Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)
1968-11-22 / nr. 236
V" 1 y t toate fazele de lucru . STOCURI CORESPUNZĂTOARE DE MATERIAL LEMNOS Condițiile specifice exploatărilor forestiere ne obligă să acordam atenție creării de stocuri corespunzătoare de material lemnos în diferite faze de lucru pentru asigurarea desfășurării în condiții, büne a activității economice în perioada următoare Aceste acțiuni trebuie urmărite în mod deosebit în perioada 1 septembrie — 31 decembrie, din mai multe motive. In trimestrul I trebuie efectuat un volum mare de lucru, perioada respectivă fiind una din perioadele fără restricție, astfel că nu este posibilă asigurarea materiei prime,pentru un plan de producție superior mediei trimestriale. Concomitent, se are în vedere crearea de stocuri pentru trimestrul II, cînd activitatea este oprită la majoritatea parchetelor. De asemenea, timpul nefavorabil din trimestrul I care in unele cazuri durează 2—3 săptămini consecutiv, produce perturbații , la unele faze de lucru(fasonat, scos etc). * Pentru ca problemele specifice ale muncii in trimestrul I să nu împiedice desfășurarea procesului de fabricație, ne-am preocupat.'do, cele doua,,aspecte* cunoscute : volumul stocurilor necesare la 31 decembrie pe , specii si repartizarea lor in timp și spațiu. f. . In ceea ce privește volumul încă de la întocmirea eșalonării parchetelor am avut în vedere ca stocurile la 31 decembrie să fie egale cu planul de producție la sortimentele de rășinoase pe semestrul I, iar la fag cu planul de producție pe trimestrul T. Ne-ai axat în mod deosebit atenția pe rășinoase, deoarece acestea se* fasonează mult mai greu în trimestrul I, cind semnul este înghețat. Planul pentru crearea stocurilor a fost defalcat în continuare, pe cele 4 luni (septembrie’»; decembrie) pe petemere și pe faze, tinîndu-se seama de anumite condiții. S-au repartizat cantități mai mari la parchetele din bazinetele unde exploatările aferente afiului de producție 1968 sunt terminate sau aproape terminate (exemplu Runcu, Arșița Lungă- si.Carpeni, din bazinul Pîngărăciorr Balmuș, și altele) pentru a se asigura concomitent și lichidarea acestora. „ S-a planificat a se doborî în primele două luni o cantitate, mai mare de rășinoase, pentru faptul că exploatarea anticipată a rășinoaselor asigură reducerea volumului de pierderi, în ultimele două luni intensificîndu-se și fasonatul fagului. O deosebită importanță are locul unde sînt create acestestocuri. Desigur că situația va fi cu atit mai bună cu cit stocurile în fazele scos și apropiat vor fi mai mari in detrimentul celor de la cioată. Atentie s-a dat creării stocurilor , la funiculare si la drumurile de scos cu tractoare acolo unde nu se facem colectarea de la cioată. O greutate am întîmpinat la crearea stocurilor in faza apropiat, sto’curi’ care dau ■ cea mai mare certitudine realizăriijâșâ anului pe orice vreme. In fișeza întreprinderii noastre* extinderea rețelei de drumuri în interiorul pădurii, pe ’ văi înguste a dus la micșorarea spațiului, de ’ depozitare, ■iar depozitarea la distanțe mai mari conduce, la mărirea considerabilă a cheltuielilor de producție. Această problemă se pune îndeosebi în pupfețele unde avem funiculare instala . te. pentru producția anului, 1969 și la parchete,în care se apropie cu tractoarele direct de la cioată. Această deficiență s-a remediat , prin crearea de stocuri în depozitul final și în depozitele fabricilor de cherestea unde chiar dacă se mai fac re-manipulări se fac cu cheltuieli și forte de muncă mai reduse, existând posibilități mai mari de mecanizare a lucrărilor. Crearea stocurilor in depozitele finale rezolvă si evacuarea In termen a parchetelor din zona de deal unde trebuie folosit timpul uscat, sau înghețat chiar dacă îl avem numai pe perioade reduse. In