Ceahlăul, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-36)

1968-02-23 / nr. 4

R­EVELAȚII REPORTER REPORTER REPORTER PE DRUMURI NEMTENE Hornul Iadului Ninge. De două zile ninge intr-una. Și zăpada s-a așternut pretutindeni. Hlamidă albă pe umerii verzi ai brazilor. E alb pînă și drumul care ne poartă acum, in primele ceasuri ale dimineții reci, prin locuri de un pitoresc deosebit. Străbatem în goană Tașca, sat așezat „pe-un picior de plai” ; Bicazul, crescut lingă, vestita cetate a luminii, pe vetrele cocioabelor să­răcăcioase ale țăranilor, odinioară luminate de pîlpîirile palide și reci ale opaițelor ; Bicazul Ardelean, cu bogăția costume­lor sale policrome. Lăsăm în urmă satul Bicaz-Chei, cu fru­moasele căsuțe din bîrne de brad, străjuit, dinspre vest, de pis­cul semeț al Șugaului. Și iată-ne din nou lingă meandrele albiei înguste a Bicazului. Coborind către Chei, firul subțiratic, aparent plăpînd al apei, își croiește cu îndîrjire drumul printre coloși, frîngîndu-le tăria de veacuri. Undele sale învolburate se năpustesc pieptiș asupra pojghițelor subțiri de gheață, silindu-le să se retragă, zdrobite, în lături. Mașina se oprește la pragul spiralei ser­pentinelor și noi, fascinați de licărul orbitor al zăpezii, urcăm încet cei câțiva kilometri de-a lungul cărora se întinde labirin­tul măreț al Cheilor. Susurul voios al Bicazului intră aici în clo­cotul triumfului , fiecare colț, fiecare piatră, stirnesc entuzias­mul privitorilor. Și iată-ne ajunși în ..Hornul iadului", în locuri unde pereții imenși se apropie atît de mult, drumul se îngustează într-atita,­incii crezi că gigantica poartă geologică se va închide pentru totdeauna, prinzîndu-te în ea aidoma copacului care, la un semn al hainei Ierni, l-a închis pentru vecie între scoarțe pe piticul Barbă-Cot. Minute în șir te simți strivit între blocuri de piatră de o ciudată măreție. Atinse de bagheta aspră a vră­jitorului Ger, înseși apele Bicazului par a fi aici pietrificate. Piatră și numai piatră. Doar sus, undeva, un petic albastru de cer îți zîmbește încurajator. Dar drumul se lărgește, munții se dau deodată în lături, făcînd loc privirii să coboare spre Suhard. La poalele acestui colos milenar se întind, de treisprezece decenii, apele reci și limpezi ale Lacului Roșu. „Perla Carpaților răsăriteni" se oferă in voie privirilor, dezvăluind o parte a tainelor genezei sale. Numeroasele cioturi de brad ce străbat apa țin încă tăiază amintirea memorabilei furtuni din îulie 1837, cînd muntele și-a prăbușit un stei peste trupul firav al pîrîului, dăruind a­­cestor locuri frumuseți de legendă. Priza neclintită a apei nu mai este sfîșiată acum de săge­țile negre ale bărcilor. Larma zilelor însorite de vară a rămas uitată de mult ș î-n multe nopți se va perinda luna de-asupra lacului pînă va renaște iarăși. Sprijiniți de brazi, pe malul apei, am rămas așa uitați multă vreme, în mijlocul unui peisaj de basm. Și-am pornit încet înapoi doar cînd soarele s-a retras către Ceahlău și primele umbre ale înserării au prins a-și așterne aripile. Ștefan OLTEANU Contururi Este drept că o schiță de­­ sistematizare ne-ar fi fost de un mare folos. Dar și așa, fără ea, am reușit să descifrăm conturul arhitec­tonic pe care îl rezervă vi­itorul municipiului