Ceahlăul, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)

1968-08-02 / nr. 140

Adunări generale ale salariaților din întreprinderi NICI UN RABAT CALITATII PRODUSELOR Comitetul de direcție al Fa­bricii de cărămizi din Roman a analizat recent obiectivul major al­­ acestui colectiv , calitatea producției. Prin plan in­ acest semestru s-au prevăzut 80 la sută cără­mizi calitatea I și 20 la suta cărămizi calitatea a ll-a. S-au realizat 82,4 la sută că­rămizi calitatea I și 17,6 la suta cărămizi calitatea a ll-a. Cui folosesc însă aceste îm­părțiri pe calități care demon­strează (după cum vom vedea mai departe) că organele CTC din întreprindere nu și-au făcut pe deplin datoria. Reclamațiile primite de la principalii benefi­ciari: întreprinderea 8 construc­ții București, I.C.M. 4 Iași, și Grupul nr. 4 de șantiere din Iași însumează 47.700 bucăți cărămizi... Sistemul de­­ rezolvare al reclamațiilor prin trecere de la o calitate la alta nu consti­tuie o soluție­­ se arată pe bună dreptate în darea de seamă și apoi aceast­ă­ pseudosoluție di­­duce pagube valorice întreprin­derii. Pe bună dreptate salariatul Constantin Dumitriu arăta în cuvîntul sau, dă, „placajele sunt de un nivel competitiv care fac posibilă solicitarea lor de cîți mai mulți beneficiari, dar cără­mizile le expediem cu mare greutate, din cauza proastei ca­lități beneficiarii declarîndu-se nemulțumiți de ele și astfel pe trimestrul trei avem la zi 800.000 cărămizi neexpediate". Alți vorbitori au demonstrat în cuvîntul lor căile care au dus la aceasta calitate slabă. Nu se respectă ciclul de ardere, tem­peratura, o corectă introducere în cuptoare, semnalează în cu­­vîntul său Vasile Coreiu. Referindu-se la unele as­pecte de participare a oamenilor la procesul de producție, sala­riatul Ioan Hughes spunea că „se putea realiza mai mult daca nu se neglija îngrijirea mașinilor de către șoferi. Aceștia nu ve­neau la serviciu cu regularitate fapt care făcea sa sufere apro­vizionarea cu argilă, avînd re­percusiuni asupra ritmicității procesului tehnologic.” Unii salariați nu se odihnesc în timpul liber, vin obosiți în schimbul­­ și minuind agrega­tele în această stare lovesc că­rămizile. Proporția argila rumeguș care intră în compoziția pastei pentru cărămizi, nu se face după norme care sînt bine stabilite, ci la întîmplare­ arată în cu­vîntul său muncitorul Constantin Mocanu — lucru ce afectează ca­litatea. Pentru îmbunătățirea ca­lității, comitetul de direcție a hotărit în proiectul de măsuri înlăturarea urgentă a deficien­țelor. Printre altele, este pre­văzută și îmbunătățirea compo­ziției frastei, care se va face din argilă plus șisturi carboni­fere. Trebuie urgentate toate măsu­rile posibile, pentru ca la a­­ceastă întreprindere calitatea să constituie un indice care să-și onoreze marca. Curier Centrală telefonică automată Ce poate fi mai comod de­cit să stăm în fotoliul din apar­tamentul în care locuiești și să vorbești la telefon cu cine dorești din oricare oraș al țarii ! Aceasta posibilitate o poate oferi centrala telefonică auto­mată interurbana care nu-ți cere decît să formezi­­ un nu­măr și un­­ prefix format din cifrele corespunzătoare orașu­lui respectiv. O asemenea centrală a fost dată în folosință zilele acestea în municipiul Bacău care de­servește­ și­ municipiile Piatra Neamț și Roman cu zece și respectiv cinci circuite semiau­tomate. In prezent centrala este conectată cu cinci orașe ale țării - București, Ploiești, Brașov, Constanța și stațiu­nile de pe litoral. Pina la sfirșitul acestui an, numărul lor va crește la 16. Din succesele lunii iulie Eforturile pentru îndeplini­rea sarcinilor de plan pe luna iulie, s-au concretizat la I.F. Tîrgu -Neamț prin obținerea unor succese importante. Așa spre