Ceahlăul, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)
1968-09-18 / nr. 180
1 V J >*" „Ivi. l ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORUI?! Anul I Nr. 180 miercuri 18 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Urmărirea și calcularea beneficiului peste plan din efort propriu Atit conducerile întreprinderilor industriale cit și organele bancare, se izbesc frecvent de o problema economico-financiară al cărei conținut încă nu este clarificat teoretic și nici instrucțiuni precise nu sunt încă elaborate pentru urmărirea și rezolvarea ei practică. Această problemă este denumită „beneficiu peste plan din efort propriu". In ultima vreme, mai ales după apariția H.C.M. nr. 1404/, 1967, această problemă a devenit arzătoare deoarece i-a crescut importanța financiară prin aceea că este sursa principală pentru acoperirea stimulentelor materiale suplimentare. Clarificarea ei interesează deopotrivă conducerile întreprinderilor și organelor bancare. In anul 1960, cind această problemă avea o importanță financiară mai mică, Ministerul de Finanțe în colaborare cu «de organe centrale competent» a elaborat o metodă de calculare pentru separarea în mod indirect din total beneficiu realizat peste plan, a părții izvorită din efortul propriu, de partea care se datorează unor factori independenți de efortul propriu. Adică aceste instrucțiuni prevăd ca metodologie de calcul, că din total beneficiu peste plan , trebuie eliminate acele yélori care nu provin din efort propriu, presupunind că partea rămasă este creată de eforteri propriu. Toate acestea teoretic sunt foarte simple. In realitate însă, intervin o serie de alți factori care nu sunt precizați în aceste insrucțiuni și cu care întreprinderile in majoritatea cazurilor nu și îu ce să facă. Pentru eliminarea acestor neajunsuri din viața practică a întreprinderilor noastre, sau făcut unele demersuri pintre care și revisa „Viața economică" fi nr. 25 1966 sub forma unei discuții la masa rotundă a lansat un apel la toți specialiștii. Viața practică însă nu poate să stagneze până cind vor fi clarificate teoretic problemele conținutului efortului propriu și vor fi elaborate metode de calcul științifice. Dările de seamă statistice și bilanțurile contabile trebuie completate lunar, trimestrial iar pe baza datelor calculate și raportate, salariații care au contribuit la obținerea rezultatelor deosebite trebuie sa primească drepturile lor bănești suplimentare. Astfel, pînă la apariția instrucțiunilor corespunzătoare considerăm necesară luarea unor măsuri practice pentru a face ca valorile calculate și declarate „beneficiu realizat din efort propriu" să fie corespunzătoare realității." înainte de toate, considerăm că valoarea calculată ca „beneficiu peste plan din efort propriu", pe baza instrucțiunilor in vigoare (art. 167 din Instr. nr. 1 a M.F.) să fie verificată cu o metodă de calcul directă, adică să fie întregită metoda oficială cu o metodă practică de calcul. Această metodă directă constă lifeîn aceea că pe baza elementlo r 1 11 plan lor prețului de cost realizat, se stabilește direct cit din economiile peste plan provin din efort propriu. Prin însumarea acestor rezultate parțiale, se obține valoarea totală a efortului propriu realizată intr-o lună sau trimestru. Dacă vatoorea obținută după amindouă calculele este identică, înseamnă că rezultatul este bun. Dacă nu se suprapun rezultatele celor două calcule, direct și indirect, înseamnă că nu au fost luate în calcul în mod just toți factorii care au influențat negativ sau pozitiv valoarea beneficiului realizat peste plan. Într-o