Piatra Neamț. Dintre principalele obiec­tive atacate de construc­tori cîteva vor întregi ide­­ea după care a fost gîn­­dit centrul orașului. Printre acestea se află cinemato­graful cu ecran panoramic de 650 de locuri și clădirea dispecerului energetic pen­tru hidrocentralele de pe Valea Bistriței. Parte din cele 463 de apartamente ce se vor da in folosință în a­­cest an, vor schimba confi­gurația cartierului Precista, iar restul vor constitui­­ un nou ansamblu de locuințe în cartierul Mărăței. Pînă în prezent, aici s-au turnat fun­dațiile la 360 de aparta­mente urmind ca altele 60 să fie și ele în curînd ata­cate. Noul ansamblu mar­chează începutul unei ac­țiuni de sistematizare a zo­nelor periferice. Peste puțin timp îi va urma cartierul Dărmănești unde se va înăl­ța un ansamblu de aproxi­mativ 1900 apartamente cu dotările social-culturale ne­cesare, și al cărui proiect se află astăzi în stadiul de studiu tehnico-economic. Există, așadar, perspecti­ve ca, o datâ cu ridicarea zonelor periferice la nivelul centrului, aspectul arhitectu­ral al intrărilor și ieșirilor din oraș să se îmbunătă­țească vizibil. S-ar părea, deci, că, deși orașul Piatra Neamț nu are o schiță de sistematizare, conturul lui arhitectonic se profilează tot mai mult, o­­ferind condiții de a face practic inutilă elaborarea schiței. Și totuși ea este deosebit de necesară ora­șului, în aceste zile, pentru a-și pune în valoare frumu­sețile turistice. Nu trebuie uitat că Piatra Neamț este trecut pe lista orașelor în care se pot construi case de odihnă și turism proprietate personală potrivit prevede­rilor Decretului 713 și ale H.C.M. 1763 din 1967. Pen­tru aceasta însă, este ne­voie ca zonele rezervate a­­cestor construcții să fie cu­prinse în schița de sistema­tizare. Fără ca orașul nu va putea oferi nici un te­ren amatorilor de astfel de construcții și, prin urmare, nu va putea beneficia de avantajele ce decurg de aici. O singură concluzie se impune : orientarea de că­tre D.S.A.P.C. Bacău, a fi­nalizării schiței de sistema­tizare a orașului Piatra Neamț. Orice amînare preju­diciază dezvoltarea armoni­­oasă a municipiului, împie­­dicîndu-l să se afirme, cu un ceas mai devreme, ca o atrăgătoare localitate turis­tică. Ing. C. AMARIȚEI astăzi RADIO astăzi CEAHLĂUL ­ Apoi noi am venit cu tov (chiar așa tov, nu tova­rășul) Mosora - spunea un bătrîn meșter betonist întil­­nit pe șantierul de la Valea Uzului, un munte de om, ar­delean după vorbă, amintin­­du-și începuturile Bicazului. Și dintr-o dată ceva s-a răsturnat în mine, ca întot­deauna cînd percepi lucru­rile dincolo de coaja lor reală, surprinse in fulguran­tă proiecție fantastică -­ și i-am văzut pe oamenii care veneau la Bicaz, învăluiți in­tr-o aură de legendă, un fel de descălecat al unor alte începuturi. Va fi avind și apa acea­sta cu nume femeiesc răs­­picîndu-se în consoane, far­mecul ei fără moarte. Ținut de legende, se putea să nu mai iste una, poate mai multe ? Bistrița față de crai... La Tarcău mașinile­­ cu huruitul lor năpraznic, făcîn­­du-te să te­ aștepți ca din Sufletul Bistriței semănător celui prin care jungla suverană își lua în stâpînire pe nespusă veste­rginile unor cetăți, altădată strălucitoare, în îndepărtata Indie. Numai că acolo era o supunere