vederea punerii în aplicare a celor arătate mai sus, s-au luat toate, măsurile organizatorice. Devizele pentru parchetele eșalonate la tăierea in perioadele 1 septembrie — 31 decembrie 1968 și 1 ianuarie — 31 martie 1969 au fost terminate la data de 1 septembrie, respectiv 1 octombrie a.c. S-au preluat la timp toate autorizațiile de exploatare pentru parchetele eșalonate în perioada I și II.S-au construit adăposturi pentru animale și pentru un număr redus de muncitori care nu se deplasează zilnic acasă. Parchetele s-au împărțit în postate, s-au doborit pescarii, s-au construit drumurile de tractoare și 60 la sută din drumurile de scos cu atelajele, lămpile și variantele auto, iar ferăstraiele mecanice au fost repartizate în funcție de necesarul fiecărui parchet. Deși s-a extins rețeaua de drumuri , și s-a mărit numărul de tractoare, s-a menținut numărul de funiculare existent, funiculare care s-au montat în procent de 50 la sută la parchetele posibilitatea 1969, restul avînd condiții să fie montate imediat ce se termină activitatea în parchetele destinate anului viitor. Prin măsurile luate s-a reușitr ca Rină în prezent , să se asigure in toate fazele stocurile necesare penttr u realizarea tuturor.fsortimentelor ''planificate în ’ luna ianuarie. In continuare trebuie să ne preocupăm de intensificarea ,activității în parchetele destinate’producției pe anul ,1969 pe măsura lichidării celor din anul ,1968. In luna noiembrie și decembrie vom asigura stocurile necesare, inJ toate fazele de lucru, astfel ca planul "pe trimestrul I să, se realizeze ritmic, pe sortimente, indiferent de starea vremii. Și aceasta va fi posibil dacă la funiculare vor exista, stocuri suficiente, astfel, ca acestea , să funcționeze și atunci cind mi se poate lutíra la scos din cauza zäRlezii mari si cu atit mai mult vor influenta pozitiv stocurile din faza apropiată <•. . . In». ro«„ UNESCU șeful serviciului exploatarea lemnului I. F. Piatra Neamț Pregătirea producției anului viitor la I. FC Piatra Neamț Locatarii despre cartierele lor Nu departe de centrul municipiului Piatra Neamț, s-au ridicat alte două cartiere de blocuri noi : Mărăței, care se află in prezent in plină construcție, și Precista, mai vechi și cu mai multe locuințe. Nu le putem incadra in rindul cartierelor cu zeci de mii de locuitori, cu distanțe de kilometri , până în centru, totuși și la Piatra Neamț cartierul trebuie să aibă unitățile sale de utilitate socială - frraggzíneí dispensar, terenuri pentru copii, grădinițe, școli și multe altele. Fără îndoială, proiectanții au prevăzut construirea unor asemenea unități în aceste cartiere. Regretăm insă că pină * ora actuală nu s-a început încă nimic, deși construirea paralelă a unor asemenea unități cu spațiul de locuit ar fi fost cea mai bună și potrivită soluție. Ceva și mai mult încă, nici pină acum ia Serviciul de az»...« -tură ?i sistematizare al Consiliului popular provizoriu al municipiului nu se știe ce obiectivă sociale s? ver construi ,în viitorii ani. Dar să dăm cuvintul cîtorva lucătari din cartierele amintite : MĂRIA LAMATIC - cartierul Precista. . . _ Orice gospodină este mul’țumita atunci cind ae in apropierea locuinței magazine «limisttere bine „aprovizionate ’ care să-i permită o manifestare deplină in domeniul culinar. Populația din cartierul Frecîsta a crescut foarte mult. Fără a se, demola prea multe case’vechi,’ s-au construit sute de apartamente noi. Magazinele alimentare au rămas insă aceleași și au devenit insuficiente pentru aprovizionarea populației. Se fade rind la piine, la lapte, aproape la orice produs alimentar. Se impune de urgență, înființarea unei unități alimentare moderne în cartierul nostru pentru a se pierde cu mai puțin 1 timp , cu aprovizionările. Fiind un cartier întins pe o suprafață’ ’mare, de-a