exemplu, încă de la 27 ale lunii erau depășite can­titățile planificate a se reali­za pina la 31 iulie la bușteni și lemn rotund rușinoase cu 996 m.c. la bușteni gater ste­jar cu 182 mc, la celuloză ru­șinoase cu 846 m.c. la celu­loză fag cu 773 m.c. și la bile manele cu­ aproape 400 m.c. Succesele acestea adăugate celor obținute în primul se­mestru al anului, vorbesc des­pre buna organizare a muncii și hărnicia colectivului de sa­­lariați. Construcții pentru muncitori Deși planificate a fi date în folosință eșalonat în tri­mestrul IV al anului în curs și in anul următor, cele șase a­­partamente aflate în planul de investiții al I.F. Tîrgu Neamț au fost date recent în folo­sință. Două dintre acestea sunt amplasate la Mănăstirea Neamț­, iar patru în oraș. Cu acestea spațiul de ludurt pus la dispoziția muncitorilor fores­tieri s-a mărit. TRAU IAS] Fron­t T­ari din toate țările, uniti-vm IORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU] Anul I Nr. 140 vineri 2 august 1968 4 pagini 30 bani La ordinea zilei Recoltarea griului, executarea arăturilor de vară și insămințarea culturilor duble Recomandări ale Direcției agricole județene Ploile abundente din ultima jumătate a lunii iulie au de­terminat compensarea deficitu­lui de apă din sol și au pus in condiții de vegetație mai bună culturile tirzii și cele du­ble. Cu toate aceste efecte na­turale pozitive pentru agricul­tura județului nostru, trebuie să semnalăm faptul că pen­tru pâioasele de toamnă ne­recoltate și în general pentru toate culturile, care se recol­tează în această perioadă, a­­bundența ploilor și mai ales frecvența lor zilnică, este dău­nătoare. O parte din pâioasele nerecoltate și rămase in clăi și căpițe sunt in pericol de a se degrada, iar pe suprafețele de griu nerecoltate producția este expusă scuturării și chiar încol­­țirii. Pentru a diminua aceste efec­te, conducerile CAP, specialiștii, întreaga masă de cooperatori trebuie să-și intensifice eforturile pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole de vară res­tante. Se impune folosirea la maximum a fiecărei ore bune de lucru, mobilizarea tuturor forțelor mecanice și manuale, organizarea unor acțiuni care să antreneze cu hotărîre toate organele de răspundere ce lu­crează in agricultură pentru di­rijarea și executarea aces­tor lucrări. Să se organizeze de îndată uscarea snopilor u­­mezi și în timpul zilei să se efectueze transportul la arie sau concomitent să se execute tre­­ierișul din clăi și transportul produselor, recoltate. Mecanizatorii să fie perma­nent pregătiți pentru a intra in lanurile destinate recoltării cu combinele. Griul umed rezultat după recoltarea din lan sau de la treieriș să fie transportat imediat la­, silozuri pentru us­care în condițiile cunoscute. In magazii, poduri etc. să se organizeze depozitarea griului în strat subțire și lepatarea lui pentru evitarea pierderilor. Pro­dusele depozitate să fie in permanență supravegheate sondate pentru a se lua mă­și suri care să evite încingerea lor. Să se rețină și să se condițio­neze pentru sămînță stocuri cu valoare biologică sigură, ne­afectate de umezeală. Datorită conținutului optim pentru umiditate creat in sol și mai ales acumulării unor re­zerve de apă în profunzime este posibilă obținerea unor rezultate sigure de pe urma culturilor duble pentru compensarea pro­ducției slabe de furaje .Este ne­cesar să se continue însămînța­­rea culturilor duble și în urmă­toarele 4-5 zile această im­portantă acțiune să fie înche­iată pe întreaga suprafață pre­văzută atît pentru animalele CAP cât și pentru cele ale coo­peratorilor. Este necesar să se sporească eforturile pentru eliberarea tere­nurilor de paie, depozitarea a­­cestora și concomitent să se treacă la executarea arăturilor de