Ceahlăul, iulie-august 1969 (Anul 2, nr. 423-477)

1969-08-02 / nr. 452

Pag. a 2-a CEAHLĂUL Sîmbătă, 2 august 1968 521 ani de istorie scrisă Peste drum de consiliul popular, chiar în centrul co­munei Moldoveni, în parcul eroilor străjuit de pini fre­mătători, a fost dezvelită a­­nul trecut o placă comemo­rativă pe care sunt săpați anii 1448—1968 , un segment din istoria acestei localități, atestat de primul document în care i se consemnează e­­xistența, tocmai de pe vre­mea lui Petru Aron Vodă. Deci, anul trecut moldove­nii au sărbătorit 520 de ani de la înființarea satului , cu denumirea de Porcești pină nu demult în zilele noastre. Anul acesta vor fi 521. Aproape de Roman, la răs­crucea de drumuri, localita­tea are o bogată istorie, do­vadă legendele care au ră­mas în circulație de pe vre­mea lui Petru Vodă, Ștefan Voievod și a altor domnitori moldoveni. Denumirea „Dea­lul lui Vodă“ care se păstrea­ză și astăzi ar fi legată de lupta de la Orbie dintre Vlad Țepeș și Petru Aron , pri­mul, se spune că după lup­tă ar fi mas cu oastea pe dealul din nordul satului Moldoveni. Cert este că de aici pe vre­mea lui Ștefan Voevod s-au ridicat mulți luptători viteji, credincioși scaunului Sucevei și prin urmare, răsplătiți de domnitor cu răzeșii. Secolele următoare de de­cădere a țărănimii răzeșe, de accentuare a procesului de șerbire, prin extinderea pro­prietății moșierești feudale și apoi capitaliste, au adus treptat, în anonimat și comu­na Moldoveni, au redus-o la expresia satului românesc antebelic, decăzut, împilat. Generațiile au păstrat doar hărnicia și îndîrjirea răză­­șească, la care s-au adăugat tendința de împămîntenire și­­ personalizare a bejeniților ulterior pe aceste meleaguri. Dar, sub crusta de apatie și resemnare, izbucneau din cinci în tind nemulțumirile țărănești îndreptate împotri­va conacelor, a executorului fiscal, a stărilor de lucruri din România burghezo-mo­șierească, vitregă muncitori­lor și țăranilor, tuturor tru­ditorilor. Cum sporesc milioanele Prezentul economic al co­munei Moldoveni este strîns legat, trăiește prin ascensiu­nea rapidă, spectaculoasă a cooperativei agricole de pro­ducție din localitate Din 1962 încoace, de tind pămîn­­turile moldovenilor din dea­lurile Hociungilor și pină in lunca Siretului au format o singură unitate funciară so­cialistă, hărnicia și chibzuin­ță oamenilor, îndîrjirea de a smulge mai mul pământu­­lui au căpătat dreptul și po­sibilitatea de afirmare plena­ră. 1361 familii de coopera­tori lucrează peste 3.200 ha. teren arabil, cooperativa spe­­cializindu-se în cultura ce­realelor, plantelor tehnice și alimentare : grîu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soa­­relui, cînepă, mac, 65 de hec­tare de terenuri erodate podzolite au fost transforma­și­te în livezi și vii care au în­ceput că dea primele roade. In zootehnie, cooperativa s-a profilat pe creșterea vacilor cu lapte, îngrășarea porcilor și tineretului taurin care a­­duc anual venituri de mili­oane Aici producțiile medii și totale anuale dau măsura procesului de intensivizare a producției agricole, fac din această unitate o stea de pri­mă mărire pe firmamentul agriculturii județului Neamț și vestită în toată țara. Mă folosesc de date com­parative, puse la dispoziție cu­ amabilitate de contabili­tatea cooperativei. In anul constituirii — 1962 s-au obți­nut următoarele producții medii: 2460 kg porumb, 1600 kg grîu, 13.634 kg sfeclă, 1643 kg floarea-soarelui, 5519 kg tulpini cihepă și 903 litri lapte pe cap de vacă furaja­tă. Iată și producțiile din 1967 — similar meteorologic anului 1962 : 4233 kg porumb, 3223 kg grîu, 30.890 kg sfeclă de zahăr, 2221 kg floarea­­soarelui, 8181 kg cînepă tul­pini, 3117 litri lapte pe cap de vacă furajată. Și chiar dacă în 1968 seceta a fost a­­cută și la Moldoveni, efecte­le ei s-au resimțit mai puțin în producțiile medii realiza­te, grație agrotehnicii, superi­oare aplicate, ceea ce dove­dește că, în condițiile agri­culturii moderne, oamenii pot lupta cu succes asupra calamităților naturale In a­­semenea condiții cooperativa a realizat 4016 kg la porumb, 1820 kg la grîu, 