Ceahlăul, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)

1968-09-18 / nr. 180

1 V J­ >*" „Ivi. l ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORUI?! Anul I Nr. 180 miercuri 18 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Urmărirea și calcu­larea beneficiului peste plan din efort propriu Atit conducerile întreprinde­rilor industriale cit și organele bancare, se izbesc frecvent de o problema economico-financi­­ară al cărei conținut încă nu este clarificat teoretic și nici instrucțiuni precise nu sunt încă elaborate pentru urmărirea și rezolvarea ei practică. Această problemă este denumită „bene­ficiu peste plan din efort pro­priu". In ultima vreme, mai ales după apariția H.C.M. nr. 1404/, 1967, această problemă a deve­nit arzătoare deoarece i-a cres­cut importanța financiară prin aceea că este sursa principală pentru acoperirea stimulente­­­­lor materiale suplimentare. Clarificarea ei interesează de­opotrivă conducerile întreprinde­rilor și organelor bancare. In anul 1960, cind această problemă­­ avea o importanță fi­nanciară mai mică, Ministerul de Finanțe în colaborare cu «d­e organe centrale competent» a elaborat o metodă de cal­culare pentru separarea în mod indirect din total beneficiu rea­lizat peste plan, a părții izvorită din efortul propriu, de partea care se datorează unor factori independenți de efortul propriu. Adică aceste instrucțiuni pre­văd ca metodologie de calcul, că din total beneficiu peste plan , trebuie­­ eliminate acele yélori care nu provin din efort propriu, presupunind că partea rămasă este creată de eforteri propriu. Toate acestea teoretic sunt foarte simple. In realitate însă, intervin o serie de alți factori care nu sunt precizați în aceste in­s­rucțiuni și cu care întreprin­derile in majoritatea cazurilor nu și îu ce să facă. Pentru eliminarea acestor ne­ajunsuri din viața practică a întreprinderilor noastre, s­au fă­cut unele demersuri p­intre care și revis­a „Viața economică" f­i nr. 25 1966 sub forma unei dis­cuții la masa rotundă a lansat un apel la toți specialiștii. Viața practică însă nu poate să stagneze până cind vor fi cla­rificate teoretic problemele con­ținutului efortului propriu și vor fi elaborate metode de calcul științifice. Dările de seamă statistice și bilanțurile contabile trebuie completate lunar, trimestrial iar pe baza datelor calculate și ra­portate, salariații care au con­tribuit la obținerea rezultate­lor deosebite trebuie sa pri­mească drepturile lor bănești su­plimentare. Astfel, pînă la apariția instruc­țiunilor corespunzătoare consi­derăm necesară luarea unor măsuri practice pentru a face ca valorile calculate și declarate „beneficiu realizat din efort pro­priu" să fie corespunzătoare realității." înainte de toate, considerăm că valoarea calculată ca „be­neficiu peste plan din efort pro­priu", pe baza instrucțiunilor in vigoare (art. 167 din Instr. nr. 1 a M.F.) să fie verificată cu o metodă de calcul directă, adică să fie întregită metoda oficială cu o metodă practică de calcul. Această metodă directă constă life­în aceea că pe baza elementlo­ r 1 11 plan­ lor prețului de cost realizat, se stabilește direct cit din econo­miile peste plan provin din e­­fort propriu. Prin însumarea a­­cestor rezultate parțiale, se obține valoarea totală a efor­tului propriu realizată intr-o lună sau trimestru. Dacă va­­toorea obținută după­ amindouă calculele este identică, înseam­nă că rezultatul este bun. Dacă nu se suprapun rezulta­tele celor două­ calcule, direct și indirect, înseamnă că nu au fost luate în calcul în mod just toți factorii care au influențat negativ sau pozitiv valoarea be­neficiului realizat peste plan. Într-o astfel