Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)
1969-10-10 / nr. 511
Paga a*2-a CEAHLĂUL ____________vineri 16 octombrie VICTORIA DE LA ROVINE — 575 de mii — Anulí acesta, la 10 octombrie, se împlinesc 575 de ani de la victoria de la Rovine — marcant eveniment din istoria luptei pentru independență a poporului român. Atunci, cu o oaste de numai 10.000 de oameni, Mircea cel Bătrîn a învins in aceste locuri cu adinci rezonanțe istorice marea armată a lui Baiazid, silind-o să se retragă dincolo de Dunăre. Victoria de la Rovine reprezintă un moment însemnat nu numai al istoriei patriei, dar și al celei europene, pentru că aici este respinsă prima mare încercare a turcilor de a trece dincolo de hotarul Danubiului. ★ Cea mai temută dintre semințiile cotropitoare da, acum aproape șase sute de ani erau turcii, stîrniți ca un vînt năpraznic din nisipurile Asiei. . In secolul al XIV-lea, ei au invadat Peninsula Balcanică, înaintînd spre Dunăre, de unde apoi căutau să treacă în Țările Române și Ungaria. Profitînd de conjunctura internă și externă din această parte a Europei, turcii cuceresc Bulgaria (pe care o transformă în pașalîc), Serbia, iar imperiul bizantin este destrămat. Țara Românească singurul stat care se rămînea opunea cu toată hotărîrea înaintării turcilor, devenind un pivot de apărare, o poartă puternică de care se izbeau acele vînturi ale istoriei. Intru paza ei s-au ridicat viteji mari, care au apărat-o cu paloșul și arcul, cu prețul propriilor lor vieți. In aceste împrejurări, Mircea, strănepot al lui Basarab — întemeietorul, lua, în 1386, conducerea Țării Românești. Amenințarea otomană creștea atunci pe toată Dunării . Firus-bei atacă, linia in 1391, Țara Românească, după ce prădase Vidinul, însă, „Mircea, Voievodul Valah — spune Cronica de la Mînăstirea Zografu — i-a lovit și i-a nimicit rău și abia au scăpat“. Dar primejdia transformării Țării Românești în pașalîc devenea iminentă. In primăvara anului 1394, Mircea trimite o pentru a întări cetățile oaste din dreapta Dunării, trece fluviul și distruge garnizoana otomană de la Cavarna, înfruntarea dintre români și turci devenea inevitabilă: în anul 1394, Baiazid se aruncă, cu o nemaipomenită iuțeală, asupra Țării Românești, cu o oaste de 40.000 de oameni, care se adaugă oastea vasalilolor săi : Ștefan Lazarevici al Serbiei, Constantin Dejanovici, cneaz în Macedonia răsăriteană și Marco Craievici. Venind din Banat, Baiazid a intrat în Țara Românească pe la Turnu Severin, a urmat drumul spre răsărit, pe Valea Motrului și a Jiului, pînă la Craiova, și de aici, la Slatina, înaintînd apoi către nord-est, spre Pitești, Prudent și lucid. Mircea evacuase satele pe o mare întindere, în drumul străbătut de Baiazid, strămutînd pe locuitori în regiunile muntoase, lăsînd dușmanul să înainteze prin pădurile aflate în calea sa și lovind prin atacuri date prin surprindere, de obicei în timpul nopții. Hărțuiți și sleiți de încercările la care îi supusese oștirea lui Mircea, turcii ating malurile Argeșului, nu departe de cetatea de scaun a țării. Bătălia hotărîtoare a avut loc la 10 octombrie 1394, la Rovine, probabil la aproximativ 20 km sud de Pitești. Aici s-a dat una din cele mai grele și mai glorioase bătălii din analele războaielor turco-române. Lupta a fost extrem de sîngeroasă și înverșunata, ambele părți s-au prăpădit .Din mulțime de oameni ” notează o Cronica dinastiei otomane a lui Urudy. După cum spune cronicarul Mihail Moxa „un război mare și lănci nenumărate s-au frînt atunci și