Ceahlăul, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)

1968-09-17 / nr. 179

v Pag. a 2-a Lucrările solului CEAHLĂUL Pentru lucrătorii ogoarelor este binecunoscut faptul că soarta recoltei anului viitor se hotărăște în cea mai mare parte, încă de pe acum, din toam­nă. Pentru cerealele păioase de toamnă (grîu, orz, secară) precum și pentru borceagurile și masa verde care se seamănă tot acum, o covîrșitoare importanță la mărimea și calitatea recoltei o au : calitatea seminței, fertilizarea, pregătirea so­lului și epoca de semănat. Pentru culturile de pri­măvară au o mare importanță fertilizarea și arătu­rile. Toamna aceasta, cu un bogat regim pluviome­tric și mai răcoroasă ca de obicei, reclamă o agro-fitotehnică, specifică, diferențiată pe zone pedocli­matice. Pe baza cercetărilor întreprinse în mai mulți ani cu toamne similare, Stațiunea experimentală zonală agrozootehnică Secueni, este posesoarea unor concluzii fundamentate, care se reclamă a fi cunoscute și aplicate pe întinsul județului nostru. In acest scop, publicăm recomandările a patru specialiști din cadrul stațiunii, considerînd că vor fi însușite creator de specialiștii din unitățile noa­stre agricole pentru a asigura, încă de pe acum, o bază solidă recoltei anului viitor, de a ataca plantele­ , iar altă parte mor după ce ciupesc din primele frunze. Dacă nu ajunge FB7 pentru tratarea întregii cantități de se­mințe, se recomandă să se fo­losească Criptodin 100 gr la 100 kg sămînță în amestec cu Aldrin 20 din care se dă 500 gr la 100 kg sămînță. Se poate aplica numai tra­tarea semințelor cu fungicid pentru distrugerea bolilor ce se transmit prin sămînță.­ A­­ceastă măsură se poate lua acolo unde terenul este liber de dăunători, caz foarte rar în­­tîlnit. Tratarea semințelor numai cu fungicid se face și atunci cînd în prealabil s-a încorporat în sol un insecticid. Ca insecticid la tratarea solului se folosește Aldrin 20 în cantitate de 25— 30 kg la ha cu mențiunea ca anul următor să nu se cultive pe acel teren rădăcinoase, tu­­berculifere sau bulbifere pentru consum. Fără această restricție se poate folosi pentru tratarea so­lului 30 kg/ha Hectotox 3. Foarte bune rezultate în com­baterea tăciunelui îmbrăcat al orzului dă FB7 200 gr la 100 kg sămînță. La tratarea solului cît și a seminței trebuie acordată mare atenție uniformității tratamen­tului. De aceea nu este admisă tratarea prin lopătare, în saci sau în coșul semănătorii. Tratarea semințelor trebuie să se facă cu mașina MTSi sau în porzolatoare. Pentru executarea unor trata­mente de bună calitate, con­form cerințelor, trebuie ca MTSi să fie bine reglată, iar în timpul lucrului trebuie urmărită buna funcționare. După termi­narea lucrului, zilnic, mașina trebuie curățată bine. Mașina are o productivitate pentru grîu, în medie, de 1500 kg sămînță pe oră îar pentru orz 1000 kg.