pasivă. Aici totul pulsează, văile ăuse de stri­gătele țapinarilor, motorașul gaterului păcăne nerăbdător. Bistrița își tremură apele că­tre viaduct, murmurînd. De la Baraj la deal silue­tele brazilor crestează cu desăvirșită eleganță cerul, firele de iarbă se desenează cu precizie între dîrele de zăpadă — ca urmele unei fiare uriașe care se trage ră­nită către creste. Și totuși... spinările munților și crește­tele brazilor, acoperișurile de șindrilă și stogurile de fin, tot ce e muchie și rotun­jime are marginile învăluite, înmuiate într-un aer care e numai a­ acestui spațiu, mă­tăsos dacă se poate spune astfel, ca o respirație a Bis­triței tremurînd în văzduh. Sabasa-Borca-Poiana Mă­rului, întreită răscruce : Sa­­doveanu, Creangă, Labiș.o „Cu vînturile-n coarne, în goană nebunească, zburau năvalnic cerbii pe fragedul polei. Era acolo-ntreagă pădurea românească... Cățărîndu-se pe înălțimi cu spinări de lup, coborind în văi pe cîte-un pinten cu largi fluturări de mantii, mo­lifții bătrîni, lăsînd petece largi fînețelor, înnegrind pe­ste brăduții tineri, poalele rotunde ale altui munte, ici șî colo cite un mesteacăn alb, drept ca o făclie și ca o spadă. Trunchiuri aurii clădite u­­nele peste altele - plutele de la primăvară. Pe munți, in pereții caselor, bătînd în culoarea mierii vechi, arse, cele mai vechi, ridicîndu-se semeț cu țepușile ascuțite de pe crestele acoperișuri­lor ; fumul, înălțîndu-se do­mol­­ vreme de liniște și pace ! Drumuri urcînd și cobo­rind muntele, ci nemișcate clipă-n clipă totul să se dis­loce, să sară în aer, să se sfărîme­­­ți se par incom­patibile cu peisagiul . Rîul își trece mohorît plăcile de oțel peste spinările bolova­nilor, împotrivindu-i - se ne­ghiobi, pădurea tace încre­menită, scuturîndu-și arar cite o creangă din care ninge argint peste urmele sălbăticiunilor ieșite în lu­miniș. La Borca grelele camioane purtînd trunchii uriași, trac­toarele roșii au devenit fa­miliare, aproape că te-ai mira că nu au fost totdeauna aici! Procesul e întrucîtva a­ în curțile gospodăriilor, pa­șii așezați ai muntenilor du­­cîndu-se cu trebi, o basma roșie fluturind tainic în în­serare. Bistrița... Borca, 6000 de suf­ete. 200 de nașteri an țări. O piuă de sumani. Liceu. O fotografie veche : „So­sirea pe plută la Borca a altețelor lor regale, principii moștenitori" Infobenații de circumstanță și cițiva țărani de carnaval. „Meritul acestui progres pe lingă imboldul și con­cursul Onor. Administrațiu­­nii, revine șî d-lor învățători de pe domeniu care și-au făcut un cult de a lucra îm­preună cu agenții adminis­trației pentru deșteptarea în mod distractiv a țăranilor” (O monografie a Domeniu­lui coroanei). Moș Dumitru Manoliu, 68 de ani .­­ Parte se lucra în regie care se plătea cu un preț de nimica, parte in antre­priză. Domeniile dădeau lo­turi dragomanilor, care ju­­puiau și pielea de pe noi ! Vorbim multe, de toate. Mă uit la straiele de sărbă­toare țesute de noră. Ca­­trințe invrîstate negru și roș, cu flori argintii, cămăși cu piepții brodați cu hurmuz, una cu flori negre de o mare simplitate și eleganță. Bonde grele, înflorate viu. Intr-un tîrziu bătrînul îmi spune un necaz mare cu o fată a lui care nu mai este. Ridică ochii albaștri către bunic o tătuță bălaie, ur­mașa celei