astfel de situație urmează ca valoarea efortului propriu să fie recalculată, revizuită înainte de raportarea ei definitivă organele competente. Confruntatarea rezultatelor obținute după cele două metode, reprezintă o posibilitate de verificare privind suma calculată pe baza instrucțiunilor în vigoare, ceea ce dă siguranța conducerii întreprinderilor, că valorile raportate „din efort propriu” vor rezista controalelor financiare ulterioare. (Privind folosirea metodei directe pentru calcularea efortului propriu direct la elementele prețului de cost, indicații corespunzătoare sunt publicate in „Probleme economice" nr. 8 din 1966 pag. 125—128 în articolul semnat de D. Marion). Cu toate că noțiunea de beneficiu peste plan din efort propriu nu este concretizată și definită în mod științific, considerăm că este acea parte din beneficiu peste plan care este creată de factorii unei unități economice, interni și adică de contribuția concretă și proprie depusă de un colectiv de muncă pentru mobilizarea tuturor rezervelor interne, în vederea reducerii prețului de cost sub sarcina aprobată, precum și pentru creșterea nivelului producției peste plan. Ca factori interni considerăm : organizarea permanentă a producției și a măntii, ritmicitatea producției, inovații, raționalizări, invenții și creșterea productivitații muncii pe seama factorilor organizatorici. Deci factorii interni care creează beneficii prin efort propriu sunt numai acei factori în care se conere- D. MARTON economist, șef birou plan U.F.S. Săvinești (Continuare în pagina alllă) §Pifi in 81 PROLETARI DIM TOATE TARIFE. UNITIVA 1 B »5 ♦ S» 96T •£ [UNK]»£ «S»£*H«3«S«5»5>»S»S« S«g› > In pagina 3 FOTEA OPERATORUL c. strungaru, alaturi de tabloul de comanda AL NOII SECȚII INTRATE DE CURAND IN FOLOSINȚĂ, LA FABRICA „ZORILE NOI’’. Aprobare unanima și adeziune deplină față de principiile politicii interne și externe a partidului și statului Studiu privind creșterea capacităților de producție la toate întreprinderile industriale din județul nostru, se desfășoară în aceste zile un amplu studiu privind posibilitățile de creștere a suprafețelor și capacităților de producție. De această activitate referitoare la depistarea tuturor rezervelor existente, se ocupă serviciile de organizare științifică a producției și a muncii împreună cu ceilalți specialiști care participă la organizarea și conducerea producției. După finalizare, aceste studii, în care sunt prevăzute măsurile ce trebuie întreprinse pentru valorificarea tuturor , posibilităților, vor fi analizate de către organele superioare de specialitate , care vor îndruma acțiunea de creștere a suprafețelor și capacităților de producție. S-au redeschis mustăriile Pe lîngă celelalte bunătăți, toamna ne oferă cu dărnicie și produsele viilor. Mustul dulce curge din nou în pocale, în decorul tradițional al mustăriilor.. Organizațiile comerciale de resort au redeschis astfel de mustării la : Piatra Neamț, Roman, Bicaz și Tîrgu Neamț. O mare afluență cunoaște în aceste zile mustăria de Peste Vale, municipiul Piaiatra Neamț. Acolo consumatorii găsesc un must de bună calitate, servit bineînțeles împreună cu fustoasa pastrama de batal și mămăliguță fierbinte, înconjurată cu stuf, amenajată într-un decor specific, mustăria adresează parcă o invitație : — Poftiți! Nu ocoliți bunătățile toamnei. Alte mustării se vor deschide zilele acestea în cartierul „Zorile noi" și la Stejaru. Mustul dulce s-a pus de altfel, în vînzare la multe alte unități de alimentație publică. Concretizare a aspirațiilor noastre în presă, la radio și televiziune, în cadrul