de situație urmează ca valoarea efortului propriu să fie recalculată, revizuită înainte de raportarea ei definitivă organele competente. Confrun­ta­tarea rezultatelor obținute după cele două metode, reprezintă o posibilitate de verificare pri­vind suma calculată pe baza in­strucțiunilor în vigoare, ceea ce dă siguranța conducerii între­prinderilor, că valorile raportate „din efort propriu” vor rezista controalelor financiare ulterioa­re. (Privind folosirea metodei directe pentru calcularea efor­tului propriu direct la elemen­tele prețului de cost, indicații corespunzătoare sunt publicate in „Probleme economice" nr. 8 din 1966 pag. 125—128 în arti­colul semnat de D. Marion). Cu toate că noțiunea de be­neficiu peste plan din efort propriu nu este concretizată și definită în mod științific, consi­derăm că este acea parte din beneficiu peste plan care este creată de factorii unei unități economice, interni și adică de contribuția concretă și pro­prie depusă de un colectiv de muncă pentru mobilizarea tu­turor rezervelor interne, în ve­derea reducerii prețului de cost sub sarcina aprobată, precum și pentru creșterea nivelului pro­ducției peste plan. Ca factori interni considerăm : organizarea permanentă a­ pro­ducției și a măntii, ritmicitatea producției, inovații, raționalizări, invenții și creșterea productivi­­tații muncii pe seama factori­lor organizatorici. Deci factorii interni care creează beneficii prin efort propriu sunt­ numai acei factori­ în care se conere- D. MARTON economist, șef birou plan U.F.S. Săvinești (Continuare în pagina a­lll­ă) §P­ifi in 81 PROLETARI DIM TOATE TARIFE. UNITI­VA 1 B »5 ♦ S­» 96T •£ [UNK]»£ «S»­£*H«3«S«5»5>»S»S« S«g› > In pagina 3 FOT­EA OPERATORUL c. strungaru, alaturi de tabloul de co­manda AL NOII SECȚII INTRATE DE CURAND IN FOLOSINȚĂ, LA FABRICA „ZORILE NOI’’. Aprobare unanima și adeziune deplină față de principiile politicii interne și externe a­­ partidului și statului Studiu privind creșterea capacităților de producție la toate întreprinderile in­dustriale din județul nostru, se desfășoară în aceste zile un amplu studiu privind po­sibilitățile de creștere a su­prafețelor și capacităților de producție. De această activi­tate referitoare la depistarea tuturor rezervelor­ existente,­­ se ocupă serviciile de orga­nizare științifică a producți­ei și a muncii împreună cu ceilalți specialiști care par­ticipă la organizarea și con­ducerea producției. După finalizare, aceste studii, în care sunt prevăzu­te măsurile ce trebuie între­prinse pentru valorificarea tuturor , posibilităților, vor fi analizate de către organele superioare de specialitate , care vor îndruma acțiunea de creștere a suprafețelor și capacităților de producție. S-au redeschis mustăriile Pe lîngă celelalte bunătăți, toamna ne oferă cu dărnicie și produsele viilor. Mustul dulce curge din nou­ în po­cale, în decorul tradițional al mustăriilor.. Organizațiile comerciale de resort au redeschis astfel de mustării la : Piatra Neamț, Roman, Bicaz și Tîrgu Neamț. O mare afluență cunoaște în aceste zile mustăria de Peste Vale, municipiul Pia­ia­tra Neamț. Acolo consuma­torii găsesc un must de­­ bună calitate, servit bineînțeles împreună cu­­ fustoasa pas­trama de batal și mămăligu­­ță fierbinte, înconjurată cu stuf, amenajată într-un de­cor specific, mustăria­ adre­sează parcă o invitație : — Poftiți! Nu ocoliți bu­nătățile toamnei. Alte mustării se vor des­chide zilele acestea în car­tierul „Zorile noi" și la Ste­­jaru. Mustul dulce s-a pus de altfel, în vînzare la multe alte unități de alimentație publică. Concretizare a aspirațiilor noastre în presă, la radio și tele­viziune, în cadrul întrunirilor publice, oamenii­ muncii, își manifestă adeziunea față de politica partidului și statului nostru, politica aspirațiilor și credințelor noastre, a păcii și progresului social.. Se vădește în aceste manifestări , o uni­tate strinsă în jurul ideilor juste despre ceea ce înseam­nă interesele noastre, idealu­rile noastre pașnice, despre relațiile poporului ■ nostru­­ cu toți cei care vor progresul și pacea omenirii. Cine poate oferi, oare, o mai concludentă expresie a atașamentului față de condu­cătorul încercat al victoriilor noastre ? Poporul nostru a semnat în Istorie nemuritoare pagini ale existenței sale. Dar ceea ce facem noi acum, ceea ce gîn­­dim și construim, ceea ce­­ vrem și împlinim cu fiecare faptă, înseamnă cea mai înaltă istorie a tuturor timpu­rilor. Drumul nostru spre progres și bunăstare, călăuzit de Partidul Comunist, este ca­lea firească a unei națiuni libere care-și făurește bucu­riile cu înțelepciunea pe care a acumulat-o de-a lungul atîtor milenii de speranțe. Și faptele noastre de azi înseamnă cea mai profundă concretizare a aspirațiilor a­­cestui popor. Silvia ROȘCA biblioteca­ră Casa de cultură a sindi­catelor Piatra Neamț DIN PARTEA TRIBUNALULUI SUPREM AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Ca urm­are a Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la reabi­litarea unor activiști de partid, Procurorul general al Republicii Socialiste România, analizând ho­­tărirea de condamnare și mate­rialele dosarului, a introdus re­curs în supraveghere împotriva sentinței nr. 180 din 8 octombrie 1954 a Colegiului militar al Tri­bunalului Suprem, prin care Va­sile Luca, Iacob Alexandru, Sa­lymos Ivan și Cernicica Dumitru au fost condamnați la diferite pedepse, sub învinuirea de sub­minare a economiei naționale și activitate intensă contra clasei muncitoare. Judecind recursul în suprave­ghere, Plenul Tribunalului Su­­prem a constatat nevinovăția ce­lor condamnați, nelegalitatea și netemeinicia sentinței și prin de­cizia nr. 29/1968, a admis re­cursul în supraveghere, a casat sentința de condamnare și i-a a­­chitat de orice penalitate. De asemenea, judecând re­cursul în supraveghere împotriva sentințelor nr. 1 din 1 șapte­m­brie 1952 și 99 din 14 octombrie 1952 ale Tribunalului militar te­ritorial București și deciziei n: 27 din 4 octombrie 1952 a co­legiului militar al Tribunalului Suprem, prin care inculpa­ții Rozei Aurel Rosenberg, Va­­silescu Nicolae, Nichita Dumi­tru, Cernătescu Petre, Geor­­gescu Gheorghe­ Topâzlău, Cio­­ropoiu Mircea, Nițescu Constan­tin, Ionescu Oprișan, Frangopol Nicolae și Vieru Petre au fost condamnați la diferite pedepse, sub învinuirea de subminare a e­­conomiei naționale, Plenul Tribu­nalului Suprem a constatat nevi­novăția acestora, nelegalitatea și netemeinicia hotărîrilor și, prin decizia nr. 31/1968, a admis re­cursul în supraveghere, a casat aceste Hotărîri și i-a achitat de orice penalitate. Un obiect zburător necunoscut a fost observat și fotografiat la Cluj Redactorii Agenției presă Ludovic Roman și „Ager­ Gh. Brătescu relatează : Un grup­ de excursioniști din­­ Cluj a observat deasupra unei păduri din apropierea orașului, un obiect zburător care-și schimba cu rapiditate poziția și direcția de înaintare. Obiec­tul avea o formă­ rotundă, cu un diametru de circa 10 m și e­­mitea o lumină­­ de culoa­re­ albă. Timp de clteva m­îi­­nute a evoluat vizibil cu o­­chiul liber, apoi s-a îndepărtat cu repeziciune de pământ.