duse. Baltagul. Fantasma că­prioarei aleargă către o Bis­triță dintr-o dată învolbu­rată izbind AU m­ahlapi grei lemnele, un nor de plumb se așterne către apus, îm­­pungind cu un vîrf ascuțit ca o săgeată muntele ! Iarăși soare, aproape pri­măvăratec, ștergînd um­brele... St. CĂTĂLIN Loc al liniștii Coborind dealul Crăcăoanilor, cu văiugi care cunosc istorii înfricoșate petrecute demult, călătorului i se deschide dintr-o dată o priveliște largă in care printre piscuri de copaci albesc satele pînă departe sub poala muntelui, pe care se înalță „acoperită de fulger și îngrădită cu pustiu", Cetatea Neamțu­lui. Culoarea dominantă a peisajului este albastrul. Albaștri munții, pierzîndu-se-n depărtări , albăstriu gerul, tremurînd în­cețoșat la orizont. O culoare de taină. Te­ ntrebi dacă silue­tele de pe culmi sînt ale țăranilor prășitori ori ale războini­cilor îndreptîndu-se în șiruri lungi către Cetate , înainte de a ajunge la Tîrgul Neamț, drumul­­ cotește scurt către Agapia. După-amiază de iarnă. Pe latura stingă mun­tele întunecat crește către Nord. In dreapta, soarele scăpătînd către asfințit, scaldă cu aur, în nuanțe coborind pînă la cele mai subtile transparențe de violet, dealurile pe care răsar îm­puținați, singurateci, stejari surprinși în altitudini care au ceva omenesc în ele. De la cișmea încolo, aerul, și pînă atunci de o curățire neîntîlnită altundeva, capătă o puritate fantastică. Am intrat în domnia brazilor grei de zăpadă, care fac strajă neadormită ctitoriei hatmanului Gavril, fratele lui Vasile vodă. Nu departe de locul numit altădată „La odaie", unde oamenii mănăstirii grijeau vitele, pe dreapta, se înalță o construcție nouă, al cărei meșter a avut inspirația s-o izbutească în spi­ritul locului. Cinci clădiri aducînd aminte înfățișarea cuielor, un­se prin coridoare asemănătoare arhondaricelor, constituie complexul turistic Agapia. Acoperișuri țuguiate de șindrilă. Lemnul, folosit din belșug, nu numai la canaturile ușilor și la streșini. Paturile celor 18 camere, ca și scaunele sugerînd o atmosferă medievală, — totul construit din lemn de brad peste care fierul roșu șî-a lăsat urmele de arsură. Pe mese, ulcele de lut, pînă și scrumierele sunt de lut , în­­tr-o vitrină am văzut străchini și ulcioare înflorite în culori sobre. O ideie năstrușnică , veiizele sunt lămpi de gaz cu un bec montat înăuntru I­s.d­z’cd' bunul gust arhitectonic îmbinînd­u-se cu istețimea amenajării interioarelor - sinteza rezultată fiind aceea a­ unui stil autentic românesc. Adăugind restaurantul­­ în al cărui meniu, pri fripți stau alături mîncărilor de bureți și plăcintelor moldovenești, toate făcînd priincioasă tovărășie vinului adus din podgorii cu nume frumos - Cotnari, Jariștea - înțelegem lesne de ce e proaspătul Complex (data nașterii - mijlocul verii tecute) a și început să fie căutat de turiști. „Toate laudele cărora comentare 0 Traducem, cu totul liber cuvintele unui francez, care manifes­­tinau­ și^ incinta­rea, scria că în acest loc „spiritul respiră” In­nisteTmunt T­ 0^1 Ag,° pia ° fera drumeților "pre’a Ü-tôt so^ul o­r !’