întrunirilor publice, oamenii muncii, își manifestă adeziunea față de politica partidului și statului nostru, politica aspirațiilor și credințelor noastre, a păcii și progresului social.. Se vădește în aceste manifestări , o unitate strinsă în jurul ideilor juste despre ceea ce înseamnă interesele noastre, idealurile noastre pașnice, despre relațiile poporului ■ nostru cu toți cei care vor progresul și pacea omenirii. Cine poate oferi, oare, o mai concludentă expresie a atașamentului față de conducătorul încercat al victoriilor noastre ? Poporul nostru a semnat în Istorie nemuritoare pagini ale existenței sale. Dar ceea ce facem noi acum, ceea ce gîndim și construim, ceea ce vrem și împlinim cu fiecare faptă, înseamnă cea mai înaltă istorie a tuturor timpurilor. Drumul nostru spre progres și bunăstare, călăuzit de Partidul Comunist, este calea firească a unei națiuni libere care-și făurește bucuriile cu înțelepciunea pe care a acumulat-o de-a lungul atîtor milenii de speranțe. Și faptele noastre de azi înseamnă cea mai profundă concretizare a aspirațiilor acestui popor. Silvia ROȘCA bibliotecară Casa de cultură a sindicatelor Piatra Neamț DIN PARTEA TRIBUNALULUI SUPREM AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Ca urmare a Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la reabilitarea unor activiști de partid, Procurorul general al Republicii Socialiste România, analizând hotărirea de condamnare și materialele dosarului, a introdus recurs în supraveghere împotriva sentinței nr. 180 din 8 octombrie 1954 a Colegiului militar al Tribunalului Suprem, prin care Vasile Luca, Iacob Alexandru, Salymos Ivan și Cernicica Dumitru au fost condamnați la diferite pedepse, sub învinuirea de subminare a economiei naționale și activitate intensă contra clasei muncitoare. Judecind recursul în supraveghere, Plenul Tribunalului Suprem a constatat nevinovăția celor condamnați, nelegalitatea și netemeinicia sentinței și prin decizia nr. 29/1968, a admis recursul în supraveghere, a casat sentința de condamnare și i-a achitat de orice penalitate. De asemenea, judecând recursul în supraveghere împotriva sentințelor nr. 1 din 1 șaptembrie 1952 și 99 din 14 octombrie 1952 ale Tribunalului militar teritorial București și deciziei n: 27 din 4 octombrie 1952 a colegiului militar al Tribunalului Suprem, prin care inculpații Rozei Aurel Rosenberg, Vasilescu Nicolae, Nichita Dumitru, Cernătescu Petre, Georgescu Gheorghe Topâzlău, Cioropoiu Mircea, Nițescu Constantin, Ionescu Oprișan, Frangopol Nicolae și Vieru Petre au fost condamnați la diferite pedepse, sub învinuirea de subminare a economiei naționale, Plenul Tribunalului Suprem a constatat nevinovăția acestora, nelegalitatea și netemeinicia hotărîrilor și, prin decizia nr. 31/1968, a admis recursul în supraveghere, a casat aceste Hotărîri și i-a achitat de orice penalitate. Un obiect zburător necunoscut a fost observat și fotografiat la Cluj Redactorii Agenției presă Ludovic Roman și „Ager Gh. Brătescu relatează : Un grup de excursioniști din Cluj a observat deasupra unei păduri din apropierea orașului, un obiect zburător care-și schimba cu rapiditate poziția și direcția de înaintare. Obiectul avea o formă rotundă, cu un diametru de circa 10 m și emitea o lumină de culoare albă. Timp de clteva mîinute a evoluat vizibil cu ochiul liber, apoi s-a îndepărtat cu repeziciune de pământ.El a putut fi fotografiat,de ■ , tinărul, Emil Barnea, de la Direcția de sistematizare și arhitectură Cluj.. Imaginile obținute sunt de o deosebită claritate. Fotografiile, după cum a remarcat inginerul electronist, Florin