păstrate, între altele acel al lui Malherbe, al lui Jodelle, Guy Patin, Coysevox, etc. aripi de nord și de sud mărindu-se inaugurarea nouei clădiri se făcu chiar în acelaș an. Cât timp vor mai avea oamenii petrol ! Din nenorocire s’a demonstrat foarte exact­­ că terenurile petro­lifere cunoscute și exploatate se epuizează cu o rapiditate extremă, astfel că pentru a menține produc­ția trebue fără încetare să se des­copere uriii terenuri petrolifere. Ori, consumația anuală a petrolu­lui crește extrem de r­epede și de­pășește astăzi imensă­­­ cantitate de la­ 1 milioane tone. Congresul f­inal la Londra în 1929 a fixat cantita­tea rezervelor de petrol la 10 mi­liarde de tone, dintre care ju­mătate din această cantitate în America. Această cantitate de pe­trol, reprezintă alimentarea consu­mației numai 10 ani. Dar în­ acest domeniu, argumentele științifice cele mai serioase n’au aproape în­totdeauna decât valoarea unor ipo­teze. Aceasta însă nu însemnează că aiu va veni, cât de curând tim­pul să recurgem la sinteza petro­lului i prin hidro­gen­ați ©. Legătura Moscova-Vla­­divostok cu dirijabile De curând a plecat in Siberia o expediție însăcinată cu pregătiri în vederea înființării de legături­­ ae­riene regulate cu dirijabilele între Moscova și Vladivostok. Vor fi înființate stațiuni auxilia­re dealungul liniei, care va fi inau­gurată in primăvara 1934, întreaga linie aeriană Moscova- Vadivostok are o lungime de 8500 km. Intre Moscova și Vladivostok vor fi construite 4 aerodromuri principale, având între ele o di­stanță de 2000 km.­­ Expediția este condusă de ingi­nerul Adler, care a participat la expediția dirijabilului Graf Zeppe­lin la Polul Nord. De la Academia regală de muzică și artă dramatică , înscrierile și reinscrierile la Academiei încep la 1 Septembrie Academie încep la 1 Septembrie Pentru înscrieri se vor alătura la petiție următoarele : certificat de studii, extract de naștere, act de vaccin, certificat de bună purtare pentru majori­tar pentru minori consimțământul părinților. Nu se va putea lua diploma Academiei, la oricare din secțiile ei, dacă nu va poseda diploma de bacalaureat. Acei cari vor avea numai cursul inferior de liceu sau o școală similară, vor primi numai certificat de absolvirea secției urmate. La secția pedagogică cei cari nu au bacalaureatul vor primi nu­mai un certificat de numărul ani­lor cari i-a fregventat; un ase­menea certificat vor primi și cei dela celelalte secțiuni, cari nu vor poseda certificatul are 4 clase se­cundare, sau o școală de acelaș grad de cultură. La cererile de inscriere pentru orice secție se va alătura și reci­­pisa pe plata suvigi de lei .500, care se depune la Casă de depu­neri din București, în contul rec­toratului Academiei, ca taxă de examen, fără de care cererile­ nu vor fi luate în seamă. » Orice cerere de înscriere sau reînscriere, care va fi înaintată peste data de 10 Septembrie, se consideră ca neprimită. Pentru orice alte informațiuni, se va cere prospecte dela secreta­riatul Academiei Str. Știrbey. Vodă 37 Bucurști. A APARUT, ononimi ar fi „Sociologul“ Dim. Guști Fapte, documente, și consta­­tări cu privire la ilustrarea metodelor „culturale" și „e­­tice“ întrebuințate pentru po­­liticianizarea învățământului de d. Dim. Cuști, ministrul „educației" naționale Cazul de la liceul „Unirea“ din Focșani de Voicu Rezmeriță

Next