Ceahlăul, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-36)
1968-02-23 / nr. 4
REVELAȚII REPORTER REPORTER REPORTER PE DRUMURI NEMTENE Hornul Iadului Ninge. De două zile ninge intr-una. Și zăpada s-a așternut pretutindeni. Hlamidă albă pe umerii verzi ai brazilor. E alb pînă și drumul care ne poartă acum, in primele ceasuri ale dimineții reci, prin locuri de un pitoresc deosebit. Străbatem în goană Tașca, sat așezat „pe-un picior de plai” ; Bicazul, crescut lingă, vestita cetate a luminii, pe vetrele cocioabelor sărăcăcioase ale țăranilor, odinioară luminate de pîlpîirile palide și reci ale opaițelor ; Bicazul Ardelean, cu bogăția costumelor sale policrome. Lăsăm în urmă satul Bicaz-Chei, cu frumoasele căsuțe din bîrne de brad, străjuit, dinspre vest, de piscul semeț al Șugaului. Și iată-ne din nou lingă meandrele albiei înguste a Bicazului. Coborind către Chei, firul subțiratic, aparent plăpînd al apei, își croiește cu îndîrjire drumul printre coloși, frîngîndu-le tăria de veacuri. Undele sale învolburate se năpustesc pieptiș asupra pojghițelor subțiri de gheață, silindu-le să se retragă, zdrobite, în lături. Mașina se oprește la pragul spiralei serpentinelor și noi, fascinați de licărul orbitor al zăpezii, urcăm încet cei câțiva kilometri de-a lungul cărora se întinde labirintul măreț al Cheilor. Susurul voios al Bicazului intră aici în clocotul triumfului , fiecare colț, fiecare piatră, stirnesc entuziasmul privitorilor. Și iată-ne ajunși în ..Hornul iadului", în locuri unde pereții imenși se apropie atît de mult, drumul se îngustează într-atita,incii crezi că gigantica poartă geologică se va închide pentru totdeauna, prinzîndu-te în ea aidoma copacului care, la un semn al hainei Ierni, l-a închis pentru vecie între scoarțe pe piticul Barbă-Cot. Minute în șir te simți strivit între blocuri de piatră de o ciudată măreție. Atinse de bagheta aspră a vrăjitorului Ger, înseși apele Bicazului par a fi aici pietrificate. Piatră și numai piatră. Doar sus, undeva, un petic albastru de cer îți zîmbește încurajator. Dar drumul se lărgește, munții se dau deodată în lături, făcînd loc privirii să coboare spre Suhard. La poalele acestui colos milenar se întind, de treisprezece decenii, apele reci și limpezi ale Lacului Roșu. „Perla Carpaților răsăriteni" se oferă in voie privirilor, dezvăluind o parte a tainelor genezei sale. Numeroasele cioturi de brad ce străbat apa țin încă tăiază amintirea memorabilei furtuni din îulie 1837, cînd muntele și-a prăbușit un stei peste trupul firav al pîrîului, dăruind acestor locuri frumuseți de legendă. Priza neclintită a apei nu mai este sfîșiată acum de săgețile negre ale bărcilor. Larma zilelor însorite de vară a rămas uitată de mult ș î-n multe nopți se va perinda luna de-asupra lacului pînă va renaște iarăși. Sprijiniți de brazi, pe malul apei, am rămas așa uitați multă vreme, în mijlocul unui peisaj de basm. Și-am pornit încet înapoi doar cînd soarele s-a retras către Ceahlău și primele umbre ale înserării au prins a-și așterne aripile. Ștefan OLTEANU Contururi Este drept că o schiță de sistematizare ne-ar fi fost de un mare folos. Dar și așa, fără ea, am reușit să descifrăm conturul arhitectonic pe care îl rezervă viitorul municipiului Piatra Neamț. Dintre principalele obiective atacate de constructori cîteva vor întregi ideea după care a fost gîndit centrul orașului. Printre acestea se află cinematograful cu ecran panoramic de 650 de locuri și clădirea dispecerului energetic pentru hidrocentralele de pe Valea Bistriței. Parte din cele 463 de apartamente ce se vor da in folosință în acest an, vor schimba configurația cartierului Precista, iar restul vor constitui un nou ansamblu de locuințe în cartierul Mărăței. Pînă în prezent, aici s-au