vară. Să nu se renunțe la indicii calitativi care condițio­nează reușita arăturilor d­e vară. Conducerile C.A.P., toți spe­cialiștii din cooperative sunt chemați să trateze cu toată răspunderea sarcinile ce revin în această perioadă șî să se depună eforturi susținute pentru urgentarea recoltării griului, e­­xecutarea arăturilor de varâ și insămințarea culturilor duble. •; S­oț Consumurile specifice - izvor nesecat de economii In activitatea de producție, reducerea sistematica a prețu­lui de cost constituie izvorul principal al creșterii gradului de rentabilitate. La Uzina de fibre sintetice Să­­vinești, analizele făcute au scos la iveală rezultate importante pe linia reducerii prețului de cost la toate produsele fabricate. Pe întreprindere, prețul de cost a fost­ redus în trimestrul ÎL cu 7,4­1a sută față de sarcina sta­bilita de 2,17 la suta iar pe semestru cu 8,51 la suta fața de sarcina de 3,09 la sută. Prin aceste importante redu­ceri a cheltuielilor de producție în prima parte a anului 1968, colectivul întreprinderii a raportat o economie noastre peste plan în valoare de 17,2 milioane lei, iar în această perioadă nu a fost nici un produs nerenta­­bil. Cheltuielile la 1000 lei pro­ducție marfă au scăzut cu a­­proape 50 lei, ceea ce a contri­buit, ca rentabilitatea uzinei sa crească față de plan cu 14,32 la sută. Considerăm rezultatul de mare­ importanță pentru în­treprinderea noastră, mai ales că în această perioadă, în urma reducerii prețului de cost, gradul de rentabilitate a crescut la unele produse cu mare per­spectivă ca : fibra relon pale, cu 9 la sută, fibră melana puf cu 10 la sută etc. La capro­­lactamă marfă, la fire și fibră relon de asemenea a simțitor rentabilitatea fața crescut de nivelul planificat pe trimestrul II Factorii principali care au de­terminat aceste reduceri la pre­țul de cost sînt multipli în ca­drul uzinei noastre. Dintre a­ceștia au enumera doar tre­cu efecte hotărîtoare : 1) Creș­terea volumului producției marfă cu 6,4 la sută peste planul peri­oadei, 2) Creșterea productivi­tății muncii cu 6,8 la sută față de plan, prin care a scăzut sim­țitor greutatea specifica a sa­lariilor directe față de cheltu­ielile totale ale fabricației 3) Reducerea consumurilor spe­­­cifice de materii prime și uti­lități. Deci toate elementele pre­țului de cost au scăzut, ceea ce arată că în uzina noastră reducerea cheltuielilor de pro­ducție, a fost o preocupare permanenta, iar in urma măsu­rilor organizatorice luate s-a creat posibilitatea depistării sis­tematice a unor resurse interne în toate ramurile activității pro­ductive. Cu toate că s-au înregistrat reduceri la fiecare element al prețului de cost, efectul aces­tora asupra nivelului costurilor nu a fost identic. Cu cit ele­mentul respectiv are o greutate specifică mai mare în suma to­tală a costurilor, reducerea cau­zată este cu atît mai impor­tantă. Astfel, pentru reducerea cit mai accentuată a cheltuie­­lilor de producție ,atenția tre­buie sa fie concentrată asupra acelor elemente care au influ­ență hotăritoare asupra redu­cerii prețului de cost. In uzina nostră elementele cele mai importante ale pre­țului de cost se constituie chel­tuielile efectuate cu prime și utilități (energie materii elec­­trică, apa, aburi). In trimestrul II al anului curent, din econo­miile peste plan obținute la prețul de cost, 60 la sută au provenit din cheltuielile cu ma­terii prime și 24,4 la suta din reducerea utilităților , Care a fost factorul principal care a acționat direct asupra modificării cheltuielilor pentru materiale ? Răspunsul este vala­bil pentru fiecare întreprindere: reducerea consumurilor nor­mate (specifice) la materii pri­me, materiale, utilități și la pro­dusele semifabricate. Morton DANILA economist, șef