Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-11-21 / nr. 547

VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 Sffrl«­OPUS PUBLICE „Cunoștințele" gestionare Elena Grigoraș era cu­noscută la Săbaoani pînă și de copii (era doar ges­tionara laboratorului de cofetărie) , cunoștință pe bază de prăjituri. Ur­mează ca susnumita să facă cunoștință și cu ... tribunalul. Nu pe bază de prăjituri, pe bază de cinci mii. Că cinci miare a furat din gestiune. Și va vedea că nu totdea­una prăjiturile sunt dulci. „N-aude, n-a vede“ din Am criticat într-unul numerele ziarului nostru atitudinea gestio­narului Jucătoru Teodor, de la chioșcul Cj^F din Vaduri. Ne-am fi aștep­tat să primim un răs­puns din partea CLFI Piatra Neamț despre mă­surile luate. Dar am pri­mit sesizări din partea mai multor cumpărători (printre care și Nicolae Preotu) că gestionarul cu pricina nu numai că nu și-a remediat defici­ențele, dar și le-a ampli­ficat : vinde diverse pro­duse deficitare „pe sub mină“, proferează ex­presii jignitoare la adre­sa cumpărătorilor. E ca­zul ca tovarășii din con­ducerea CLF să pără­sească atitudinea de „n-aude, n-a vede“ față de semnalele critice. Găinărie Lui Băeșu Ioan, din Girov, satul Dochia, îi plac mult mîncărurile de pasăre. „De gustibus..." —­ veți zice, numai că a­­semenea lucru nu a mai spus consăteanul său, A­­vram Gheorghe. Și aceas­ta pentru simplul motiv că Băeșu loan a vrut să-și satisfacă gusturile pe baza „materiei.­.pri­me" din proprietatea sa. Surprins tocmai cînd lu­ase di­n poiată vreo opt orătănii, găinarul n-a mai avut vreme să pună cior­ba la foc. Dar, după cum se vede, a făcut-o... fiar­tă. Iarăși neglijența!­­ Am consemnat la ru­ I­brica noastră diverse as­­­­pecte ale nesocotirii re­­­­gulilor de P.C.I., soldate , nu de puține ori cu acci­ i­dente grave. Din păcate,­­ astfel de aspecte n-au­­ dispărut. Astfel, la Să­­r­băoani, ne informează Ilie Burlacu, șeful postu­­­­­­­lui de miliție, cetățeanul­­ Catană Mihai și-a lăsat­­ acasă fără supraveghere cele două fetițe, Cristina­­ I și Tereza, de trei și res­­­­pectiv doi ani. Având­­ prin preajmă chibrituri­­­­le, au incendiat patul și apoi încăperea. Fetele au f­i fost găsite în pragul as­­­­fixierii. Doar intervenție­i promptă și competentă a­­ medicului Andrieș Cor­­­­neliu le-a salvat. Dar se­­ putea și altfel. De unde se vede ci­ de ireparabi­­l­­ le pot fi urmările negli­­j­jenței. j Ca-n basme­­­i * Constantin Paulenco, ^ domiciliat în orașul Bi*­l­caz, obișnuiește să vină­­ deseori acasă pe două­­ cărări. Și atunci e vai și ^ amar de soție, de cei doi­­ copii, de mama soacră.­­ Dar, așa maltratați fiind, i \ nimeni nu are voie să se supere. Că omul nostru­­ a citit undeva expresia : „dacă se supără, îi tai­e nasul". Și așa a făcut, 1 de-adevăratelea. Mai e ceva ca-n basme. Lui ^ Paulenco nu i se pare că i și-a luat nasul la pur­­­­tare ? E cazul să fie în­­­­trebat. Că prea s-a fă­­^­cut de basm.­ ­ „Sticle goale ! cumpăr..."