­­El a putut fi fotografiat,de ■ , ti­nărul,­ Emil Barnea, de la Direcția de­­ sistematizare și arhitectură Cluj.. Imaginile obținute sunt de o deosebită claritate. Fotogra­fiile, după cum a remarcat­ in­ginerul electronist, Florin Gheorghiță, de la D.S.A.P.C. Cluj, un pasionat cercetător al acestui fenormen, indică o simi­litudine intre obiectul observat la Cluj cu un altul înregistrat pe peliculă in ziua de 3 august 1965 la Santa Ana din Califor­nia (S.U.A.). Observatorul as­tronomic din Cluj a primit sesi­zări asemănătoare și din partea altor martori oculari in dife­­rite rânduri. . Este pentru a doua oară in acest an cindi sunt văzute în Ro­mânia asemenea obiecte, care au stî­rnit­­ interesul întregii lumi. Presa a semnalat, la tim­pul cuvenit, un obiect zburător observat de cinci stații meteo­rologice din Carpații Occiden­tali, precum și la, Reșița și O­­ravița, care a evoluat la­­ inăl­­­­țimi Intre­ 7.000—30.000 m fiind vizibil, cu ochiul liber, prin bi­­b riotim și teodolit. După cum­ se știe, in cadrul unor hupiteroase congrese­, simpozioane și cu r­­­­­ferințe internaționale care au avut loc in ultimele luni cu pri­vire, la existența­ unor aseme­nea obiecte, s-a emis pă­rerea că acestea, denumite conven­țional „fenomenul OZN", ar pos­­teă, fi de origină extraterestră, aparținind unor ființe care în­cearcă să intre in legătură cu pămintenii prin unde telepatice. Vom merge ne­abătut pe calea care ne-am ales-o Datorită relațiilor de muncă zilnice, cunosc modul de a gîndi al tovarășilor mei, le­­ cunosc dorințele și aspirațiile.­­ Caracteristic pentru toți, este marele interes pe care-l mani­festă în urmărirea evoluției po­liticii interne și externe a sta­tului nostru. Cu prilejul unor consfătuiri, al unor discuții in grupuri mai mici sau mai mari, m-am convins că înțeleg poli­tica partidului,­ sunt de acord cu ea, pentru că are la bază ideile nemuritoare ale marxism­­leninismului. Politica Internă a partidului nostru­­ urmărește dez­voltarea și prosperitatea patriei, grija pentru creșterea nivelu­lui de viață al celor mulți. In problemele externe, se mi­litează pentru unitate între ță­rile sistemului socialist, pentru întărirea familiei țărilor care merg neabătut pe calea socia­lismului. De aceea pot­­ afir­ma cu certitudine că toți cetățenii stau strîns uniți în ju­rul partidului, militînd pentru obiectivele trasate de Congre­sul al IX-lea al P.C.R. In cali­tatea pe care o am, de secre­tar al comitetului de partid, asi­gur conducerea partidului, a statului nostru, de fidelitatea și atașamentul comuniștilor din fabrica noastră și ne afirmăm hotărîrea de a merge neabătut pe calea pe care ne-am ales-o. Gheorghe GOTCU secretarul comitetului de partid al fabricii „Reconstrucția" Piatra Neamț Cine va hrăni copiii văduvei Mancaș ? „Sunt cooperatoare din co­muna Bodești, văduvă de 6 ani și am trei copii minori". Așa începe scrisoarea adresată re­dacției de Elena Mancaș din satul Vilcelele, comuna Bo­dești. Și continuă : „in ziua de 2 aprilie 1968, brigadierul Ion I. Hanganu a venit cu plu­gurile și mi-a luat 3 prăjini din lotul de folosință pe care îl aveam, conform repartiției făcute de conducerea coope­rativei, întrebindu-l de ce îm­ ia din lotul personal. Hanganu m-a luat la bătaie și mi-a rupt mîna stingă, îndrumată de alți coopera­tori m-am adresat organelor comunale și miliției. La toate plîngerile ce le-am făcut pină acum nu mi s-a dat dreptate ci, dimpotrivă, brigadierul I. Hanganu, prin relațiile pe care le are, mă amenință și­­ îmi ba­te copiii. Trăiesc sub teroarea acestui om care, de ciudă că l-am reclamat, mă urmărește să mă omoare. In momentul de față sunt incapabilă de muncă, nu pot să-mi cîștig e­­xistența mea și a copiilor mei. De multe ori am încer­cat să-mi pun capăt zilelor pentru nedreptatea ce m­i s-a făcut”. Zguduitor. O văduvă, mamă a 3 copii minori, schingiuită și torturată de un om, un bărbat, zdravăn la­truc, dar