birou plan la U.F.S. Săvinești (Continuare în pag. a lll­ o) Tribuna experienței înaintate DIALOG OM - MAȘINA. Foto : S. POMPEI CAP­-urile din județ la finele primului semestru In cele 6 luni ale anului, coope­rativele din județul Neamț au realizat 54.562.000 lei venituri, depășindu-se cu 1.007.000 lei sarcina de plan. Defalcate pe activități de producție, ele­ se prezintă astfel: 5.144.000 lei din cultura plantelor, față de 2.728.000 lei prevăzuți: 40.837.000 lei din creșterea animalelor, față de 44.178.000 lei, 8.581.000 lei din activități anexe auxili­are și prestări de servicii, față de 6.649.000 lei. Depășirea pla­nului valoric­ă la cultura plan­telor se datorește valorificării ce­realelor rămase în stoc din a­­nul 1967, iar la activități au­xiliare prin introducerea în producție a unor produse cum ar fi : butoaie, cisme de cau­ciuc ,sandale de protecție, chingi pentru tapițerie etc. Cele mai însemnate venituri din activități anexe au fost rea­lizate de cooperativele Vîna­­tori (634.000 lei), Gîrcina (881.000 lei), Negrești (338.000 lei). Nerealizarea planului de ve­nituri din sectorul zootehnic a fost influențată de factorii : producția de lapte marfă nu a fost realizata din lipsă de fu­raje, procentul mare de ani­male de calitatea a Il-a livrate de cooperative Industriei cărnii, nerespectarea graficului de re­­cepționare și preluare a linei de către întreprinderea de con­tractare și achiziții — a fost pre­luată numai 56 la sută din can­titatea planificată, pînă la finele semestrului. Volumul cheltuielilor efectu­ate a înregistrat depășiri la cultura plantelor 1.524.000 lei, prin procurarea de semințe su­plimentare pentru reînsămînța­­rea unor culturi calamitate de grindină și secetă ; la creșterea animalelor (85.000 lei) pentru procurarea de furaje ; la activi­tăți anexe M.020.000 lei) la produsele obținute în plus față de cele planificate. Fondul de acumulare a fost realizat numai în proporție de 57,4 la sută, nerealizarea dato­­rindu-se renunțării la unele o­biective de investiții — construc­­­ții de magazii, salvane, etc.. Față de sumele prevăzute în planul financiar s-au obținut 4.250.000 lei economii la Chel­tuielile comune și generale. Planul la investiții s-a reali­zat numai în proporție de 85,4 la suta. Principalele elemente care au determinat neîndeplinirea planului de investiții sunt : creș­terea în greutate a animalelor tinere destinate fondului de a­­cumulare, nu a fost realizată cu 14,6 la suta datorită întreține­rii necorespunzătoare a anima­lelor , neutilizarea plafoanelor de credite pe termen lung la ac­țiunea de alimentare cu apă a sectoarelor zootehnice și al­tele. In numărul de azi Solicitudine față de consumatori (Pagina a ll-a) ■H*'. mm»­­■ x.rvr”*&TM în atenția participanților la circulația pe drumurile publice Serviciul de circulație al Inspectoratului ju­dețean Neamț de miliție ne comunică . In zilele de 3 și 4 august a.c. se întreprin­de, cu un efectiv mărit și cu concursul unui însemnat activ voluntar format din conducă­tori auto, o acțiune care are ca scop pre­venirea accidentelor, deprinderea regulilor corecte și desfășurarea in cele mai bune condiții a circulației pe drumurile publice. Agenții de circulație și activul voluntar vor acționa pe drumurile naționale 15,­­15 B și 12 C, precum și in localități. Solicităm din partea tuturor participanților la circulația pe drumurile publice - condu­cători auto ,pietoni, bicicliști, motocicliști, căruțași — o atenție mereu mai mare atunci cînd se află pe strada, pe șosea. Să barăm calea elementelor necinstite! Mai mult ca oricînd, în ulti­ma perioadă s-a creat o opi­nie de masă împotriva elemen­telor necinstite care au încercat și mai încearcă să atenteze la integritatea avutului obștesc, în­­gradindu-ii-se