­ Pentru ca tratamentele în per­zolatoare să se facă corect, tre­­buie învîrtit de 100—150 de ori. Randamentul de prăfuire este de 250-300 kg pe oră. MASURI DE PROTECȚIA MUNCII. Produsele folosite la tratarea semințelor sunt foarte toxice pentru om și animale. Pentru a evita accidentele de intoxicație este necesar să se respecte cu strictețe toate regulile și nor­mele de protecția muncii Cei care lucrează trebuie să facă în prealabil vizita medicală și să fie instruiți temeinic cu privire la măsurile de protecția muncii. Nu se admite nici un muncitor fără echipament de protecție. ing. Mircea RAȘCANESCU Marți, 17 septembrie BAZA SOLIDA RECOLTEI ANULUI VIITOR Recomandările Stațiunii experimentale zonale agrozootehnice Secueni tim­p de 6 ani la Stațiunea Se­cueni pe un sol brun cernozio­­moid a reieșit că prin aplicarea îngrășămintelor minerale și or­ganice, la cultura griului în special, se obțin sporuri foarte semnifîcative, cuprinse între 9,1 — 70,5 la sută. Administrarea azotatului de amoniu în doze crescînde de la 100 pînă la 200 kg/ha a adus sporuri de 21,6-30,8 la sută, în timp ce superfosfatul dat în doze de 200—400 ka/ha a adus sporuri mai mici. Cînd îngră­­șămintele cu azot șî cele cu fos­for s-au dat împreună, în doze moderate, de 100 kg/ha azotat de amoniu și 200 kg/ha super­­fosfat, sporul realizat a fost de 42­6 la sută. Se menționează că îngrășă­­mintele cu fosfor se admini­strează cu arătura de bază, avînd în vedere particularitatea acestora de a se menține la adîncimea de încorporare,­ îngrășămintele cu azot se pot da cu arătura de bază iar cînd nu avem cantitatea necesară se recomandă ca 2/3 pînă la 1/2 din doza totală să se dea la pregătirea terenului pentru se­mănat, iar restul să se admi­nistreze în primăvară, cît mai devreme, cînd pămîntul este încă înghețat. Pe podzoluri s-a constatat că­ producțiile cele mai mari de grîu au fost obținute în căzut cînd îngrășămintele minerale au fost date pe un fond amen­dat, pentru corectarea acidității solului. Șî în acest caz super­fosfatul se încorporează în sol cu arătura de bază iar 1/3—1/2 din azotatul de amoniu se dă primăvara, foarte de timpuriu, pe îngheț. Pe suprafețele cu podzoluri din zona Tg. Neamț, se va în­­grășa în toamnă cu 200-250 ka/ha superfosfat iar primăvara, 80—100 kg/ha azotat de amoniu. Pe suprafețele destinate însă­­mînțării culturilor de primăvară (sfeclă, cartofi, porumb, floarea­­soarelui), toamna, înaintea exe­cutării arăturilor, se administrea­ză superfosfatul. Pentru sfecla de zahăr ce se cultivă pe terenurile situate pe terasa I a Siretului, și mai ales pe solurile din lunca Mol­dovei, administrarea îngrășă­mintelor cu fosfor are o efi­ciență mai mare decît a­­ acelora­­ cu azot. Din experiențele efec­tuate pe terenurile din lunca " Moldovei (la .C.A.P. Urecheni) " județul Neamț, a rezultat că atunci cînd s-au administrat 300 kg la ha superfosfat s-au rea­­lizat sporuri cuprinse între 39- 49 la sută. Adăugîndu-se la aceste doze de superfosfat și 200 kg/ha azotat de amoniu, sporurile ob­ținute au crescut cu puțin (42-56 la sută). Pe solurile brune de pădure cernoziomice este necesar a se folosi la arătura de bază din toamnă 200 kg/ha azotat de amoniu și 300 kg/ha super­fosfat. Atunci cînd s-au dat 150 kg/ha azotat de amoniu și 200 kg/ha superfosfat, s-a în­registrat un spor de 7-8 la sută rădăcini sau 11,3 la sută za­hăr, față de neîngrășat, iar dacă s-au administrat 150 kg/ha azo­tat de amoniu 4- 400 kg/ha su­perfosfat s-a obținut un spor de producție la rădăcini de 18,3 la sută iar la zahăr 20,4 la sută față de neîngrășat. Pentru cultura de floarea soa­relui se recomandă ca odată cu arătura de bază să se dea 200 kg/ha superfosfat ,iar pri­măvara, sub discuitor, 150 kg­/ha azotat de amoniu. In acest caz se obține un spor de producție de 15,2 la sută față de cazul cînd nu s-a îngrășat. La cultura de cartof, folosind 250 kg/ha superfosfat, dar la arătura de toamnă, iar în pri­măvară 300 kg/ha azotat de amoniu se realizează sporuri de producție de pînă la 9,9 t/ha față de neîngrășat. La cultura porumbului pentru boabe, îngrășămintele chimice aduc scoruri de pînă la 17,8 la sută. Dar în doze crescînde, 150—300 kg/ha azotatul de amo­niu a sporit producția pînă îa 8,6 la sută , superfosfatul sin­gur nu a adus nici un spor.