lungul unor artere de circulație, e necesar poate să se înființeze la extremitățile lui unități de vînzarea pîînii, cărnii, dulciurilor. In cartierul Țărăncuța a fost înființată o mică piață. Ne este însă peste mină. Apoi, locuitorii din acea parte a orașului au în generat proprietăți personale cu grădini, posibilități de producere și păstrare a zarzavaturilor și altor produse alimentare. Cred că acea piață și-ar găsi un loc mai rațional în centrul cartierului nostru, în felul acesta noi, gospodinele ’ nemaifiind, obligate să mergem , la piața centrală (destul de periferică)” pentru orice produs. ANETA GRADINESCU - cartierul Precista. In general încep serviciul la ora 13, atunci fac unele treburi Pină de gospodărie. Deplasarea în centrul orașului sau așteptarea la rind la magazinele din cartier te fac să pierzi foarte mult timp fără să realizezi în mod practic prea mare lucru. De aceea , un complex comercial și de deservire în mijlocul cartierului nostru este așteptat cu mare nerăbdare de hai, femeile. In acest complex să se găsească toate produsele ce se întîlnesc și la magazinele din centrul orașului. Prin aceasta ni s-ar ușura munca. De asemenea, deservirea populației sa se facă prin unități de croitorie, încălțăminte, chioșcuri de difuzare a presei etc. 1 GETA MIHALCEA — cartierul Mărăței. Cvartalul de locuințe din cartierul Mărăței a fost ridicat intr-o zonă a orașului în care se găsesc foarte puține unități, de utilitate socială. Gospodinele din aceste blocuri sînt obligate să meargă pînă în centrul orașului aproape pentru orice obiect. Un singur centru de pîine în care se intilnesc și alte produse, nu poate face față cerințelor noilor locatari din Mărăței. Consider că e necesar ca proiectarea și construirea unor magazine, a unor unități ale cooperației meșteșugărești, să nu ’ intîrzie prea mult. Ase- 8. EMILIAN (Continuare în ipag. a- lll-a) — -ul— ni .mi .mr ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul I Nr. 236 vineri 22 noiembrie 1968 4 pagini 30 bani In numărul de azi; Conferințe ale organizațiilor de partid orășenești Bicaz și Tîrgu Neamț pag. a 2-a Economice ★ Culturale pag. a 3-a pag. a 2-a Sarcini actuale și de perspectivă în domeniul irigațiilor Calendarul activității in domeniul irigațiilor se suprapune, de fapt, cu anul calendaristic, campania de irigații represented doar a fazei a acestui proces - faza de exploatare. Plecînd de la acest considerent, specialiști de la Direcția M.C.A.P. Și filiala Băncii agricole au terminat recem analiza eficienței irigațiilor în anul 1MI și au stabilit Cencret sarlriile unităților agricole cu sisteme de irigații pentru actuala perioadă , completarea utilajelor și a pieselor de schimb, remedierile ce urmează a fi executate rețelei de canale și a prizelor de apa, structura culturilor irigate cantitățile de îngrășăminte neșecesare, extinderea suprafețelor amenajate pentru anul viitor. Dar nu toate unitățile au abordat cu seriozitate realizarea sarcinilor din programul de irigați;, specifice etapei acestea. Astfel, la C.A.P. Piatra Neamț, Săvinești, Dochia și Buruienești utilajele de irigat sunt necorespunzător depozitate, neverificate și nereparate. Este necesar ca de urgență să se treacă la revizia tehnică, repararea stocarea corespunzătoare a uși tilajului de irigații, astfel ca până la finele lunii decembrie această bază tehnică să fie în stare de funcționare. Pe agenda preocupărilor legate de irigați se înscrie și asigurarea condițiilor realizării eotforeuețelor planificate etapa I a anului 1969, pentru Prima condiție care trebuie satisfăcută in această direcție este punerea la dispoziția unităților care au sarcini de extindere a suprafețelor amenajate, a proiectelor de execuție de către D.J.F.C.T.Bacău, la această dată suntasigurate proiecte pentru 36 la sută din