astfel posibilită­țile, cîndva favorabile, de a-i a­­duce acestuia prejudicii. Majoritatea conducerilor u­­nităților economice au luat mă­suri de efectuare a unor con­troale sistematice și eficiente a­­supra gestiunilor, urmărind în special ca acestea să se în­drepte asupra elementelor des­pre care existau suspiciuni de necorectitudine, nepăsare și ne­glijență în păstrarea, depozita­rea și manipularea bunurilor încredințate spre gestionare. De asemenea, au fost luate măsuri de înlăturare din funcția de gestionari a acelor elemente ce posedau antecedente penale. In afara acestor măsuri, con­ducerile administrative ale u­­nităților economice din județul nostru au ținut o mai strînsă le­gătură — de informare și sesi­zare — cu organele de stat che­mate să apere avutul obștesc. Putem, în acest sens, cita con­ducerile Uniunii județene a co­operativelor de consum, ICIL, CIAPN, Uniunea județeană a cooperativelor agricole de pro­ducție și altele. Cu toate aceste măsuri luate în scopul îngrădirii posibilități­lor de sustragere din avutul ob­ștesc, mai sunt și în prezent multiple cauze generatoare de pagube, pentru înlăturarea că­rora trebuie să insistăm cu per­severență. Se mai întîlnesc și acum si­­tuații cînd­­ averea statului este încredințată unor elemente care au mai suferit condamnări pen­tru infracțiuni comise în dauna avutului obștesc și a economiei naționale. Astfel, în prezent se mențin în gestiuni 42 persoane ce au suferit condamnări pen­tru infracțiuni în dauna avutu­lui obștesc și 11 foști condamnați pentru infracțiuni în dauna e­­conomiei naționale. De aseme­nea, din cite cunoaștem, mai sunt peste 40 gestionari care nu au fost verificați sub aspectul antecedentelor penale, de că­tre serviciile de cadre și per­sonal. Pentru a demonstra pericolul social ce-l prezintă menținerea unor astfel de elemente în func­ții de gestionari sau în funcții le­gate de gestiuni, redăm cîteva exemple concludente : La gru­pul 3 șantiere construcții Ro­man, a fost încadrat pe funcție de calculator de state Robu Alexandru, fost infractor recidi­vist, care suferise o condamna­re de 8 ani pentru delapidare. Fiind numit apoi și casier plăti­tor, acest element descompus a delapidat suma de 843.300 lei în numai 3 ani de zile, reușind sa corupă și alți salariați, res­pectiv pe fostul șef al serviciului financiar, Socor Octavian, Șin­­drilaru Crîstea, fost șef conta­bil, pe fostul director Gherman Victor și alții. Deși ancheta privind grupul de infractori de la această uni­tate nu s-a încheiat, este deplin evident că nu se cuvin laude conducerii șantierului, care cu ușurință a continuat să încre­dințeze plata salariilor unor ele­mente certate cu justiția. De pilda, la 18 iulie 1968 se încre­dințează efectuarea plății sala­ GH. M­ȚU maior de miliție (Continuare în pag. a lll-a) Reportaj din micro­­cetatea fontei Acești băieți minunați . Lichidul acesta auriu știe să alerge extraordinar de fru­mos. Curge prin jghiaburile cubilourilor și ale cuptoarelor rotative, aruncînd în jur licu­rici, parcă bucuros că a scă­pat din strîmtoarea cilindru­lui de foc, a miilor de grade care l-au metamorfozat. Starea fontei sub formă nu durează mult, această Nu­mai pinâ cînd gurile forme­lor o primesc înăuntrul fiin­ței lor și o transformă după voința și necesitățile omului. E momentul solemn al ela­borării șarjei la secția „Turnă­toriei' a întreprinderii meca­nice din Roman, această mi­­crocetate a fontei care a dat industriei metalurgice româ­nești, mai ales celei din Mol­dova, generații de meseriași de primă mină. Capacitatea de a acționa a secției se observă în repercu­siunile directe ce le are asu­pra sarcinilor de plan. Apoi această­­ capacitate de ac-­l Alexandru IACOB (Continuare in pag. a lll-a)

Next