­ Cînd aceste îngrășăminte se dau împreună, în doze mode­rate de 150 kg/ha azotat de amoniu -l- 200 kg­/ha superfos­fat, sporul de producție a ajuns la 10,3 la sută, iar dacă se du­blează aceste cantități, sporul realizat crește la 16,5 la sută. Pe podzoluri se va face cal­­calizarea pentru corectarea aci­dității, tinîndu-se seama de re­comandările agrochimice care se găsesc la unitățile agricole.­ In afară de aceasta,­ îngrășa­­rea cu 200-300 kg­/ha, super­fosfat și cu 150 kg/ha azotat de amoniu ,contribuie la obținerea de producții ridicate de po­rumb boabe. Se menționează ca și în a­­ceste cazuri, superfosfatul să se dea odată cu arătura de bază, iar azotatul de amoniu,­ primă­vara sub lucrarea cu discui­­torul. Pentru culturile furajere de leguminoase perene (lucernă, trifoi, sparcetă), este necesar ca, toamna, odată cu arătura de bază, să se dea 500-600 kg la ha superfosfat. In acest fel sporul obținut la lucernă pen­tru fîn, a fost de 1.800 kg la bal Pentru mărirea eficienței în­grășămintelor este necesar să se asigure mărunțirea acestora și împrăștierea lor uniformă pe suprafața solului. Aceasta se realizează prin în­trebuințarea mașinilor M.I.C.-1 cu care sunt dotate toate între­prinderile agricole de mecani­zare. Toate cele arătate privind modul rațional de folosire a îngrășămintelor, sunt indicații tehnice rezultate în urma expe­rimentărilor riguroase și repe­tate in condițiile județului Neamț. cercetător ELIZA TIMIR GAZIU. Alături de celelalte măsuri a­­grotehnice, epoca de semănat, cantitatea de sămînță la ha și adîncimea de încorporare au mare importanță în realizarea de producții ridicate la grîu­ de toamnă. Cu privire la epoca de se­mănat. Se știe că în această zonă, epoca de semănat este cu­prinsă între 1-10 octombrie. Ex­periențele au arătat că întîr­­zierea cu 15—30 zile (în medie pe 4 ani) peste această perioa­dă, a cauzat reducerea pro­ducției cu 260—710 kg la ha. Pentru a se putea realiza se­mănatul în cadrul epocii opti­me, mai ales în condițiile ex­cepționale din această toamnă - cu temperatura zilnică mai scăzută și precipitații suficiente - se poate începe campania din a l­-a jumătate a lunii sep­tembrie. Semănînd de la a­­ceastă dată, grîul va răsări mai uniform șî repede, va în­tră înfrățit în iarnă,­ evitîndu-se pericolul de pîctre. In acest an, umiditatea mare și temperatură mai scăzută întîrzîe­ mult vegetația porumbului. Decî nu va fî tîmp suficient pentru lucrarea solului șî însămînțareă în epoca optimă a griului.' A­­vînd în vedere aceste condiții,’ este necesar să se în diri tima măsuri organizatorice corespun­zătoare.' Semănatul se vai începe’ po tarlalele care au fost cultivate cu premergatoare timpurii ca i mazăre,’ borceagurî, fasolei po­rumb, siloz s.a.’ Aceste supra­fețe sînt însă reduse,­ de aceea va trebu’ să se caute șî alte premergătoare.’ Va fî necesar s ă se cultive grin dună grîu' îm­ primul rînd pe toridele’ ce au fost cultivate um­ an cu griul și apoi celelalte care s-au culti­vat 2 sau 3 ani' Se­­<țir evita tarlalele în care s-a manifestat atacul de Ophiobolus șî măsura pitică." In cazul monoculturii, reruf­­itatele experimentale arată pro­­­­ducții mai mari ,cînd satul s-a­­ arat ceva mai adinc, pînă la 25 kcm. Deci trebuie avute h­i ve­­rdice și respectate anumite ce­­rințe agrotehnice în raport cu planta premergătoare. Avîndu-se în vedere că orice întîrziere după epoca optimă scade producția de grîu șî că premergătoarele amintite­ nu satisfac totuși suprafețele ne­cesare, se va semăna grîul și după floarea-soarelui, cartofi, sfeclă de zahăr. Se știe că a­­ceste culturi lasă terenul sărac in substanțe nutritive,­ dar aces­tea se recoltează mai devreme decît porumbul, oferind posibi­­litatea pregătirii unui pat ger­minativ,­ corespunzător. Aceste suprafețe se vor fertiliza 'din toamnă cu îngrășăminte cu a­­zot­ și fosfori' ' - a Griul se vor semăna' după po­rumb în special acolo unde s-au cultivat hibrizi mai timpu­rii ca : H.D.-99­98 care a­jung la maturitate cu 6-10 zile înaintea celorlalți hibrizi. Re­coltarea și evacuarea cocenilor de pe teren se va face în timp cît mai scurt, aceasta permitind efectuarea fără întîrziere a fer­tilizării și lucrării solului Trebuie­ acordată o atenție deosebită biănunțirii arăturii, in cazul cînd pe terenul cultivat cu porumb s-a utilizat erbicidul Atrazin în cantitate mai mare de 3 kg !a ha­­riu este indicată cultivarea griului,­ deoarece pro­ducțiile pot fi compromise da­torită efectului remanent al a­­cestui erbicid. Cu privire la cantitatea de sămînță ’ce se dă la hectar și adîncimea de încorporare. Experiențele au arătat că in toamnele cu umiditate suficien­tă,’ îm­ cadrul epocii optime, în terem­­en Sm­înțît, așezat sub a­­dîncim­ea de însămînțare și afi­nat deasupra,’ rezultatele cele mai bune se obțin cînd se asi­gura la semănat '400—450 boabe germinabile la mp.’ Numai în cazul s cînd Se întîrzîe semăna­tul după’ 10 octombrie se noa­­te’ mări identitatea de sămînță la hectar pînă la 500 boabe germînabile în­ mpi Adîn­cimea de are mare importantă. însămînțare Adincî­­mea optimă este de 5—7 cm in funcție de textura solului. Se­mănatul mag actina de 7 cm îm­piedică pasărirea unui numir foarte mare de plante datorită cantității limitate a substanțe­le­ de rezervă din bob. Pe solurile lăcovistite, cu a­­gregate mari grăuntoase, dacă în perioada semănatului bat vînturî­i care usucă patul germi­nativ,­ se recomandă o ușoară tăvâlugire pentru a crea con­tactul intim între sămînță și sol, în felul acesta grăbind răsărirea; îngroparea uniformă se rea­­lizează dacă tractoarele ce ac­ționează semănătorile înaintea­ză cu viteza de­ 4 km pe oră. Importanță deosebită trebuie acordată probei semănătorii și executării’ semănatului fără a re­­­ ȘHrî în mijlocul sau la capetele • tarlalelor. Semănătoarea tre­buie supravegheată de munci­tori sconștiîncioși care să înlă­ture’ eventualele neajunsuri Pînă la ora actuală unitate este aprovizionată fiecare cu cantitățile de semințe necesare însoțite de buletine de analiză, așa că poate calcula cantitatea­­ de sămînță ce trebuie să se de­a la hectar, ținind seama de densitatea la mp și valoarea culturală. Numai în­ felul acesta vom pune de pe acum baze temei­nice pentru obținerea de pro­ducții mari de grîu în anul viitor.’ cercetător Marieica LEȘ ~j Semănatul griului Precipitațiile extrem de bo­gate din a doua jumătate a verii au creat condiții deose­bite pentru executarea arături­lor de toamnă. La efectuarea lor trebuie să se țină seama și de numărul mare de buruieni care au crescut atît pe terenu­rile arpte din vară, cit și pe acelea ocupate în prezent de culturile de toamnă. Buruienile pot constitui o piedică serioasă în buna executare a arăturii, dacă nu se vor lua măsurile necesare. In afară de toate acestea,­ la 'executarea lucrărilor de toamnă ale solului trebuie să se aibă în vedere și cerințele fiecărei specii de plante. Pentru aceasta,­ în cele ce urmează, se stabi­lesc, pe grupe de culturi, măsu­rile ce trebuie luate pentru a se asigna producții mari în anul viitori 1. LUCRĂRILE SOLULUI PEN­TRU CULTURILE CARE SE SEAMĂNĂ TOAMNA. Griul de toamnă cere o ară­tură bine așe­ată, avînd la­ su­­prafață un stat mărunțit pînă la adîncimea de însămînțare,­­adică să existe un bun pat germinativ pentru semințe. A­­cest lucru se poate realiza în mod diferit, în funcție de pre­mergătoarele după care ei ur­­mează : a) in cazul în care el se sea­mănă după premergătoare tim­purii (leguminoase, grîu etc) și terenul respectiv a fost arat deja în vară, însă a apărut la­­maiastra, se va discui. Lucrarea se va repeta dacă va fi nevoie:­ în cazul în care­ terenul după recoltarea în vară a griului nu­mai s-a discuit și urmează a se executa abia acum arătura de bază, aceasta se va face în 22—25 cm. adîncime împreună cu grapa stelată. Experiențele executate la Stațiunea Se cu»ni au arătat că în monocultu­ra de grîu arăturile efectuate la 22-25 cm au fost superioare celor fă­cute la 15 cm ,obținîndu-se, în medie pe 4 ani, un spor ele producție de 10,2 la sută.’ Tot la’ feî ide adînc se exe­cută și arăturile făcute 'după leguminoase în aniî cînd umi­­ditatea­ din sof este mai mare. Spre exemplu, la Stațiunea S °­­cuent; arăturile efectuate’ la’ 25 cm. după mazăre, pentru­ griu, în vara anilor 1964­ și 1966 cînd cantitatea de precipitații a fost în lunile aug­ust și septembrie pest­a normală, au adus în­ anul următor sporuri de 120-150 kg boabe ln hectar fată de ară­­tu-e tăcută la 15 cm. Avînd în vedere adîncimea la care se execută aceste­ lucrări,­ este bine ca ele să se facă cit mai timpuriu pentru ca pămîntul să se așeze pină în momentul semănatului culturilor de toamnă. b) Arăturile pentru griul de toamnă după premergătoare tîrzii (porumb, sfeclă, floarea soarelui, etc) se vor executa la 18-22 cm. Plugurile vor ara în agregat cu­ grapele stelate. Ex­periențele executate la Stațiu­nea Secueni, chiar în anii plo­­ioși, nu au adus sporuri de re­coltă dacă arăturile s-au făcut mai actine. Avînd în vedere numărul mare de buruieni din unele lanuri de porumb, este necesar ca pe­­ i­este locuri să se execute mai înzzii o discuție pentru ca plugul ce va ara să acopere buruienile Tratarea semințelor înainte de însămînțare este o verigă obli­gatorie din complexul măsuri­lor de protecția plantelor. Nu este admis să se semene fără o prealabilă tratare a semin­țelor. Tratarea semințelor se face în scopul distrugerii bolilor care se transmit prin semințe cum sunt măsura griului, tăciunele îmbrăcat al orzului, etc. Prin tratare, semințele se aco­peră cu un