turnat fundațiile la 360 de apartamente urmind ca altele 60 să fie și ele în curînd atacate. Noul ansamblu marchează începutul unei acțiuni de sistematizare a zonelor periferice. Peste puțin timp îi va urma cartierul Dărmănești unde se va înălța un ansamblu de aproximativ 1900 apartamente cu dotările social-culturale necesare, și al cărui proiect se află astăzi în stadiul de studiu tehnico-economic. Există, așadar, perspective ca, o datâ cu ridicarea zonelor periferice la nivelul centrului, aspectul arhitectural al intrărilor și ieșirilor din oraș să se îmbunătățească vizibil. S-ar părea, deci, că, deși orașul Piatra Neamț nu are o schiță de sistematizare, conturul lui arhitectonic se profilează tot mai mult, oferind condiții de a face practic inutilă elaborarea schiței. Și totuși ea este deosebit de necesară orașului, în aceste zile, pentru a-și pune în valoare frumusețile turistice. Nu trebuie uitat că Piatra Neamț este trecut pe lista orașelor în care se pot construi case de odihnă și turism proprietate personală potrivit prevederilor Decretului 713 și ale H.C.M. 1763 din 1967. Pentru aceasta însă, este nevoie ca zonele rezervate acestor construcții să fie cuprinse în schița de sistematizare. Fără ca orașul nu va putea oferi nici un teren amatorilor de astfel de construcții și, prin urmare, nu va putea beneficia de avantajele ce decurg de aici. O singură concluzie se impune : orientarea de către D.S.A.P.C. Bacău, a finalizării schiței de sistematizare a orașului Piatra Neamț. Orice amînare prejudiciază dezvoltarea armonioasă a municipiului, împiedicîndu-l să se afirme, cu un ceas mai devreme, ca o atrăgătoare localitate turistică. Ing. C. AMARIȚEI astăzi RADIO astăzi CEAHLĂUL Apoi noi am venit cu tov (chiar așa tov, nu tovarășul) Mosora - spunea un bătrîn meșter betonist întilnit pe șantierul de la Valea Uzului, un munte de om, ardelean după vorbă, amintindu-și începuturile Bicazului. Și dintr-o dată ceva s-a răsturnat în mine, ca întotdeauna cînd percepi lucrurile dincolo de coaja lor reală, surprinse in fulgurantă proiecție fantastică - și i-am văzut pe oamenii care veneau la Bicaz, învăluiți intr-o aură de legendă, un fel de descălecat al unor alte începuturi. Va fi avind și apa aceasta cu nume femeiesc răspicîndu-se în consoane, farmecul ei fără moarte. Ținut de legende, se putea să nu mai iste una, poate mai multe ? Bistrița față de crai... La Tarcău mașinile cu huruitul lor năpraznic, făcîndu-te să te aștepți ca din Sufletul Bistriței semănător celui prin care jungla suverană își lua în stâpînire pe nespusă vesterginile unor cetăți, altădată strălucitoare, în îndepărtata Indie. Numai că acolo era o supunere pasivă. Aici totul pulsează, văile ăuse de strigătele țapinarilor, motorașul gaterului păcăne nerăbdător. Bistrița își tremură apele către viaduct, murmurînd. De la Baraj la deal siluetele brazilor crestează cu desăvirșită eleganță cerul, firele de iarbă se desenează cu precizie între dîrele de zăpadă — ca urmele unei fiare uriașe care se trage rănită către creste. Și totuși... spinările munților și creștetele brazilor, acoperișurile de șindrilă și stogurile de fin, tot ce e muchie și rotunjime are marginile învăluite, înmuiate într-un aer care e numai a acestui spațiu, mătăsos dacă se poate spune astfel, ca o respirație a Bistriței tremurînd în văzduh. Sabasa-Borca-Poiana Mărului, întreită răscruce : Sadoveanu, Creangă, Labiș.o „Cu vînturile-n coarne, în goană nebunească, zburau năvalnic cerbii pe fragedul polei. Era acolo-ntreagă pădurea românească... Cățărîndu-se pe înălțimi cu spinări de lup, coborind în văi pe cîte-un pinten cu largi fluturări de mantii, molifții bătrîni, lăsînd petece largi fînețelor, înnegrind peste brăduții tineri, poalele rotunde ale altui