Gheorghiță, de la D.S.A.P.C. Cluj, un pasionat cercetător al acestui fenormen, indică o similitudine intre obiectul observat la Cluj cu un altul înregistrat pe peliculă in ziua de 3 august 1965 la Santa Ana din California (S.U.A.). Observatorul astronomic din Cluj a primit sesizări asemănătoare și din partea altor martori oculari in diferite rânduri. . Este pentru a doua oară in acest an cindi sunt văzute în România asemenea obiecte, care au stîrnit interesul întregii lumi. Presa a semnalat, la timpul cuvenit, un obiect zburător observat de cinci stații meteorologice din Carpații Occidentali, precum și la, Reșița și Oravița, care a evoluat la inălțimi Intre 7.000—30.000 m fiind vizibil, cu ochiul liber, prin bib riotim și teodolit. După cum se știe, in cadrul unor hupiteroase congrese, simpozioane și cu rferințe internaționale care au avut loc in ultimele luni cu privire, la existența unor asemenea obiecte, s-a emis părerea că acestea, denumite convențional „fenomenul OZN", ar posteă, fi de origină extraterestră, aparținind unor ființe care încearcă să intre in legătură cu pămintenii prin unde telepatice. Vom merge neabătut pe calea care ne-am ales-o Datorită relațiilor de muncă zilnice, cunosc modul de a gîndi al tovarășilor mei, le cunosc dorințele și aspirațiile. Caracteristic pentru toți, este marele interes pe care-l manifestă în urmărirea evoluției politicii interne și externe a statului nostru. Cu prilejul unor consfătuiri, al unor discuții in grupuri mai mici sau mai mari, m-am convins că înțeleg politica partidului, sunt de acord cu ea, pentru că are la bază ideile nemuritoare ale marxismleninismului. Politica Internă a partidului nostru urmărește dezvoltarea și prosperitatea patriei, grija pentru creșterea nivelului de viață al celor mulți. In problemele externe, se militează pentru unitate între țările sistemului socialist, pentru întărirea familiei țărilor care merg neabătut pe calea socialismului. De aceea pot afirma cu certitudine că toți cetățenii stau strîns uniți în jurul partidului, militînd pentru obiectivele trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. In calitatea pe care o am, de secretar al comitetului de partid, asigur conducerea partidului, a statului nostru, de fidelitatea și atașamentul comuniștilor din fabrica noastră și ne afirmăm hotărîrea de a merge neabătut pe calea pe care ne-am ales-o. Gheorghe GOTCU secretarul comitetului de partid al fabricii „Reconstrucția" Piatra Neamț Cine va hrăni copiii văduvei Mancaș ? „Sunt cooperatoare din comuna Bodești, văduvă de 6 ani și am trei copii minori". Așa începe scrisoarea adresată redacției de Elena Mancaș din satul Vilcelele, comuna Bodești. Și continuă : „in ziua de 2 aprilie 1968, brigadierul Ion I. Hanganu a venit cu plugurile și mi-a luat 3 prăjini din lotul de folosință pe care îl aveam, conform repartiției făcute de conducerea cooperativei, întrebindu-l de ce îm ia din lotul personal. Hanganu m-a luat la bătaie și mi-a rupt mîna stingă, îndrumată de alți cooperatori m-am adresat organelor comunale și miliției. La toate plîngerile ce le-am făcut pină acum nu mi s-a dat dreptate ci, dimpotrivă, brigadierul I. Hanganu, prin relațiile pe care le are, mă amenință și îmi bate copiii. Trăiesc sub teroarea acestui om care, de ciudă că l-am reclamat, mă urmărește să mă omoare. In momentul de față sunt incapabilă de muncă, nu pot să-mi cîștig existența mea și a copiilor mei. De multe ori am încercat să-mi pun capăt zilelor pentru nedreptatea ce mi s-a făcut”. Zguduitor. O văduvă, mamă a 3 copii minori, schingiuită și torturată de un om, un