34.827 kg la sfecla de zahăr, 2026 kg la floarea-soarelui, 6467 kg la tulpini cînepă și 2540 litri lapte pe cap din vacă fura­jată. La toate culturile, cu ex­cepția griului care a suferit de pe urma grindinii, pro­ducții medii mari, susținute, ca in anii agricoli normali. Lunar, întocmai ca salaria­ții, cooperatorii se prezintă la casieria cooperativei de unde primesc avansul în bani, 25 lei pentru fiecare zi muncă efectuată. La finele anului, tind se încheie socotelile, carele și mașinile gemînd de produse se opresc la casele cooperatorilor, iar lichidarea in bani, pentru cei harnici — și aici majoritatea sunt har­nici — se soldează cu înca­sarea a mii de lei. Dacă in 1962 valoarea zilei-muncă a fost de 21,84 lei, în 1967 a a­­juns la 41 lei, în 1968 la 36,81 lei. De unde adună cooperati­va milioanele care se folo­sesc la plata zilelor muncă și la activitatea de producție, reluată, anual, pe scară tot mai largă . Izvorul acestor venituri rezultă din cantită­țile uriașe de produse vege­tale și animale obținute, din care o bună parte sunt valo­rificate pe bază de contract, la prețuri ferme cu statul. De la 4861­ tone produse li­vrate in primul an de la în­ființare, s-a ajuns la 15.105 tone in anul trecut. Numai fabricii de zahăr din Roman, cooperativa a livrat in 1968 12.420.000 kg sfeclă, adică 1242 vagoane convenționale — peste 24 trenuri de marfă, a 50 vagoane fiecare ! Aici, totul se măsoară în milioane : valoarea obștească de peste 21 milioane și ju­mătate fond de acumulare— peste 14 milioane, producția globală peste 20 milioane. Investiții de milioane. Ca, anual, cooperativa face in­vestiții de circa 2 milioane și jumătate pentru intensivi­­zare, pentru mecanizare, chi­mizare, îmbunătățiri funci­are, construcții zootehnice și­­ gospodărești." "Aici, m­­ai mult decit în alte părți s-a înțeles adevărul de necontestat, că sporirea producției agricole are loc numai pe baza mo­dernizării care presupune investiții masive, chibzuite, în surse sigure și maxime de fructificat. Aproape la 11 mi­lioane de lei se ridică inves­tițiile in cei 7 ani de la în­ființare. In afară de secția de mecanizare care are 30 de tractoare, 12 combine și alte mașini și utilaje agricole, cooperativa și-a asigurat o bază tehnică­ materială de producție proprie, foarte bo­gată , 18 grajduri, un atelier mecanic, garaj, 15 autoca­mioane, 8 tractoare cu re­morci și 4 tractoare grele, 2 mori cu ciocănele. Electrifi­carea și alimentarea cu apă țin pas cu apariția noilor construcții și dotări în meca­nisme, cu cerințele sporirii efectivelor de animale pro­prietate obștească Fiindcă și în zootehnie creșterea e­­fectivelor și a producțiilor sunt uluitoare. De la 376 bo­vine la 1130 în 1968, de la 395 de porci la 1972 în 1969 și de la 903 litri lapte pe cap de vacă furajată în 1962, la peste 3000 în 1966 și 1967, de la 870 hl livrați în anul cons­tituirii la 8836 în 1967 și 8491 în anul trecut. In multe discuții cu con­ducerile altor C.A.P. din ju­deț, se vorbește despre pă­­minturile foarte fertile ale moldovenilor. E adevărat sînt pămînturi bune. Dar nu toate. Sînt și soluri de deal, podzolice. Arta constă în a­­ceea că au fost și acestea transformate in pămînturi roditoare prin îngrășăminte masive, destinații corespun­zătoare de folosință, agroteh­nică ireproșabilă. Totul stă aici la îndemîna oamenilor, care, beneficiind de o conducere intransigen­tă, chibzuită și în continuă căutere în­ folosul .dezvoltării cooperativei, au putut să-și valorifice aptitudinile de gospodari...Ca Moldoveni­, s-a realizat, pregnant, interesul pentru averea obștească. Ob­ștea însăși, educată de par­tid, veghează la înmulțirea averii ei. De câțiva ani aici a fost experimentat prețul de cost la principalele produse agri­cole, fiindcă rentabilitatea a devenit cuvint de ordine la Moldoveni. Comparativ cu a­­nul 1967 in anul trecut a fost redus prețul de cost la po­rumb, sfeclă de zahăr, floa­rea-soarelui și lapte de vacă. Anul trecut tona de porumb a fost produsă cu 470 lei, de sfeclă cu 200 lei, de floarea­­soarelui cu 1.130 lei, litrul de lapte cu 1,62 lei. 1969 — an capricios