munte, ici șî colo cite un mesteacăn alb, drept ca o făclie și ca o spadă. Trunchiuri aurii clădite unele peste altele - plutele de la primăvară. Pe munți, in pereții caselor, bătînd în culoarea mierii vechi, arse, cele mai vechi, ridicîndu-se semeț cu țepușile ascuțite de pe crestele acoperișurilor ; fumul, înălțîndu-se domol vreme de liniște și pace ! Drumuri urcînd și coborind muntele, ci nemișcate clipă-n clipă totul să se disloce, să sară în aer, să se sfărîmeți se par incompatibile cu peisagiul . Rîul își trece mohorît plăcile de oțel peste spinările bolovanilor, împotrivindu-i - se neghiobi, pădurea tace încremenită, scuturîndu-și arar cite o creangă din care ninge argint peste urmele sălbăticiunilor ieșite în luminiș. La Borca grelele camioane purtînd trunchii uriași, tractoarele roșii au devenit familiare, aproape că te-ai mira că nu au fost totdeauna aici! Procesul e întrucîtva a în curțile gospodăriilor, pașii așezați ai muntenilor ducîndu-se cu trebi, o basma roșie fluturind tainic în înserare. Bistrița... Borca, 6000 de sufete. 200 de nașteri an țări. O piuă de sumani. Liceu. O fotografie veche : „Sosirea pe plută la Borca a altețelor lor regale, principii moștenitori" Infobenații de circumstanță și cițiva țărani de carnaval. „Meritul acestui progres pe lingă imboldul și concursul Onor. Administrațiunii, revine șî d-lor învățători de pe domeniu care și-au făcut un cult de a lucra împreună cu agenții administrației pentru deșteptarea în mod distractiv a țăranilor” (O monografie a Domeniului coroanei). Moș Dumitru Manoliu, 68 de ani . Parte se lucra în regie care se plătea cu un preț de nimica, parte in antrepriză. Domeniile dădeau loturi dragomanilor, care jupuiau și pielea de pe noi ! Vorbim multe, de toate. Mă uit la straiele de sărbătoare țesute de noră. Catrințe invrîstate negru și roș, cu flori argintii, cămăși cu piepții brodați cu hurmuz, una cu flori negre de o mare simplitate și eleganță. Bonde grele, înflorate viu. Intr-un tîrziu bătrînul îmi spune un necaz mare cu o fată a lui care nu mai este. Ridică ochii albaștri către bunic o tătuță bălaie, urmașa celei duse. Baltagul. Fantasma căprioarei aleargă către o Bistriță dintr-o dată învolburată izbind AU mahlapi grei lemnele, un nor de plumb se așterne către apus, împungind cu un vîrf ascuțit ca o săgeată muntele ! Iarăși soare, aproape primăvăratec, ștergînd umbrele... St. CĂTĂLIN Loc al liniștii Coborind dealul Crăcăoanilor, cu văiugi care cunosc istorii înfricoșate petrecute demult, călătorului i se deschide dintr-o dată o priveliște largă in care printre piscuri de copaci albesc satele pînă departe sub poala muntelui, pe care se înalță „acoperită de fulger și îngrădită cu pustiu", Cetatea Neamțului. Culoarea dominantă a peisajului este albastrul. Albaștri munții, pierzîndu-se-n depărtări , albăstriu gerul, tremurînd încețoșat la orizont. O culoare de taină. Te ntrebi dacă siluetele de pe culmi sînt ale țăranilor prășitori ori ale războinicilor îndreptîndu-se în șiruri lungi către Cetate , înainte de a ajunge la Tîrgul Neamț, drumul cotește scurt către Agapia. După-amiază de iarnă. Pe latura stingă muntele întunecat crește către Nord. In dreapta, soarele scăpătînd către asfințit, scaldă cu aur, în nuanțe coborind pînă la cele mai subtile transparențe de violet, dealurile pe care răsar împuținați, singurateci, stejari surprinși în altitudini care au ceva omenesc în ele. De la cișmea încolo, aerul, și pînă atunci de o curățire neîntîlnită altundeva, capătă o puritate fantastică. Am intrat în domnia brazilor grei de zăpadă, care fac strajă neadormită ctitoriei hatmanului Gavril, fratele lui Vasile vodă. Nu departe de locul numit altădată „La odaie", unde oamenii mănăstirii grijeau vitele, pe dreapta, se