“ Pe Care...mul modern’ SUPUS solicitărilor de tot soul, o cauta cu aviditate, aș spune, cu desperare. Desigur, niște stridențe ar trebui înlăturate cu timpul : omni­­prezentele obiecte de artizanat - suporturi de fotografii, ploști stilizate, chiar prea stilizate, un fel de desad­ele lăcuite -Surilor" 'TwTM** Șî Cafe?nete : QPoî l;Psa de unitate a esatui­lor - îmbinarea covoa­­elor românești cu ștergare prea zestre f ^nr^V?"-'?. au­entice’ c ° ?' draperiile de la fe­restre fiecare infațișind culori care se bat cap in cod ■ cel puțin tonomatul, contrazice flagrant întreaga ambiantă Mi se pare ca atunci cind marunc­urs de mămăligă, cînd întina în Plăcea să asi0­|de P­’ Pîrpâlit Pe Vratic, urechilor mele le-ar placea sa asculte mai bine un taraf, ingînînd pe strune tre­murate un cintec de pahar, sau­­ poate vreau prea mult­­ - o balana spusa, lautarește. Atuncea, chiar că franțuzului i' se Drr ° rVP'ritul VS Chimii P­ute*te sub 9eana S'iîor . . .ar.m s.fir?lt' uu se Poate face totul dintr-o dată. S-apoi des­­chizând oricare dintre ușile hotelului după doi pași , ajungi sub La o azvirlitură de băț se află muzeul mînăstirii în care stropite cu argint și aur, stihare grele vorbesc despre vremu­rile voievozilor, iar crucile ferecate în lucrături masive amin­tesc de iscusința meșterilor de demult. Pe o coastă pieptișă la jumătatea drumului către Agopia­ Veche, ale cărei origini se pierd în vremea lui Petru Mușat, stînca lui Petru Aron stă mărturie cruzimei cu care fratricidul ajuns voievod și-a pedepsit și batjocorit unchiul, starețul în­cărcat de ani al schitului. Un loc al liniștei pe care mai toți scriitorii noștri, de la Vlăhuță și Delavrancea pînă la Topîrceanu și Otilia Cazimîr, l-au căutat și l-au iubit, venind aici să ia sănătate și putere, pentru un suflet mai ales ! C. STUPCANU TELEVIZIUNE nr vineri 23 februarie W68 Liniște -inovatorul gîndește Cursorul riglei de calcul face un du-te-vino continuu. Fruntea celui care de multe ore a uitat să se mai ridice de la masa de lucru asudă, fiindcă omul gindește intens. Undeva în fa­brică gîndirea acestui om are de spus ceva. Va inova, va îmbunătăți utila­jul sau procesul tehnologic. Faseți deci, liniște. Inovatorul gîndește, creează. Inovații 1938 Alături de colectivele de muncă, inovatorii se străduiesc să-și aducă tot mai din plin aportul la perfecționarea procesului tehnologic, la pro­movarea noului în scopul îndeplinirii planului de producție și a angajamentelor în întrecerea so­cialistă. O investigație pe teren ne-a dat po­sibilitatea să aflăm lucruri îmbucurătoare: Fabrica „Reconstrucția•• Concluzia desprinsă din discuția avută cu ing. I. Căsapu, șeful comisiei de inovații de la fabrica „Reconstrucția", este aceea că mișcarea de ino­vații din această fabrică a pășit cu dreptul in 196$. S-a difuzat planul tematic de inovații pe acest an în toate secțiile, avind obiective precise, care pot contribui la îmbunătățirea procesului teh­­nologic.­­ Inovatorii noștri s-au și apucat de treabă, de­­clară interlocutorul. Avem înregistrate 5 propuneri.