­ ­ Cu aceste cuvinte s \ descrns în satul Bozieni, a comuna Dulcești, Lucica , Marin, de loc din Căciu­­­­­ești, Girov. La locuința 1­1 Măriei Popa (care lipsea de acasă) a pătruns în­­­­tr-una din camere chipu­­­­rile să caute sticle goa­­­­­e. Le-a căutat în șifo­­­­nier. Dar cum acolo erau­­ diverse obiecte de a­brăcăminte, le-a luat îm­­pe­­ acestea. (Meritau oste­­­­neala, erau în valoare de­­ peste patru mii lei). Cum­­ a ajuns de la sticle goa­­­­le la... șifoniere goale va­­ da explicații în instanță Aproape doua milioane lei depășire la confecțiile metalice In cadrul celor două mari ateliere din orașul Bicaz — Atelierul de confecții metali­ce și Atelierul de reparații și confecții metalice — primul avînd ca obiect confecții pen­tru insalații electrice iar cel de al doilea reparații de ma­șini și confecții de tîmplărie mecanică — s-au obținut de­pășiri substanțiale de plan. Colectivul primului atelier depășise sarcinile pînă la 18 noiembrie cu 980 mii lei, iar al celui de al doilea, cu­ 932 mii lei. Se estimează că, prin eforturile susținute ale tutu­ror muncitorilor, planul a­­nual va fi realizat, in ambe­le cazuri, în primele zile ale lunii decembrie. CEAHLĂUL economice Pe urmele acelorași lipsuri... J La Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului Roznov Semnalam în numărul 495 al ziarului nostru o seamă de lipsuri organizatorice la fosta întreprindere forestieră din Roznov, lipsuri care au fost dezbătute de către reprezentan­ții salariaților în adunarea ge­nerală din 19 septembrie a. c. Ceea ce ne-a permis să conclu­zionăm atunci unele aspecte negative se referea nu numai la nerealizarea unui număr de patru sortimente la sfîrșitul primelor 8 luni, dar, în special, aceleași lipsuri erau „vehicu­late" din adunare în adunare, răsfrîngînd o notă negativă a­­supra celor chemați să condu­că și să organizeze procesul productiv. După o lună și jumătate de la adunarea salariaților ne-am de­plasat din nou la Roznov pen­tru a vedea ce s-a întreprins în­tre timp, ce stil de muncă fo­losește, și cum acționează co­mitetul de partid și comitetul de direcție pentru înlăturarea minusurilor din activitatea lor. După investigațiile noastre și din cele relatate de către noul director al întreprinderii, ing. D. Răducanu, a reieșit că după adunarea salariaților și a celor semnalate de noi, s-a stabilit un plan minuțios cu sarcini precise împărțite pe membrii comitetului de direcție. Dar, ceea ce constituie un lucru de­osebit de important, este plani­ficarea și stabilirea termenelor de urgență, pentru unele servi­cii (aprovizionare, concepție, mecanizare) care au impulsio­nat aprovizionarea cu materia­le, stabilirea celor mai indicate metode de lucru, preocupări pentru mecanizarea diferitelor faze ale procesului productiv etc. Datorită acestor preocupări s-a realizat planul la sortimen­tul lemne de foc, considerat atunci deficitar și se intră a­­cum normal în graficul de pro­ducție cu sortimentul lăzi. Re­prezentanții salariaților au­­ a­­rătat atunci, printre altele, că nu este asigurată încălzirea centrală la secția de nenomina­lizare, că nu există stotiuri de materie primă pentru butoaie, că a apărut o alunecare de te­ren la Tazlău și nu se poate exploata normal masa lemnoa­să, muncitorii pierd timp din cauză că mijloacele de trans­port, pînă la exploatări, lip­sesc. Este îmbucurător că o parte din lipsurile faptul nalate de reprezentanții sem­iala­riaților și-au găsit rezolvare, iar la altele, preocupările pen­tru soluționare sunt în toi. In afară de cele arătate, mai sunt și probleme a căror rezol­vare suferă încă amînare. Ast­fel, la mangal nu s-a realizat încă planul. Se motivează ne­­realizarea acestui sortiment și di­n lipsa de cadre calificate. Dar, dacă judecăm procesul tehnologic