înalță o construcție nouă, al cărei meșter a avut inspirația s-o izbutească în spiritul locului. Cinci clădiri aducînd aminte înfățișarea cuielor, unse prin coridoare asemănătoare arhondaricelor, constituie complexul turistic Agapia. Acoperișuri țuguiate de șindrilă. Lemnul, folosit din belșug, nu numai la canaturile ușilor și la streșini. Paturile celor 18 camere, ca și scaunele sugerînd o atmosferă medievală, — totul construit din lemn de brad peste care fierul roșu șî-a lăsat urmele de arsură. Pe mese, ulcele de lut, pînă și scrumierele sunt de lut , într-o vitrină am văzut străchini și ulcioare înflorite în culori sobre. O ideie năstrușnică , veiizele sunt lămpi de gaz cu un bec montat înăuntru Is.dz’cd' bunul gust arhitectonic îmbinîndu-se cu istețimea amenajării interioarelor - sinteza rezultată fiind aceea a unui stil autentic românesc. Adăugind restaurantul în al cărui meniu, pri fripți stau alături mîncărilor de bureți și plăcintelor moldovenești, toate făcînd priincioasă tovărășie vinului adus din podgorii cu nume frumos - Cotnari, Jariștea - înțelegem lesne de ce e proaspătul Complex (data nașterii - mijlocul verii tecute) a și început să fie căutat de turiști. „Toate laudele cărora comentare 0 Traducem, cu totul liber cuvintele unui francez, care manifestinau și^ incintarea, scria că în acest loc „spiritul respiră” InnisteTmunt T 0^1 Ag,° pia ° fera drumeților "pre’a Ü-tôt so^ul or !’“ Pe Care...mul modern’ SUPUS solicitărilor de tot soul, o cauta cu aviditate, aș spune, cu desperare. Desigur, niște stridențe ar trebui înlăturate cu timpul : omniprezentele obiecte de artizanat - suporturi de fotografii, ploști stilizate, chiar prea stilizate, un fel de desadele lăcuite -Surilor" 'TwTM** Șî Cafe?nete : QPoî l;Psa de unitate a esatuilor - îmbinarea covoaelor românești cu ștergare prea zestre f ^nr^V?"-'?. auentice’ c ° ?' draperiile de la ferestre fiecare infațișind culori care se bat cap in cod ■ cel puțin tonomatul, contrazice flagrant întreaga ambiantă Mi se pare ca atunci cind maruncurs de mămăligă, cînd întina în Plăcea să asi0|de P’ Pîrpâlit Pe Vratic, urechilor mele le-ar placea sa asculte mai bine un taraf, ingînînd pe strune tremurate un cintec de pahar, sau poate vreau prea mult - o balana spusa, lautarește. Atuncea, chiar că franțuzului i' se Drr ° rVP'ritul VS Chimii Pute*te sub 9eana S'iîor . . .ar.m s.fir?lt' uu se Poate face totul dintr-o dată. S-apoi deschizând oricare dintre ușile hotelului după doi pași , ajungi sub La o azvirlitură de băț se află muzeul mînăstirii în care stropite cu argint și aur, stihare grele vorbesc despre vremurile voievozilor, iar crucile ferecate în lucrături masive amintesc de iscusința meșterilor de demult. Pe o coastă pieptișă la jumătatea drumului către Agopia Veche, ale cărei origini se pierd în vremea lui Petru Mușat, stînca lui Petru Aron stă mărturie cruzimei cu care fratricidul ajuns voievod și-a pedepsit și batjocorit unchiul, starețul încărcat de ani al schitului. Un loc al liniștei pe care mai toți scriitorii noștri, de la Vlăhuță și Delavrancea pînă la Topîrceanu și Otilia Cazimîr, l-au căutat și l-au iubit, venind aici să ia sănătate și putere, pentru un suflet mai ales ! C. STUPCANU TELEVIZIUNE nr vineri 23 februarie W68 Liniște -inovatorul gîndește Cursorul riglei de calcul face un du-te-vino continuu. Fruntea celui care de multe ore a uitat să se mai ridice de la masa de lucru asudă, fiindcă omul gindește intens. Undeva în fabrică gîndirea acestui om are de spus ceva. Va inova, va îmbunătăți utilajul sau procesul tehnologic. Faseți deci, liniște. Inovatorul gîndește, creează. Inovații 1938 Alături de colectivele de muncă, inovatorii se străduiesc să-și aducă tot mai din plin aportul la perfecționarea procesului