­ Fiecare Inovator nutrește dorința de a se afirma,­ de a concepe inovații cit mai utile și eficiente. Cea mai importantă propunere de inovații din­ cele înregistrate pînă acum este cea a unui co­lectiv de ingineri (I. Branea, V. Țintescu, Krausz Tiberiu) intitulată : „Dispozitiv pentru dislocarea lemnului în silozuri”. Inovația este actualmente în studiu și experimentare, cu perspective sigure de aplicare în depozitul de lemn al fabricii. Eficiența ei economică este deosebită pentru că va micșora timpul de încărcare a fierbătoarelor, va reduce e­­fortul fizic, va determina o creștere substanțială a productivitâții muncii. O inovație importantă care s-a aplicat în luna februarie a. c. este a electricianului Schmidtz Rudi „instalație de electroliză” necesară pentru labora­tor. Pînă acum, din lipsa acestei instalații, labo­ratorul trimitea la București anumite lucrări pen­tru analize. Fabrica „Comuna din Paris" Și despre mișcarea de inovații de la fabrica „Comuna din Paris” se pot spune lucruri bune. S-au stabilit obiectivele și planul tematic al inovațiilor pe acest an, se pun bazele unui concurs de inova­ții cu premii, s-au ținut consfătuiri cu autorii de propuneri etc. Sunt luate toate măsurile ca treaba să meargă așa cum trebuie, ne preciza într-o discuție ing. Mihai Hlihor, șeful serviciului tehnic al fabricii. Sînt înregistrate pînă acum trei propu­neri. Reține atenția însă o inovație mai impor­tantă ai cărei autori (maiștri I. Fușalău și Gh. Bo­țea) propun să se utilizeze la secția veche carton dur, maculatură măcinată la hidropulper, în locul maculaturei­­ măcinate­­, kelergane. Prin acest sis­tem de lucru, crește substanțial productivitatea muncii, reducîndu-se 6 oameni, care pot fi utili­zați în operații mai importante ale procesului de producție din fabrică. Propunerea acestor autori se va aplica în scurt timp în producție. I. BERENSTEIN astăzi Ctitorii din vremuri legendare—biserica și a lui Ștefan turnul de la curtea domnească Voievod RADIO astăzi TELEVIZIUNE mm radio VINERI 23 FEBRUARIE PROGRAMUL­­ 5.00 BULETIN DE ȘTIRI. 5.05 Program muzical de di­mineață. 5.15 Gimnastică. 5.25 Program muzical de di­mineață. 5.30 BULETIN DE ȘTIRI. 5.35 Program muzical de di­mineață. 5.50 JURNAL AGRAR. 6.00 18.25 MUZICĂ ȘI AC­TUALITĂȚI. 8.25 MOMENT POETIC. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 BULETIN DE ȘTIRI. 9.05 La microfon meloda preferată. 9.30 Muzică populară 9.55 Melodii din filme. 10.10 Curs de limba rusă 10.30 Poem pentru vioară , orchestră de Mircea D r­ac. 10.45 Cîntece de Ion Hartu­­lary-Darclée. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Cronica economică. 11.15 Recital de operă Va­lentin Teodorian 11.30 Muzică ușoară cu for­mația Horia Ropcea. 11.45 Sfatul medicului : — Primul ajutor în criza he­patică. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntă orchestra de mu­zică populară a Casei de cultură „Nicolae Bălcescu" din București. 12.15 BULETIN DE ȘTIRI. 12.20 Notați-vă din proga­mele noastre. 12.22 Sucese ale muzicii u­­șoare. 12.45 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. 12.55 intîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. ’0 Parada soliștilor si a orchestrelor de muzică u­­soa­ră. •1.15 Dumbrava minunată (emisiune pentru școlarii din clasele I—IV) : „Aici Rita postorița I” 14.50 Zece minute cu Rita Pavone. 15.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteo-rutier. 15.05 Jocuri populare. 15.15 Coordonate culturale. Luna cărții la sate. 15.30 Selecțiuni din operete. 15.45 Cîntă Dan Spătaru. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Album carat 16.30 Muzică ușoară de La­u­­rențiu Profeta. 