suprafața de amenajat în prima etapă a anului viitor. Urmează ca pînă la finele anului să avem proiecte pentru întreaga suprafață planificată. Printre cooperativele agricole de producție care au deja documentația asigurată se înscriu : Zănești, Timișești, Tirgu Neamț și Săvinești. Lucrările au început la Zănești, Timișești și Davideni unde s-au executat circa 4550 d e săpături din sarcina etapei I a anului viitor. In schimb, C.A.P. Săvinești care are documentația asigurată încă din luna august, nu a întreprins nimic pentru execuție. Se impune ca această perioadă, degrevată pe zi ce trece de sarcinile agricole. . fie...campanie, să fie folosită cu maximum de randament la executarea săpăturilor și a altor luccrări care vizează noile amenajări. Experiența ne-a demonstrat că în primăvară lucrările legate de campanie absorb pină la total forța de muncă, ceea ce atacă premisele realizării planului de amenajări. Seceta care a bîntuit in prima parte a anului a demonstrat încă odată că «colo unde irigațiile sînt organizate, executate la timp și corespunzător, se pot obține producții mari Ing. Mircea BABU ___________U.J.C.A.P. Neamț (Continuare in pag. a lll-a) Fruntașul în producție M. Teodorescu, conductor la meșina de bobinat a secției hirice de la Fabrica „Reconstrucția” din municipiul Piatra Neamț, surprins de fotoreporterul nostru la locul de muncă. 1IIWI PENTRU RESEMNAREA REPREZEntiinon in mini mini crai cl imiciisn ui rminiiiini I1IAIII SOCIALISTE A Fabrica de țevi Roman Intr-o însuflețită adunare, muncitorii, maiștrii, tehnicienii și inginerii de la Fabrica de țevi Roman și-au desemnat reprezentanții în Frontul Unității Socialiste. Secretarul comitetului de partid din uzină, tovarășul GHEORGHE APOSTOLIEI, a aratat că la temelia Frontului Unității Socialiste stă în primul rind forța clasei muncitoare, cea mai avansată clasă a orînduirii noastre. Au fost apoi desemnați, din rindul acestui colectiv, un reprezentant în Consiliul județean Neamț și un reprezentant în Consiliul municipal Român ale Frontului Unității Socialiste, Plenara Consiliului Uniunii Județene a cooperativelor agricole de producție intr-o atmosferă de puternic entuziasm, s-a desfășurat pemplenara Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, pentru desemnarea reprezentanților in Consiliul județean al Frontului Unității Socialiste. Cu acest prilej ing. DORIN GEORGESCU, președintele Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, a arătat că Frontul Unității Socialiste va cimenta tot mai mult - dindu-i o formă superioară - alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. In cuvintul lor, PETRU PAVEL, președintele C.A.P. Budești, CONSTANTIN PUIU, președintele C.A.P Davideni, RADU VIȘAN, inginer agronom la C.A.P. Ștefan cel Mare și ION IMIGEANU, președintele C.A.P. Moldoveni, și-au exprimat convingerea că unitățile agricole pe care ll conduc vor acționa cu toate forțele, pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului nostru. Plenara a desemnat 16 reprezentând in Consiliul județean a I Frontului Unității Socialiste. Comitetul oră[șenessc de partid In ca* La Bicaz, a avut loc plenara Comitetului orășenesc de partid care a desemnat 5 reprezentanți în Consiliul orășenesc al Frontului Unității Socialiste, in cuvintul său, tovarășul Ștefan Sandu, secretar al Comitetului Orășenesc de partid, a relevat rolul pe care Frontul Unității Socialiste il va îndeplini in viața politică a țării Sandu! Iar, tovarășii EMIL PRICOP, fantetimo m RÎBU, ȘTEFAN 5IALO și ALEXANDRU GIRBULEȚ și-au exprimat încrederea că consiliile locale ale Frontului Unității Socialiste, ce urmează să fie constituite, își vor duce la îndeplinire, sub conducerea organelor de partid, sarcinile ce le vor reveni. Imagini din Mărgineni • Rezervația republicană. • Ieri și azi. • Realizări