pentru agricultură care a afectat și cooperativa din Moldoveni, Intîi a fost grindină care a lovit via, grădina de legume, o parte din culturile de ce­reale și plante tehnice. Re­cent , ploile torențiale, fri­gil și vintul neobișnuite pentru luna lui iulie au pro­dus alte pagube in culturi Pe vremea agriculturii indi­viduale, un an ca acesta era echivalent cu o foamete. A­­cum­ insă optimismul, fără a fi de paradă, are suportul in sistemul cooperatist din agri­cultură. La numai cîteva zi­le de la ultima calamitate oamenii voiau ca furnicile, și, asemeni unor vrăjitori din basme, refăceau timpul cu sapa și cu tractorul, culegeau primele holde de păioase, în­dreptau și tutorau pomii a­­plecați de vînt, d­ădeau fu­raje. Și timpul sub bagheta fermecată a acestor vrăjitori, se reface, reînvie ca pasărea Phönix din propria-i cenușă. Toamna va fi totuși bogată la Moldoveni, de-a rîndu! „Sunt veacuri efemere și ani cu­ veacuri multe. Deși bătrina terța se-nvîr­­te-n pas egal. Cu­ aceleași diametre și-afinități de puncte Ea figurează-n spațiu — eternul cerc oral“. Ideea versificată de mai sus se potrivește de minune și pentru evoluția comunei Moldoveni. Ge nu s-a realizat baza veniturilor mari obți­nute an de an datorită mun­cii in G.A.P., oamenii­ de aici și-au sporit nivelul de trai, o să ilustrez aceasta cu niște date centralizate la consiliul popular comunal. Din 1945 s-au renovat și construit pes­te 780 de case. In comună circa 70 la sută din popu­lație are mobilă nouă, circa 17 la sută au aragaze cu bu­telii, sint peste 350 de apara­te de radio, 270 televizoare. De la cooperativa de consum am luat valoarea mărfurilor desfăcute anul trecut : a­­proape 5 milioane de lei. A­­nul acesta peste 2 milioane. Aproape 100 de garnituri de mobilă vîndute in interval de un an și jumătate. Se cum­pără frigidere, mașini de spălat rufe— elemente noi, de civilizație in gospodăria țăranului. In bugetul consiliului popular comunal sunt prevă­zute cheltuieli in acest an de peste un milion lei din care pentru învățămint — aproape 700.000 lei, cheltuieli edilitare 89.000, cultură 55.800 lei. La Hociungi s-a construit școală nouă, la centru — că­min cultural. Peste 700 de e­­levi au învățat în acest an în școlile comunei și 1i­i de preșcolari au frecventat­ cele 2 grădinițe — toți educați de 31 de cadre didactice. Două cinematografe, o bibliotecă comunală și o filială cu pes­te 7000 volume, un dispensar cu casă de naștere unde s-au acordat 3.700 consultații și tratamente în 1968 și 2.230 in 6 luni din acest an. Iată mijloace de apărare a sănă­tății, de educare și culturali­zare a cetățenilor comunei. Dar timpul nu stă în loc. Potrivit grandioaselor preve­deri ale Congresului al X-lea și comuna Moldoveni va evo­lua rapid spre u­rbanizare și civilizație. Se lucrează la brutăria G. A P. — care vei coace chiar in acest an pline nouă. S-a terminat planul de sistematizare care prevede înființarea unui puternic centru civic cu încă o școală nouă, baie, dispensar, maga­zine, case cu etaj, trotuare și spații verzi, elemente de ci­vilizație socialistă, modernă. Moldoveni — stea pe fir­mamentul agriculturii nem­­țene . Sub toate celelalte as­pecte ale vieții­ cotidiene, e­­forturile tind spre același re­nume. Ceasuri de delectare în fața televizorului în fa­milia cooperatorului Con­stantin Bîrjoveanu. Sub arcadele anului 25 MOLDO­VENUI­­­STEA PE FIRMAMENTUL AGRICULTURII JUDEȚULUI NEAMȚ Un reportaj de Inginer VASILE SPĂTARU Fotografii : Simon POMPEI­A4 Tractoarele speciale — produse ale industriei românești Moldoveni. La circumscripția sanitară Moldoveni Căminul cultural — locul de satisfacție spirituală al locuitorilor din Moldoveni C.A.P. Cu­ secole Numai fotografia de la înălțime lui în secole de exploatare și a­suprire, s-a materializat sub noua zodie a sfertului de veac de la eliberare. Și fiind­că, oricine bănuiește că pe Cooperatorul Vasile V. Costin— din satul Hociungi, se mîn­­drește cu casa nouă, realizată din veniturile de la C.A.P. După cum vedeți, are de ce poate da dimensiunile zootehnic al cooperativei reale ale dezvoltării sectoru­ >н­y>

Next