16.45 Banatule, mîndră floa­re - emisiune de folclor. 17.15 In slujba patriei. 17.45 Caleidoscop muzical. 18.00 BULETIN DE ȘTIRI. 18.05 Cronica economică. 18.15 Melodii de Richard Oschanitzky. 18.30 JURNAL AGRAR. 18.50 Melodi' annulare in­foo­r» •'rvpQ + o <­'••** • f111: p­rrț cț^'j | !­unaoci. 19.00 RADIOCAZETA DE SEARĂ. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 BULETIN DE ȘTIRI. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii românești. 20.40 Concurs cu public. 21.00 Festivalul festivalurilor de muzică ușoară. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteorologic. 22.ZQ Orchestra Bert Kaemp­­fert. 22.30 MOMENT POETIC. Partidului, inima și viersul 22.35 Muzică ușoară. 24.00 BULET­IN DE ȘTIRI. 0.05-3.55 Estrada nocturna. • Buletine de știri și scui latine meteo-rutiere la o­­rele 1.00 2.00, 3 00 și 3.50. VINERI 23 FEBRUARIE PROGRAMUL II 15.00 Selecțiuni din operete românești. 15.15 Cîntă Franck Sinatra 15 un *­­­­c de cronică lite­rară • Interviu cu Genrge Ivașcu despre volumul „Din­ istoria teoriei și cri­ticii literare românești”. 15.40 Pentru prietenii muzi­cii corale. 16.00 Jocuri populare. 16.15 Pe teme medicale. 16.25 Din viața de concert a Capitalei. 17.00 RADIOJURNAL. Bule­tin meteorologic Stafia 351 m. 17.00—17.15. AGENDA BUCUREȘTEANĂ. 17.15 Concerto grosso în re minor opus 3 nr. 11 de Antonio Vivaldi 17.28 Cîntă orchestra Tiju­ana Brass. 17.40 A 7-a ARTĂ. Ediție pentru cinecluburi. 18.00 Cîntă violonistul Ionel Banu. 18.10 Portrete de români : George muzicieni Stephă­­nescu. Prezintă Ioana Ște­­fănescu. 18.40 Melodii inedite cu Charles Aznavour. 18 *■= BULETIN DE ȘTIRI. 19 i­ Simfonii de loc end Havdn Simfonia nr. 90 in Do major. 19.30 Curs de limba spanio­lă (secția a 35-a). 19.50 Noapte bună, copii ; „Meșteșugul și trufia", po­veste de Mioara Cremene. 20.00 Seară de operă . „A­­micul Fritz” de Mascagni. 21.00 BULETIN DE ȘTIRI. 21.05 Seară de operă (conti­nuare). 21.30 STUDIOUL DE POEZIE Recital Eminescu. Scrisoa­rea I. Recită Ludovic An­tal. 21.50 Seară de operă (con­tinuare). 22.15 CARNET PLASTIC. 22.30 Seară de operă (con­tinuare). 23.00 RADIOJURNAL. 23.07 Din creația lui Mihail Andricu. 0.01 Expoziție de muzică ușoară. 0.55-1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteo-rutier tv 17.30 Curs de limba (secția a 4-a) 17.58 Sumarul zilei. 18.00 DRUMURI ȘI POP, SURI - emisiune turistică 18.20 Buletinul circulației ru­­tiere. 18.30 Pentru cei mici • A B C.­­ DE CE ? „Ci­ zece în plic". 18.55 ® Pitt, băiatul care n voia să se tundă”. Pentru tineretul școlar 19.10 • ȘCOLI ȘI TRADIȚI Lieul „George Bacovia" din Bacău. E’’ r­ealizat de Dinu Ili­escu Imaginea : George Brăti­anu. ■ ■ •• • DE 19.30 TELEJURNALUL SEARA 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 STUDIOU MUZICAL. Cultura muzicală de-a lun­­gul timpului. Apariția operei și răspin­­direa ei. Prezintă Grigore Constan­­t­inescu. 20 35 REPORTAJ '68. Uvertură pe Dunăre. Film realizat de Merig Vasilen­. 1­00 REFLECTOR. 115 PARADA VEDETELOR. Preludiu la Festivalul in­­ternațional de muzică u­­șoară Brașov 1968.­­1.35 FILM ARTISTIC : DUv MINICA VESELA. O producție a Televiziunii ungare 22­40 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 23.00 închiderea emisiunii. ,

Next