peste mult timp lampara Deschizînd o mică fereastră către Mărgineni, și acest sat, ne, apare cu frumuseți, peisagistice ademenitoare și cu destul de însemnate realizări, datorită avîntului creator ,ce caracterizează epoca pe care o străbatem: Relieful acestei așezări „de margine" pentru, fostul raion Piatra Neamț, „de mijlocul județului" în noua formă administrătivă, este destul de complex oferind,în bătaia razelor molatice ale soarelui de sfîrșit de toamnă, tablouri de o frumusețe emoționantă: Turistul,da, turistul, pentru că în Mărgineni se poate vorbi acum și despre acest lucru pe lingă dealurile și văile mănoase, bogăția livelor și marea aurie a holdelor care • Frumuseți peisagistice, social-culturale • Nu ramine o amintire freamătă la cea mai mică audiere în timpul verii, poate să cunoască și nenumărate tablouri care apar astăzi mult îmbogățite și înfrumusețate prin priceperea și hărnicia oamenilor. Rezervația republicană cu fazani și căprioare, care au devenit «fii de blinde incit a circula pe ulițele satului și apar,în curtea școlii, unde copiii se fotografiază cu ele, îmbogățește peisajul, constituind pentru cel care aude și n-am văzut, o glumă vînătorească... Și totuși e o fermecătoare reeditate ! Pădurile,din preajmă și ce , linele ce-l,înconjoară, dau satului Mărgineni și întregii comune aspectul unui mare am. , Fiteatru, cu partea cea mai înaltă , la nord-vest, marcată de Movila, care deschide o panoramă ademenitoare nu numai asupra văii Bistriței și Ceahlăului îndepărtat ce apare în marea fumurie întro culoare clară a albastrului de Voroneț, dar și in istoria neamului nostru. Movila făcînd parte din lanțul celor multe, ce serveau altădată ca punct pe care se aprindeau focuri pentru „sfoară în țară", cind sabia dușmană apărea la hotare. Dealurile dinspre nord-vest golașe altădată, astăzi în suprafață de peste 80 ha sunt terasate și plantate cu pomi fructiferi, pe rod, din soiurile cele mai alese și mai productive. E o fericită îmbinare de util și frumos care stîrnește admirația. Dacă cineva plecat din Mărgineni înainta cu vreo 23 de ani ar dori acum să se reîntoarcă, ar afla trecind pe la Autogara Piatra Neamț că de patru ori pe zi autobuzul pleacă din reședința județului spre acest sat. Asta era însă situația în trecut. Singurele mijloace de locomoție erau căruța vara, sania iarna... Din Mărgineni trebuia să pleci cam pe la miezul nopții ca să poți fi a doua zi în oraș , drumul fiind desfundat, dealurile greu de urcat de către caii costelivi și flăminzi. In trig, țăranul înconjurat de negustori speculanți căre i luau produsul pete miri ce, cumpăra vreun ceaunaș pentru mămăligă, var, o bidinea etc., pornind pe la amiază în grabă spre casă pe același drum al durerilor. Astăzi autobuzul încăpător, luminos, curat, te invită să iei loc ca intr-o oră să fii în oraș. Trei școli mari și încăpătoare s-au construit în Mărgineni, dispensar cu casă de naștere, magazin universal, bibliotecă comunală, iar cele două cooperative de producție agricolă devin an de an tot mai puternice. Cea mai mare realizare care a început să se profileze și care va face "epocă" în viața satului Mărgineni, este electrificarea. Comitetul executiv al consiliului popular provizoriu face eforturi, și nu zadarnice, în încasarea contribuției voluntare bănești. Pînă acum cei peste 1500 de stâlpi amplasați, și echipați pe care s-a întins rețeaua prin mijlocul Mărginenilor, Hoiseștilor și pe ulițele principale ale acestor două sate, sînt o garanție că nu peste mult timp și la noi lampa va ramine o amintire... Harnic, tovarășul Vasile Podoleanu, președintele comitetului executiv al consiliului popular provizoriu, verificînd pe traseu execuția lucrărilor, zîmbește mulțumit și parcă ar vrea să zică „Anul nou ne va găsi și cu televizor”. Prof . BUJEU directorul