strat fin de preparat care acționează asupra spori­lor (formă de rezistență a bolii) fie direct pe sămînță, dar mai ales în contact cu umiditatea din sol. Prin folosirea unui produs mixt, fungicid și insecticid, se mărunțite de discuitor. Mai ni­merit este să se folosească plu­gurile cu antetropițe care fac o lucrare mai bună în aceste situații și nu mai necesită folo­sirea în prealabil a grapelor cu discuri. Tot în vederea executării unei arături de bună calitate se re­comandă ca tulpinile porumbu­lui să fie tăiate cît mai de jos, mărindu-se în acest fel și can­titatea de furaje recoltată. De asemenea, avînd în ve­dere că arăturile făcute după premergătoare tîrzii se execută prea aproape de momentul se­mănatului griului de toamnă și nu se poate aștepta cca două săptămîni pentru așezarea ară­turii, este bine ca ele să fie tăvălugite, dacă solul nu este prea umed. 2. ARATURILE DE TOAMNA PENTRU CULTURILE CARE SE INSEMINȚEAZA PRIMĂ­VARA. Arăturile se vor executa la adîncimea de 20—22 cm. Totuși, țînînd seama de umiditatea mare existentă acum în sol, adîncirea arăturii pină la 25— 27 cm ridică producția unor culturi. Astfel, în alte toamne tot la fel de umede ca în acest an, la Stațiunea Secueni sfecla de zahăr a dat Un spor de 900—2000 kg/ha iar cartofii tîr­zii 500-2600 kg/ha spor de re­coltă. Arătura să acopere complet resturile vegetale rămase de la culturile premergătoare și bu­ruienile existente pe teren.­ De asemenea, este bine ca arăturile să se execute cît mai devreme, ceea ce va duce, după cum se știe, la creșterea producției. Arăturile pentru culturile de primăvară ce au semințe mici (in, mac, etc) sau pentru cele pretențioase la răsărit (sfecla de zahăr), dacă terenul respec­tiv nu este prea greu și nu se cioplește până în primăvară, se vor grupa odată cu executarea lor. 3 LUCRĂRILE PE SOLURILE CU ORIZONT ARABIL SUB­ȚIRE. In această grupă intră podzo­­lurile și terenurile situate în pantă. In cazul podzolurilor arăturile se fac pe adîncimea orizontului cu humus. La centrul experi­mental Filioara arăturile făcute la 12-20 cm au dat producții practic egale cu acelea în care stratul arabic s-a adîncit prin subsolaj și au fost mai mari de­cit cele făcute la 30 cm cu răs­turnarea brazdei. Pe terenurile situate în pantă, arăturile pe curbele de nivel se vor executa în fîșii, la dife­rite adîncimi, pentru a se ușura înmagazinarea unei cantități cît mai mari de apă în sol. Fîșiile vor fi late de 2—10 m în funcție de înclinarea pantei, iar adîncimile de arătură vor varia alternativ de la 20 la 25-30 cm. Calitatea bună a lucrărilor solului are o influență deosebită asupra producției iar executarea lor în epoca optimă permite unităților agricole să obțină re­colte deosebit de mari. De acest lucru trebuie să se țină seama acum, cînd condițiile de umiditate sînt dintre cele mai­­ bune, protejează sămînța și de dău­nătorii din sol. Pentru a nu influența facul­tatea germinativă, tratamentul trebuie făcut cît mai aproape de data semănatului. Semințele tratate trebuie păstrate în saci curați, în locuri ferite de ume­zeală. Ceea ce rămîne după însămînțare, nu trebuie dat în consum, preparatul fiind nociv. Acolo unde urmează grîu după grîu, se recomandă folo­sirea produsului mixt FE7 în doză de 250 gr la 100 kg să­mînță. Acest produs are ac­țiune asupra măsurii griului și asupra larvelor