tehnologic, la promovarea noului în scopul îndeplinirii planului de producție și a angajamentelor în întrecerea socialistă. O investigație pe teren ne-a dat posibilitatea să aflăm lucruri îmbucurătoare: Fabrica „Reconstrucția•• Concluzia desprinsă din discuția avută cu ing. I. Căsapu, șeful comisiei de inovații de la fabrica „Reconstrucția", este aceea că mișcarea de inovații din această fabrică a pășit cu dreptul in 196$. S-a difuzat planul tematic de inovații pe acest an în toate secțiile, avind obiective precise, care pot contribui la îmbunătățirea procesului tehnologic. Inovatorii noștri s-au și apucat de treabă, declară interlocutorul. Avem înregistrate 5 propuneri. Fiecare Inovator nutrește dorința de a se afirma, de a concepe inovații cit mai utile și eficiente. Cea mai importantă propunere de inovații din cele înregistrate pînă acum este cea a unui colectiv de ingineri (I. Branea, V. Țintescu, Krausz Tiberiu) intitulată : „Dispozitiv pentru dislocarea lemnului în silozuri”. Inovația este actualmente în studiu și experimentare, cu perspective sigure de aplicare în depozitul de lemn al fabricii. Eficiența ei economică este deosebită pentru că va micșora timpul de încărcare a fierbătoarelor, va reduce efortul fizic, va determina o creștere substanțială a productivitâții muncii. O inovație importantă care s-a aplicat în luna februarie a. c. este a electricianului Schmidtz Rudi „instalație de electroliză” necesară pentru laborator. Pînă acum, din lipsa acestei instalații, laboratorul trimitea la București anumite lucrări pentru analize. Fabrica „Comuna din Paris" Și despre mișcarea de inovații de la fabrica „Comuna din Paris” se pot spune lucruri bune. S-au stabilit obiectivele și planul tematic al inovațiilor pe acest an, se pun bazele unui concurs de inovații cu premii, s-au ținut consfătuiri cu autorii de propuneri etc. Sunt luate toate măsurile ca treaba să meargă așa cum trebuie, ne preciza într-o discuție ing. Mihai Hlihor, șeful serviciului tehnic al fabricii. Sînt înregistrate pînă acum trei propuneri. Reține atenția însă o inovație mai importantă ai cărei autori (maiștri I. Fușalău și Gh. Boțea) propun să se utilizeze la secția veche carton dur, maculatură măcinată la hidropulper, în locul maculaturei măcinate, kelergane. Prin acest sistem de lucru, crește substanțial productivitatea muncii, reducîndu-se 6 oameni, care pot fi utilizați în operații mai importante ale procesului de producție din fabrică. Propunerea acestor autori se va aplica în scurt timp în producție. I. BERENSTEIN astăzi Ctitorii din vremuri legendare—biserica și a lui Ștefan turnul de la curtea domnească Voievod RADIO astăzi TELEVIZIUNE mm radio VINERI 23 FEBRUARIE PROGRAMUL 5.00 BULETIN DE ȘTIRI. 5.05 Program muzical de dimineață. 5.15 Gimnastică. 5.25 Program muzical de dimineață. 5.30 BULETIN DE ȘTIRI. 5.35 Program muzical de dimineață. 5.50 JURNAL AGRAR. 6.00 18.25 MUZICĂ ȘI ACTUALITĂȚI. 8.25 MOMENT POETIC. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 BULETIN DE ȘTIRI. 9.05 La microfon meloda preferată. 9.30 Muzică populară 9.55 Melodii din filme. 10.10 Curs de limba rusă 10.30 Poem pentru vioară , orchestră de Mircea D rac. 10.45 Cîntece de Ion Hartulary-Darclée. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Cronica economică. 11.15 Recital de operă Valentin Teodorian 11.30 Muzică ușoară cu formația Horia Ropcea. 11.45 Sfatul medicului : — Primul ajutor în criza hepatică. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntă orchestra de muzică populară a Casei de cultură „Nicolae Bălcescu" din București. 12.15 BULETIN DE ȘTIRI. 12.20 Notați-vă din progamele noastre. 12.22 Sucese ale muzicii ușoare. 