Școlii generale Mărgineni 1 i (■»otErsij'-tjTfrTöÍTf Curier Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România Simpozion la clubul salariaților din Săvinești a avut loc ieri simpozionul „50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România — eveniment de„ mare importanță în viața poporului român". In cadrul simpozionului au vorbit tovarășii Valeriu Stepcanu, Iori Mitran și Maria Grilă. Expoziția de reproduceri „Ștefan Luchian“ In sula de expoziții temporare de la Blocul turn din Piatra Neamț a fost deschisă ieri o expoziție de reproduceri din lucrările pictorului Ștefan Luchian, de la a cărui naștere s-au împlinit, anul acesta, 100 de ani. Consfătuire privind deschiderea învățâmîntului de masă Ieri, .21 noiembrie a avut loc la Piatra Neamț o consfătuire de lucru av fasj că obiectiv deschiderea anului de învâtâmînt agrozootehnic de masă. La consfătuire au participat specialiști președinți și din cadrul C.A.P. din întregul județ precum și cadre didactice care vor funcționa ca lectori la cercurile de studiu din cadrul acestui an de învățămînt. Meci internațional de handbal Aseară s-a disputat în sala sporturilor „Ceahlăul"' în fața unui numeros public partida internațională amicală de handbal între formațiile României și Spaniei. Mai deci și în fazele de finalizare și combinînd mai bine, echipă spaniolă a obținut victoria la scorul de 21-14 (11-7). Violența și imperativul anihilării efectului ei destru irește, oamenii aparținind unor generații diferite au opinii — mai bine zis moduri de viată — deosebite. A fost așa întotdeauna și, intr-un fel, e și normal să nu coincidă impecabil optica bătrînilor cu aceea a tinerilor, asupra multor aspecte ale existentei cotidiene. Aceasta nu înseamnă insă că intre reprezentanții a două generații, intre părinți și copii, există o prăpastie de netrecut, un conflict generalizat. Pentru că in fond tot oameni sunt și unii și ceilalți, reprezentînd doar două ipostaze în timp ale aceleeași esente. S-apoi există opreliști morale ancestrale pe care nimănui nu-i este îngăduit să le Încalce, în virtutea diferenței de opinii. In cazul nostru-înalbit și sumbru, cum nu ne amintim să fi întîlnit altul-se consumă tocmai un asemenea conflict, ieșit din matca normalului. Așa cum au evoluat relațiile din micul grup sfîșiat de ostilități nu se întrevede nici perpetue, o punte de apropiere, de stingere sau măcar diminuare a crizei familiale. Și acesta este cu desăvîrșire trist, întîi pentru că nu se poate lăsa rece spectacolul rupturii totale dintre doi sau mai multi membri ai aceleeași familii , apoi, pentru că acești oameni se chinuiesc reciproc, ceea ce este și inutil și absurd. ...Bătrînii Natalia și Costache B. și-au vîndut la sugestia băiatului și cu consimțăm fritar, fie și tacit, al nurorii lor — Mircea și Floreta — proprietatea pe care o dețineau undeva la țară, punînd bani pentru cumpărarea unui apartament In care să locuiască in comun la Piatra Neamț. Dorința a devenit realitate. Se pare că in general nu e strașnic de indicat ca părinții să locuiască cu tinerii. Diferența de optică poate fi insă Îndulcită printr-o mie și unul de mijloace, fiind perfect posibilă o conviețuire dacă nu armonioasă, măcar pașnică. Sunt de altfel nenumărate famuri care folosesc procedeul cu succes, cele două generații întîlnindu-se pe terenul comun al muncii, satisfacțiilor și necazurilor gospodărești. Nu vreau să dau o tentă roză lucrurilor, însă cred că nimic pe lume nu poate conferi o atmosferă mai intimă casei, decit prezența unei bunici, a bunicului... Ce se petrece in apartamentul de care vorbim nu putem ști și nici nu ne interesează în detalii. Destul că in vara acestui an la comisia de împăciuire de pe lingă consiliul municipal au sosit trei dosare, zbir- C. LTUPCANU (Continuare în pag. tl-a) }