gindacului ghe­bos, prin contact și sistemic. Ca urmare a acestui fapt, o parte din larve sunt omorîte înainte f ing. Alexandru NICOLAU Tratarea semințelor Aplicarea agras a numelor In cadrul complexului de mă­suri agrotehnice, fertilizarea so­lului contribuie în cea mai mare măsură la sporirea producției pe unitatea de suprafață. Este cunoscut din practică, iar experiențele au arătat că, folosirea gunoiului de grajd, în cantitate de 20-30 t/ha odată cu arătura de bază, asigură sporuri ridicate pe toate tipu­rile de sol, la principalele plan­te pe care le cultivăm. Ingră­­șămintele minerale pe care le au la îndemînă unitățile agri­cole sunt : azotatul de amoniu și superfosfatul. Cantitatea ce se poate folosi, variază în raport cu tipul de sol și felul plantelor cultivate. Pentru cerealele de toamnă, îngrășămintele minerale se a­­plică odată cu arătura de bază. Din­­ experiențele executate (Urmare din pagina I) In cetatea viitorilor chimiști ... in curtea mare a Grupului școlar chimic din municipiul Piatra Neamț, s-a format careul. Emoții, zîmbete, flori. Sute de elevi, mulți însoțiți de pă­rinți, trăiesc din plin solemni­tatea unui nou început de drum. Un adevărat leit-motiv al pate­ticii simfonii din prima zi de școală. In cuvîntul de deschidere, profesoara Viorica Visu, direc­toarea școlii, spunea că aproa­pe 1.100 de elevi vor studia aici .Numai în anul întîi vor funcționa 10 clase, cu 350 de „boboci“ veniți să-și însușească cunoștințe despre aldehide sau despre tehnologia catalizatori­lor. In localul modern al școlii, cu clase spațioase, însorite, vor descifra elevii tainele chimiei. La dispoziția lor se află patru laboratoare : două de chimie, electrotehnic și tehnologic. Aici vor învăța pe stații-pilot cum să mînuiască diverse mașini, u­­nelte și utilaje. Pentru însușirea acestor complicate cunoștințe, cele două mari cetăți ale chi­miei, de pe minunatele noastre meleaguri moldovene — U.F.S. Săvinești și C.I.A.p.N. - au tran­sferat la școală cadre tehnice cu pregătire superioară. Iată cîteva nume : Livia Pristaru, Viorica Pralea, tineri absolvenți repartizați de Ministerul Chi­miei, inginerii Constantin Opă­rică și Niculaie Mihai. De pe băncile acestei școli vor ieși sute și sute de cadre pregătite pentru înflorirea industriei noas­tre chimice. Tot aici a avut loc și deschi­derea cursurilor de la tinărul Liceu industrial de chimie. Veniți în uniforme noi, cu bu­chete de flori, sub privirile cal­de ale profesorilor și ale părin­ților, cei 300 de elevi sărbăto­resc cu emoție evenimentul. Din rîndurile lor se desprinde o u­­niformă albastră. Este eleva Rodica Macavei, din anul I. — Chimia este o știință com­plicată și precisă, spunea ea. Ne vom strădui să-i aflăm toate tainele. La început de drum nou, vă urez, dragi colegi, suc­cese în muncă la învățătură și instruirea practică, pentru a de­veni oameni de nădejde în me­seria pe care am ales-o. Solemnitate inaugurală la Zănești Am văzut lumina așternută pe chipurile lor, bucuria plină de neastîmpăr din ochii copiilor. Da, toată ființa lor era lumină, fremăta. Aerul tremura atins de zborul unor păsări mari, albe, presimțite. Școala nouă ridica pereți de lumină. Era a lor, a co­piilor lor, și ei erau mîndri.