12.45 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic. 12.55 intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. ’0 Parada soliștilor si a orchestrelor de muzică usoară. •1.15 Dumbrava minunată (emisiune pentru școlarii din clasele I—IV) : „Aici Rita postorița I” 14.50 Zece minute cu Rita Pavone. 15.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteo-rutier. 15.05 Jocuri populare. 15.15 Coordonate culturale. Luna cărții la sate. 15.30 Selecțiuni din operete. 15.45 Cîntă Dan Spătaru. 16.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteorologic. 16.15 Album carat 16.30 Muzică ușoară de Laurențiu Profeta. 16.45 Banatule, mîndră floare - emisiune de folclor. 17.15 In slujba patriei. 17.45 Caleidoscop muzical. 18.00 BULETIN DE ȘTIRI. 18.05 Cronica economică. 18.15 Melodii de Richard Oschanitzky. 18.30 JURNAL AGRAR. 18.50 Melodi' annulare infoor» •'rvpQ + o <'••** • f111: prrț cț^'j | !unaoci. 19.00 RADIOCAZETA DE SEARĂ. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 BULETIN DE ȘTIRI. 20.05 Radiomagazin sportiv. 20.17 Melodii românești. 20.40 Concurs cu public. 21.00 Festivalul festivalurilor de muzică ușoară. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. Buletin meteorologic. 22.ZQ Orchestra Bert Kaempfert. 22.30 MOMENT POETIC. Partidului, inima și viersul 22.35 Muzică ușoară. 24.00 BULETIN DE ȘTIRI. 0.05-3.55 Estrada nocturna. • Buletine de știri și scui latine meteo-rutiere la orele 1.00 2.00, 3 00 și 3.50. VINERI 23 FEBRUARIE PROGRAMUL II 15.00 Selecțiuni din operete românești. 15.15 Cîntă Franck Sinatra 15 un *c de cronică literară • Interviu cu Genrge Ivașcu despre volumul „Din istoria teoriei și criticii literare românești”. 15.40 Pentru prietenii muzicii corale. 16.00 Jocuri populare. 16.15 Pe teme medicale. 16.25 Din viața de concert a Capitalei. 17.00 RADIOJURNAL. Buletin meteorologic Stafia 351 m. 17.00—17.15. AGENDA BUCUREȘTEANĂ. 17.15 Concerto grosso în re minor opus 3 nr. 11 de Antonio Vivaldi 17.28 Cîntă orchestra Tijuana Brass. 17.40 A 7-a ARTĂ. Ediție pentru cinecluburi. 18.00 Cîntă violonistul Ionel Banu. 18.10 Portrete de români : George muzicieni Stephănescu. Prezintă Ioana Ștefănescu. 18.40 Melodii inedite cu Charles Aznavour. 18 *■= BULETIN DE ȘTIRI. 19 i Simfonii de loc end Havdn Simfonia nr. 90 in Do major. 19.30 Curs de limba spaniolă (secția a 35-a). 19.50 Noapte bună, copii ; „Meșteșugul și trufia", poveste de Mioara Cremene. 20.00 Seară de operă . „Amicul Fritz” de Mascagni. 21.00 BULETIN DE ȘTIRI. 21.05 Seară de operă (continuare). 21.30 STUDIOUL DE POEZIE Recital Eminescu. Scrisoarea I. Recită Ludovic Antal. 21.50 Seară de operă (continuare). 22.15 CARNET PLASTIC. 22.30 Seară de operă (continuare). 23.00 RADIOJURNAL. 23.07 Din creația lui Mihail Andricu. 0.01 Expoziție de muzică ușoară. 0.55-1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Buletin meteo-rutier tv 17.30 Curs de limba (secția a 4-a) 17.58 Sumarul zilei. 18.00 DRUMURI ȘI POP, SURI - emisiune turistică 18.20 Buletinul circulației rutiere. 18.30 Pentru cei mici • A B C. DE CE ? „Ci zece în plic". 18.55 ® Pitt, băiatul care n voia să se tundă”. Pentru tineretul școlar 19.10 • ȘCOLI ȘI TRADIȚI Lieul „George Bacovia" din Bacău. E’’ realizat de Dinu Iliescu Imaginea : George Brătianu. ■ ■ •• • DE 19.30 TELEJURNALUL SEARA 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 STUDIOU MUZICAL. Cultura muzicală de-a lungul timpului. Apariția operei și răspindirea ei. Prezintă Grigore Constantinescu. 20 35 REPORTAJ '68. Uvertură pe Dunăre. Film realizat de Merig Vasilen. 100 REFLECTOR. 115 PARADA VEDETELOR. Preludiu la Festivalul internațional de muzică ușoară Brașov 1968.1.35 FILM ARTISTIC : DUv MINICA VESELA. O producție a Televiziunii ungare 2240 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 23.00 închiderea emisiunii. ,