bărbat, zdravăn latruc, dar necugetat. La casa vaduvei Elena Mancaș am poposit inopinat, intr-adevăr, femeia era cu mina legată. Martori cînd a fost lovită cu parul, cîteva copile din vecini. Femeile n-au văzut (sau li-i teamă să spună). Ele au auzit numai răcnete. Se pare că făptașul e destul de temut prin partea locului. Iată-ne la centrul comunei Bodești. Relatăm cazul tovarășului Vasile Tomescu, secretarul comitetului comunal de partid și președintele consiliului popular. Ne dăm repede seama că nu-i în temă. A fost o reclamație în primăvară. Știe că a fost făcută o anchetă. A considerat problema încheiată. Discutăm cu tovarășul Ion Pantazie, președintele C.A.P. La reclamația Elenei Mancaș, a fost de i-a măsurat lotul în folosință. Ea n-are dreptate, susține tovarășul Pantazie. Măsurătoarea a stabilit că deține 3 prăjini de teren în plus. - Că Elena Mancaș, a fost bătută, cunoașteți ? - Nu știu. Eu am fost să mă sor lotul - Și n-ați văzut-o cu mîna bandajată ? - Nu-mi amintesc s-o fi văzut. De prisos să mai comentăm. Stăm de vorbă și cu șeful postului de miliție. Nici el nu-și amintește să fi avut vreo reclamație pentru lovire din partea Elenei Mancaș. Poate adjunctul său. De cîteva ori femeia i-a adus la cunoștință că Hanganu îi hăituiește copiii iar el, șeful de post, i-a atras atenția brigadierului să se potolească, să lase copiii in pace. Ne interesăm la medicul uman al comunei, Ioan Despa. Nu reține acest caz. Dar în registrul de consultații trebuie să fie menționat, insistăm. Și totuși, nu-i. Ne-a lămurit Maria Budai, moașă, care era de gardă in ziua aceea la dispensar. Femeia a venit tîrziu, cînd ea terminase programul, l-a făcut bilet de trimitere la Piatra Neamț pentru radiografie. Dar a uitat (? I) s-o treacă în registru. Nu-și amintește dacă a întrebat-o cine a lovit-o. Deci: „Nimeni nu știe nimic”. Clișeul radiografic l-am prezentat unui radiolog și unui chirurg. Ambii au confirmat că nu este o fractură. Totuși Elena Mancaș nu se poate folosi nici în prezent de mîna lovită. Repetăm vom găsit-o cu mîna „oblojită", legată și reclamă dureri. Acestea sînt rezultatele anchetei. Ce concluzii se pot trage ? Ne-a venit în ajutor însuși ■ tovarășul Tomescu, informîndu-ne că mai mulți comuniști au cerut să ancheteze faptul că brigadierul Hanganu a acordat unor oameni din brigada pe care o conduce, pentru loturi în folosință,suprafețe de teren în plus față de orele stabilite de adunarea generală. Sesizările au fost confirmate și Hanganu discutairea Nu sintem pentru favorizanimănui. Dacă Elena Mancaș deținea ceva în plus, desigur, suprafața trebuia recuperată pentru C.A.P. Dar cum ? Cu parul ? Ca despoții ? Ca vătafii boierești ? Ing. Vasile SPATARU Nimeni nu știe! La „Premo“ a început montajul ROMAN. La întreprinderea de prefabricate din Roman au fost încheiate principalele lucrări de construcții la noua secție de tuburi precomprimate, precum și la stațiile de uscare și de încercări de presiune - obiective ce vor intra în producție în cursul anului viitor. Menținând un ritm înalt de execuție, constructorii au reușit să realizeze, pînă acum, 73 la sută din planul de investiții pe acest an și, ca atare,să dea în exploatare clădirea halei principale în suprafață de 7.000 m.p. — și cele două stații amintite. Aici au început, deja, montajul utilajelor tehnologice, specialiștii preconizind intrarea în furccțiunea secției cu 3 luni înainte de termen. Pînă acum au fost montate toate malatoarele de la centrala de betoane, fiind în curs de execuție 13 electroplane, 2 mașini de armare transversală ș‘ lot.tudinala, 3 compresoare de aer ș.a.