al obiectiv, produ­cerii mangalului nu este chiar atît de complicat, iar unitatea putea să califice din timp nu­mărul de muncitori necesar pentru ca producția să nu su­fere. De asemenea, se mai mențin încă greutăți la aprovizionarea cu materiale tehnice și piese de schimb, în special lame pentru ferăstraie mecanice. Se duce lipsă de materie primă pentru secția binale (materiale tego­­placaj), lipsă care, perpetuată, va influența negativ realizarea ritmică a planului. Credem că, Combinatul de exploatare industrializare a lemnului Pia­șu­era Neamț va reuși să ajute unitatea din Roznov pentru ca să-și rezolve problemele a­­provizionării cu materii prime deficitare și cu piese de schimb de calitate. Există pre­ocupări la Roznov pentru exe­cutarea unor piese, în special la ferăstrăul mecanic, cu efor­turi proprii, dar aceste eforturi s-au lovit de imposibilitatea de a depăși unele soluții tehnice. Am sugera colaborarea cu în­treprinderea mecanică Roman care are o valoroasă experiență în acest dom­eniu. De asemenea, există riscul de a nu se putea rebobina la timp motoarele e­­lectrice din motivul că la Pia­tra Neamț există numai un sin­gur atelier ( 1 ) care execută bo­­binaj electric. Trebuie căutate alte posibilități. Aprovizionarea muncitorilor forestieri de pe valea Tazlăului constituie nodul gordian că­ruia nu-i găsește nimeni rezol­vare. Este vorba despre apro­ximativ 200 de muncitori fo­restieri, în special în raza co­munei Balcani care se află pe teritoriul județului Bacău, care n-au asigurate alimente sufici­ente și nici furaje pentru ani­malele de tracțiune. Sugerăm Uniunii județene a cooperative­lor de consum Bacău să înlătu­re această stare de lucruri care se tărăgănează de cîțiva ani. Iată, deci, că Unitatea de ex­ploatare și industrializare a lemnului din Roznov mai are unele „restanțe", lipsuri semna­late de altfel la adunarea repre­zentanților salariaților. Avem convingerea că drumul bun pe care a pornit, și care a adus un suflu de optimism aici, va aju­ta forestierii să-și îndeplineas­că exemplar sarcinile planifi­cate pentru anul acesta. A. I. Elevi de la grupul școlar chimie la ora de atelier Medicul vă sfătuiește Afecțiunile respiratorii în sezonul rece Odată cu sosirea anotimpului rece, datorită schimbărilor brusce de climă cu variații mari de temperatură, organismul uman este luat prin surprindere, nu mai are timpul necesar pentru adaptare la condițiile noi de climă și e predispus mai ușor la îmbolnăvire. Cele mai frecvente sunt afecțiunile apa­ratului respirator provocate fie de unele virusuri, de exem­plu cel gripal, fie de microbi banali, manifestîndu-se sub di­ferite forme ca adenoidită acută, rinofaringită acută, trah­eo­­bronșite acute. Copilul bolnav de rinofaringită are o stare de indispoziție, nu are poftă de mîncare, strănută, respirația îi devine zgomo­toasă. Apoi apare febra care poate oscila între 38—40 °, copilul devine agitat și poate face convulsii. La nivelul nasului a­­pare o secreție fluidă la început, apoi muco­purulentă. Suga­rul înghite aceste secreții, ceea ce face să-i apară vărsături și diaree. La unii sugari nasul este obscurat de secreții, copi­lul nu mai poate suge, nu mai poate dormi, nu se mai poate alimenta. Deoarece rinofaringită poate evolua la sugar ca o afecțiune gravă prin complicațiile pe care le dă, e necesar să ne adresăm medicului de la