­ Au construit-o prin contribuție volun­tară și prin munca lor zilnică. Au zidit în ea, fiecare parte a lui de lumină și de suflet. Gos­podarii din Zănești sînt mîndri. Cei peste 400 de copii ai lor au acum o școală nouă, cu 8 săli de clasă și un laborator. Prin munca patriotică desfășu­rată au realizat economii în va­loare de 130.000 lei. Ion Niță, președintele comitetului de pă­rinți pe școală, Elena Andronic,­ Nicolae Popescu, sunt doar cîțiva din cei care au făcut e­­forturi deosebite pentru înălța­­rea noului edificiu. Copiilor lor li s-au împărțit manuale. Sunt izvoarele lor de apă vie, cu ta­riști de lumină și căi ale înțelepciunii. Părinții le-au avut mai greu,­ ei știu bine asta,­ și-și s­ălăuzesc în a­­cest ceas cugetele alături de cele ale pruncilor. Ascultă cu toții emoționați salutul Comi­tetului Central al partidului, al Consiliului de Stat și al Consi­liului de Miniștri, și-și simt ini­mile încălzite." Tovarășul Con­stantin Șerban, directorul școlii, tovarășul Ion Ivan,­ secretar al comitetului comunal de partid,­ și unul dintre părinți urează ti­nerilor succes în noul an școlar,’ le adresează îndemnul lor la un­ studiu temeinic,­ care să le îndreptățească lor, dascălilor și părinților, toate speranțele. Simți cum, sub lumina blîndă a toamnei, primăverile devin promițătoare.’ Sintezele pasiunilor O imagine retrospectivă a zilei de ieri, văzută cu ochii celor dintr-a IX-a, de la Li­ceul nr. 2 din municipiul Ro­man. In bogăția ei caleidosco­­pică, alături de momentul fes­tiv, de primele ore de cur și de primele recreații în contextul noilor prietenii, cuprinde, cu siguranță, și cunoștința cu pa­siunile colegilor lor mai mari t e vorba de expoziția pe care au vizitat-o și ale cărei expo­nate sunt — după cum spunea profesoara Ștefania Bajura, di­rectoarea liceului —­­,adevărate sinteze­ ale pasiunii și străda­niei, ale talantului și perseve­renței". Au fost momente de crista­lizare a preferințelor pentru un obiect sau altul. Cei care iu­besc fizica au devenit prieteni și mai statornici ai ei , cînd au văzut atîtea obiecte ieșite din mîinile colegilor lor - enu­măr doar cîteva : reostate, ca­­lorimetre, sonerii, ampermetre, contoare de curent - și-au vă­zut parcă mai aproape împli­nirea viselor. Prietenii pensulei și penelu­lui - și nu numai ei-au admi­rat lucrările elevilor Cristian Sîrbu, Iuliana Grecu, Ionică A­­vram. Apreciate sînt și lucrările altor­­ creatori plastici: Gheor­­ghe Andreescu, Mioara Mîn­­drescu, Maria Dumea, Fevronia Cărpușor, lucrări expuse în vi­trinele de pe coridoare , cera­mică cu frumoase motive irațio­­nale. Pe lîngă­­ albumul care cu­prinde fotografii cu aproape toate seriile de absolvenți ai li­ceului, în expoziție se află un­ fotomontaj: „Orașul meu na­tal".­­ Sînt locuri bine știute,’ imagini ale noului din viața o­­rașului de la confluența Mol­­vei cu Siretul. _ Privîndu-le, elevii de azi se și văd creatorii imaginilor viitoare ale Romanului de mîine, ale ță­rii. Chemarea formulată de partid prin salutul adresat cu prilejul primei zile de școală din acest an „sub îndrumarea dascălilor voștri, aveți datoria să învățați cu sîrguință” va fî înfăptuită , elevii sînt hotărîțî să devină demni cetățeni ai patriei. E o hotărîre exprimată și prin cuvintele unui elev dintr-a IX-a : „inimile noastre pulsează pentru vîrsta entuzias­­tă a țării". A început noul an școlar PRIMELE ORE LA LICEUL NR. 3 DIN PIATRA NEAMȚ, ÎNFIINȚAT IN ACEST AN. /! V ■'i

Next