necugetat. La casa vaduvei Elena Man­caș am poposit inopinat, intr-a­devăr, femeia era cu mina legată. Martori cînd a fost lo­vită cu parul, cîteva copile din vecini. Femeile n-au vă­zut (sau li-i teamă să spună). Ele au auzit numai răcnete. Se pare că făptașul e destul de temut prin partea locului. Iată-ne la centrul comunei Bodești. Relatăm cazul tova­rășului Vasile Tomescu, secre­tarul comitetului comunal de partid și președintele consiliu­lui popular. Ne dăm repede seama că nu-i în temă. A fost o reclamație în primăvară. Știe că a fost făcută o anchetă. A considerat problema încheiată. Discutăm cu tovarășul Ion Pantazie,­­ președintele C.A.P. La reclamația Elenei Mancaș, a fost de i-a măsurat lotul în folosință. Ea n-are drepta­te, susține tovarășul Pantazie. Măsurătoarea a stabilit că de­ține 3 prăjini de teren în plus. - Că Elena Mancaș, a fost bătută, cunoașteți ? - Nu știu. Eu am fost să mă sor lotul - Și n-ați văzut-o cu mîna bandajată ? - Nu-mi amintesc s-o fi vă­zut. De prisos să mai comen­tăm. Stăm de vorbă și cu șeful postului de miliție. Nici el­­ nu-și amintește să fi avut vreo re­clamație pentru lovire din par­tea Elenei Mancaș. Poate ad­junctul său. De cîteva ori fe­meia i-a adus la cunoștință că Hanganu îi hăituiește co­piii iar el, șeful de post, i-a atras atenția brigadierului să se potolească, să lase copiii in pace. Ne interesăm la medicul u­­man al comunei, Ioan Despa. Nu reține acest caz.­­ Dar în registrul de consul­tații trebuie să fie menționat, insistăm. Și totuși, nu-i. Ne-a lămurit Maria Budai, moașă, care era de gardă in ziua aceea la dis­pensar. Femeia a venit tîrziu, cînd ea terminase programul, l-a făcut bilet de trimitere la Piatra Neamț pentru radiogra­fie. Dar a uitat (? I) s-o trea­că în registru. Nu-și amintește dacă a întrebat-o­ cine a lo­vit-o. Deci: „Nimeni nu știe ni­mic”. Clișeul radiografic l-am pre­­­zentat unui radiolog și unui chirurg. Ambii au confirmat că nu este o fractură. Totuși Elena Mancaș nu se poate folosi nici în prezent de mîna lovită. Repetăm vom gă­­sit-o cu mîna „oblojită", le­gată și reclamă dureri. Acestea sînt rezultatele an­chetei. Ce concluzii se pot trage ? Ne-a venit în ajutor­ însuși ■ tovarășul Tomescu, in­­formîndu-ne că mai mulți co­muniști au cerut să ancheteze faptul că brigadierul Hanganu a acordat unor oameni din bri­gada pe care o conduce, pen­tru loturi în folosință,­suprafe­țe de teren în plus față de ore­le stabilite de adunarea gene­rală. Sesizările au fost confir­mate și Hanganu discutai­­rea Nu sintem­ pentru favoriza­nimănui. Dacă Elena Mancaș deținea ceva în plus, desigur, suprafața trebuia­ re­cuperată pentru C.A.P. Dar cum ? Cu parul ? Ca despoții ? Ca vătafii boierești ? Ing. Vasile SPATARU Nimeni nu știe! La „Premo“ a început montajul ROMAN.­­ La între­prinderea de prefabricate din Roman au fost încheiate principalele lucrări de con­strucții la noua secție de tu­buri precomprimate, precum și la stațiile de­ uscare și­­ de încercări de presiune - obiec­tive ce vor intra în producție în cursul anului viitor. Men­ținând un ritm înalt de exe­cuție, constructorii au reușit să realizeze, pînă acum,­ 73 la sută din planul de investiții pe acest an și, ca atare,­să dea în exploatare clădirea halei principale­­ în supra­față de 7.000 m.p. — și cele două stații amintite. Aici au început, deja,­­ montajul uti­lajelor tehnologice,­ specialiștii preconizind intrarea în­­ fur­c­c­țiune­a­­ secției cu 3 luni îna­inte de termen. Pînă acum au fost montate toate ma­­latoarele de la centrala de betoane, fiind în curs de exe­cuție 13 electroplane, 2 ma­șini de armare transversală ș‘ lot.t­­udinala, 3 compresoare de aer ș.a.

Next