primele semne de îmbolnăvire pentru a se putea institui un tratament la timp și corect. O altă afecțiune acută care dă forme grave în special la copii și bătrîni este gripa. Ea are o incubație foarte scurtă, uneori de cîteva ore, propagîndu-se cu o mare repeziciune, luînd forma unei epidemii mai ales în colectivitățile mari: școli, întreprinderi etc. Bolnavul de gripă are febră, frisoane, dureri musculare, dureri de cap, amețeli, starea generală proastă. La unii poate să apară vărsături și diaree. Febra ține obișnuit 3 zile ; dacă se prelungește peste 3 zile, trebuie să ne gîndim la o complicație a gripei: otite, pneumonii, bronșite, nefrite, meningite etc. Pentru a preîntîmpina complicațiile acestei boli, orice ce­tățean trebuie să știe să ia anumite măsuri care constau în­­ izolarea în casă și repaos la pat în timpul perioadei febrile, cu administrarea de antigripale ca : aspirină, antinevralgice, vitamina C, gargarisme, frecții etc. Acest tratament se va fa­ce însă sub supravegherea medicului. Astfel se pot evita com­plicațiile și se împiedică propagarea bolii la alte persoane. Persoanele care suferă de boli cronice (boli de inimă, bron­șite cronice, enfizem, diabet) trebuie să evite în perioada de epidemie aglomerațiile sau vizitele inutile. Gravidele și copiii mici vor fi feriți de vizite și contactul cu persoane străine care pot vehicula virusul. Nu trebuie să uităm că pentru prevenirea îmbolnăvirii tre­buie luate anumite măsuri în special pentru copii : să-i fe­rim de răceală, să le călim organismul prin scoaterea zilnică la aer chiar în anotimpul rece, să le aerisim camera de 2-3 ori pe zi. Un mare rol îl are și alimentația , o hrană variată, bogată în vitamine și adecvată vîrstei ridică rezistența la îmbolnăvire. Vitaminizarea copilului în anotimpul rece cu vi­taminele A, C și D2, complex B și calciu încă din prima lună de viață, iar din luna a doua sucurile de fructe, este obliga­torie. Trebuie să ținem cont și de o îmbrăcăminte igienică, co­respunzătoare anotimpului rece. Călirea organismului școlaru­lui, prin educație fizică, sport, excursii, duce la creșterea re­zistenței împotriva agenților infecțioși. Dr. Ermina ALBU L VVWVWWWNA ^VWWWWWWSAA^^A/Ni /VWVWVWWW'i ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LO­CALA METALURGICA PIATRA NEAMȚ face cunoscut beneficiarilor că pentru anul 1970 livrează fără re­partiții următoarele produse : — Generatori acetilenă — împletituri sîrmă pentru împrejmuiri — Fișete și vestiare metalice — Tîmplărie metalică — Diverse construcții și confecțiuni metalice — Piese turnate din fontă — Bobinări motoare electrice — Vase și cazane din cupru — Cărucioare pentru transport butelii de aragaz, săniuțe, menghine de 60 și 80 mm — Diverse garnituri de cauciuc și articole tehnice din mase plastice — Țesături filtru, melană dărăcită, saltele, perne și arti­cole de artizanat. Beneficiarii sunt rugați să emită din timp comenzi ferme pe a­­dresa întreprinderii Metalurgica,str. V. I. Lenin 27, telefon 13432. Legea prevede TOV. SPUMA A. DAVID — Școala de șoferi Bicaz. A fost salariat la I. F. Tîrgu Neamț, sector Pipirig, pînă la 5 mai 1969 cînd a demisionat și s-a înscris la Școala de șo­feri Bicaz. Dorește să știe da­că soția sa are dreptul la vreun ajutor și la alocație de stat pentru copii. RĂSPUNS : Faptul că dv. din proprie inițiativă v-ați în­scris la Școala de șoferi Bicaz pentru a vă califica, nu vă dă dreptul la alt ajutor decât a­­cela pe care îl primiți de la stat pentru a urma școala , hrană, cazare, rechizite etc. Nu aveți dreptul la alocație deoarece nu aveți calitatea de angajat. TOV. TUMURUG IOAN — comuna Războieni, sat Borșeni. Este angajat la U.S.L., „Scîn­­teia“ Piatra Neamț, este neca­lificat, are un salar de 720 lei și unitatea nu-i asigură cază­­rea în Piatra Neamț. Dorește să știe dacă are dreptul la a­­bonament plătit de întreprin­dere de la domiciliu la locul de muncă. RĂSPUNS : Conform H.C.M. 2394/1952 în condițiile arătate de dv. aveți dreptul la decon­tarea abonamentului de trans­port de la locul de muncă la domiciliu. UN GRUP DE SALARIAȚI din comuna Păstrăveni, în toamna anului 1968 fost desființată legea cu privi­­­re la pensia suplimentară. To­tuși unitatea continuă să se re­țină 2 la sută din salar contri­buție pentru pensie suplimen­tară. Procedează legal? RĂSPUNS : Reținerea cotei de 2 la sută pentru pensie su­plimentară este legală deoare­ce legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia­­ suplimenta­ră nu a fost abrogată. Pensio­narii care au dreptul la pensie suplimentară o primesc și o vor primi in continuare. Dv. au­ fost greșit informați. Tovarășul Florea Gheorghe — Preventoriul Climești. S-a angajat în producție la 17 iu­nie 1965. Dorește să cunoască dacă are dreptul la diferența de concediu pentru perioada 17 iunie—31 decembrie 1965 și cînd poate beneficia de acest concediu . Răspuns . La încetarea rapor­turilor de muncă cu unitatea la care lucrați, aceasta este p­ obligată, să vă compenseze în bani dreptul de concediu afe­rent perioadei: 17 iunie-­31 de­cembrie 1967. Aceasta deoa­rece după legea veche conce­diul se acorda pe an de m­uncă. Ultimul dv. an de mun­că înainte de intrarea în vigoa­re a Legii 26/1967 a expirat la 17 iunie 1967 și deci a rămas să vi se compenseze în bani concediul pentru 17 iunie—31 decembrie 1967. Tov. Bădîngă Nicolae — Roznov. A fost angajatul I.F. Roznov în perioada 8 Martie 1968 — 9 ianuarie 1969 cînd i s-a desfăcut contractul de muncă încheiat cu întrep­rinderea­ pe durată nedeter­­­minată. La 17 martie a fost angajat din nou la aceeași u­­nitate. Dorește să știe dacă are dreptul la concediu de o­­dihnă pentru perioada 1968 și 1969. Răspuns. Pentru perioada 8 martie 1968 — 9 ianuarie 1969 aveți dreptul — potrivit art. 19 din legea 26/1967 la compensarea în bani a con­cediului de odihnă. Pentru perioada 17 martie — 31 decembrie 1969, urmează să primiți concediul în natură odată cu concediul de o­­dihnă pe anul 1970. Aceasta în cazul cînd vi s-a desfăcut contractul de muncă în baza unor articole din Codul Mun­cii care întrerup continuitatea în muncă (art. 19, art. 18­a, art. 20 ,­­tc.). In cazul că vi s-a desfăcut contractul în baza unor arti­cole din Codul Muncii care nu întrerup vechimea în muncă dacă v-ați reîncadrat în ter­men de 90 de zile de la data des­facerii contractului de muncă aveți dreptul la concediu pe 1969 chiar în acest an al că­rui durată va fi proporțio­nală cu timpul lucrat de la 17 martie la 31 decembrie 1969. ^ Abonații la energie electrică care au restanțe la plata consumului se vor prezenta pînă pe data de 20. II. 1069 la ghișeul I.R.E. Neamț din strada Parcurilor nr. 12 zilnic între orele 8,00- 13,00 și 17,00 - 19,00, pentru a-și achita datoriile. S 1 PAG. 3 SPORT FACTORUL COMPETITIV stimulent al sportului școlar O serie de cercetări au arătat că în unele școli din județul nostru (ca de alt­fel în multe școli din ța­ră) unii elevi, deosebit de in­teligenți, prezintă diferite defi­ciențe fizice (în special modi­ficări ale coloanei) și sunt o­­bligați să practice prematur gimnastica corectivă. Deși a­­ceastă gimnastică dă rezultate favorabile, este totuși indicat să ne ocupăm mai atent de la­tura preventivă, care să reducă la minimum numărul copiilor bolnavi. Ca urmare a acestor consi­derente, începînd cu acest an școlar cantitatea orelor de edu­cație fizică în școala generală s-a mărit, ajungînd la trei săptămînă (ca și la liceu); pe la 2/3 din aceste ore se urmă­rește­ (sau ar trebui să se ur­mărească) dezvoltarea fizică a elevului, iar în 1/3 — speciali­zarea lui într-o anume ramură de sport. La orele afectate spe­­cializării, elevii se vor pregăti pentru una din ramurile spor­tive, la care sînt prevăzute campionate cu caracter jude­țean sau republican. Aceste campionate au devenit în anii din urmă o tradiție în școlilor din țara noastră, viața ele urmărind să dezvolte în rîndul elevilor dragostea pentru sport, să insiste pe pregătirea fizică a acestora. întrecerile din cadrul cam­pionatelor școlare trebuie însă pregătite și organizate cu mul­tă grijă și pricepere, luîndu-se măsuri din timp pentru asigu­rarea unor condiții corespun­zătoare de desfășurare, o at­mosferă de deplină echitate, care să ducă la prestigiul com­petiției. Din acest motiv profe­sorii de educație fizică, trebuie să acorde o atenție sporită pregătirii tehnice și tactice a sportivilor, pregătire care se desăvîrșește în orele destinate specializării menționate. Este știut că, între antrena­ment și competiție există un factor comun — căutarea solu­ției celei mai propice perfor­manței („cea mai bună perfor­manță depinde de raportul în­tre vîrstă și calificarea sporti­vului") și întrucît concursul este forma de ierarhizare a sportivilor, întreaga activitate de la antrenamente revine sub­ordonată acestuia. Deci, este fi­resc să facem permanent con­statările de rigoare de la concurs la antrenament și de la antrenament la con­curs. Pentru a ajunge ca e­­xecuția unei mișcări să fie pre­cisă și rapidă, ea trebuie repe­tată de sute și mii de ori, astfel nicit în concurs să putem a­­dopta cea mai bună tactică (în funcție de jocul adversarului, ori de alte condiții), întelegînd necesitatea și importanta folosirii cu eficientă a orelor prevăzute de programa școlară, o seamă de profesori din școlile județului nostru au reușit să înregistreze cu elevii lor rezultate valoroase. Cîteva exemple : prof. VASILE PUIU ■ —­ școala generală Gherăești, locul I pe țară la oină ; profe­sor STELIAN OLARU — școala generală nr. 7 Roman — locul II pe țară la fotbal; profesor CONSTANTIN CREȚU — școa­la generală nr. 5 Tîrgu Neamț — participant la finala pe țară la gimnastică, în afara celor citați, județul nostru clată și de aportul altor benefi­pro­fesori inimoși și bine pregătiți, despre activitatea cărora sun­tem­ convinși că vom avea pri­lejul să vorbim în viitorul a­­propiat. prof. C. CRICOPOL­ ­iiiiiiitiiiitii Hiiiniiiiii/iiniiiiiiii/iiniiiiuiiiiiiiifi Mifiiiii Hiiiiii dovezi că am iubit-o !... Desen de Alexandru Lazăr­ ­/miniimimiiiiaimiiiiiii minii în mmiiiiiii/ii­i­ii/iiniiiiiiiiii* Campionatul republican de șah (feminin) înaintea rundei de aseară, care, cu excepția întîlnirii Ale­xandra Nicolau — Margareta Teodorescu, a programat parti­de mai puțin importante pen­tru poziția în clasament a con­curentelor din plutonul Iaș, situația din turneul fron­final era următoarea : pe primul loc, maestra internațională Marga­reta Teodorescu, care a acu­mulat în primele opt runde 6,5 p. (nici o înfrîngere ; remize cu Veturia Simu, Ioana Miros­lav și Gertrud Baumstark) ; lo­cul secund este împărțit de Gertrud Baumstark (maestru, Medicina Timișoara) și Veturia Simu (candidat de maestru, C.P.M. București) cu 5,5 p. (a doua concurentă avînd însă o partidă întreruptă cu Eleonora Gogîlea) ; la fel, locul III este ocupat de Alexandra Nicolau, (m.1. Constructorul București) și Susana Makai (m., Med. Ti­miș.), care au totalizat cîte 5 p. Iată situația celorlalte șahiste înaintea rundei a IX-a : Maria Pogorevici (m.s. Petrolul) și Eleonora Gogîlea (m. Electroni­ca, Buc.) cîte 4,5 p. ; Margareta Juncu (categ. I. C.S.M. Cluj) — 4 p.; Emilia Chiș (c.m., Constr. Buc.) — 3,5 p. ; Maria Desmi­­reanu (c. m., C.P.M. Buc.) Ioana Miroslav (categ. I. Cons­șs­tructorul Galați) cîte 3 p. Ur­mează Lia Bogdan (2,5 p.), A­­na Apostolescu (1 p. — o parti­dă întreruptă) și Rodica Cră­ciun (1/2 p. — o partidă între­ruptă). Partidele întrerupte se dispută în dimineața aceasta. Două rezultate din runda a IX-a : Alexandra Nicolau — Margareta Teodorescu 1/2— 1/2, iar Gertrud Baumstark — Ioana Miroslav 1—0. Așadar, Margareta Teodo­rescu — acumulând 7 puncte continuă să conducă neînvinsă în clasament. Constantin BOSTAN și fotog­rafie: Margareta Teodorescu, maestru interna­țional, lider al actualului cam­pionat. Scurte știri • Curs de radiotehnică și radiotelegrafie. Radioclubul ju­dețului Neamț aduce la cunoș­tința celor interesați că face înscrieri pentru cursul de ra­diotehnică și radiotelegrafie, care va începe în ziua de 1 de­cembrie a.c. Absolvenții vor primi la încheierea cursului certificate de radioamator. A­­matorii se pot adresa pentru relații suplimentare la sediul radioclubului, Piatra Neamț — str. Ștefan cel Mare, nr. 16, în zilele de luni și vineri (orele 18—20) și duminică (orele 10— 12). • Fotbal. In campionatul republican rezervat juniorilor, echipa Victoria Roman a reali­zat un prețios rezultat de ega­litate la Gloria Bîrlad : 1—1. Rezultate din ultima etapă a turului campionatului județean al juniorilor­­ Viitorul — Re­­lonul 1—1 (1—0); Bradul — Volanul 4—0 (3—0); Cimentul — Autobuzul 3—0 (1—0); Me­­r­itul — Celuloza 2—2 (2—0) — în seria I. (Intr-unul din nu­merele noastre viitoare vom publica clasamentul turului). In seria a II-a, în urma rezul­tatului Cetatea — Laminorul 1—2 (0—2), clasamentul se pre­zintă astfel : .Unirea Roman — 8 p ; Laminorul Roman — 4 p ; Cetatea — 6p. 0 Divizia școlară de atle­tism. Etapa a II-a s-a desfă­șurat pe un timp nefavorabil, bucurîndu-se cu toate acestea de aceeași bună organizare. Menționăm cîteva din rezulta­tele meritorii : Emil Crețu (10,4 la 80 m.) de la Școala ge­nerală nr. 4, C. Humă (1,27­ la 500 m.) și Minodora Dochița (48,6 la 300 m.), ambii de la Școala generală nr. 3. Reamin­tim că acest concurs este desti­nat elevilor școlilor generale din Piatra Neamț. în­ clasa­ment, după două etape condu­ce Școala generală nr. 4, cu 123 p. Divizia școlară de atle­tism se reia la primăvară.

Next