mulțimea săgeților a fost nenumărată, nicit nu se mai putea vedea de desimea lor, și mai pierdu Baiazid oastea lui cu totul, iară pașii și voievozii pet,ră cu toții“ (...) „rîul acela curgea roșu de sîngele ce ieșea din mulțimea trupurilor căzute“, adaugă cronica bulgară contemporană evenimentului. Alte cronici, bulgărești și bizantine, precizează că Baiazid, înspăimîntat de pierderile pricinuite de români in această luptă, a fugit. Războiul pentru libertate, început la Rovine adusese suferințe și pierderi foarte mari, dar esențialul fusese obținut drepturi la viață pe temeiuri proprii, într-o țară independentă,dăinuirea și continuitatea statului românesc dintre Carnații Meridionali și Dunăre. Cu o deplină cunoaștere a realităților europene și a raporturilor de forțe, cu hotărîre și luciditate, Mircea a unit și condus eforturile poporului, ale vitezei sale oști, pentru păstrarea independenței țării, temei esențial al dezvoltării poporului nostru în evul de mijloc al istoriei românești. Prof.Gh. TANASE, Prof. Gh. ȚEPEȘ &3p;L&altL a Studioului de arta at Imei ieniteaie a edentatei din Bucurșști Expoziția itinerantă a Studioului de Artă Plastică al Casei Centrale a Armatei, deschisă în Piatra Neamț (Sala complexului „Pietricica“), cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la eliberarea patriei, reprezintă un remarcabil eveniment în viața culturală a municipiului nostru. Valoroasă atît prin înalta ținută artistică a operelor expuse, cit și prin bogatul conținut etic, expoziția vine în sprijinul preocupărilor majore ale statului nostru socialist de educare și culturalizare a maselor populare și în mod deosebit a tineretului. Linia tematică a expoziției este dominată de prezența „omului-ostaș“ — eroul român încleștat în lupta cu dușmanul cotropitor. Artiștii surprind, în lucrări de înaltă valoare, pagini de glorie din istoria poporului nostru, pe care le redau artistic, în compoziții emoționale, convingătoare. Decoruri sumbre întregesc atmosfera războiului, plină de tumult, zbucium, zvîrcolire, suferință, răbdare supraomenească, încleștare crâncenă, ținută eroică, uitare de sine și dăruire totală, prietenie adîncă între camarazii de arme ce luptă și suferă împreună pentru același țel, prietenie între muncitori și soldați etc. Un dramatism puternic, mișcător, cumplit ce ne face să ne plecăm frunțile cu pioșenie în fața celor care și-au dat viața pentru înfrîngerea armatelor hitleriste cotropitoare, pentru libertatea și independența patriei. Și toate aceste scene — redate într-o plastică vibrantă, veridică, sinceră, ca într-un film dinamic, care are darul să exprime linii și planuri într-un complex viu. Există o afinitate din tematica generală a lucrărilor, dar variază, totuși, ca și acțiunile multiple ale războiului. Virtuosul și abilul grafician KROMER ROSA deține supremația numerică a lucrărilor din expoziție. Voi aminti, însă, „Luptele de Sf. Gheorghe“, lucrare în care se îmbină armonios puternicile frămîntări sufletești ale ostașilor în elanul și îndîrjirea luptei, cu atmosfera cernită de umbra nopții, reliefîndu-se astfel marea tensiune dramatică a acestui fragment din marea epopee. Lucrarea „Cărei“, aparținînd lui PAȘCA ANGELA SPIRIDONESCU, evidențiază în prim plan un ostaș român — adevărat simbol al dăruirii și vitejiei în focul încleștării. La piciorele lui, inamicul se prăbușește în ultimele zvîrcoliri. Liniile componente ale compoziției creează o puternică senzație de mișcare. Graficianul ILIESCU OGTAV, laureat al Premiului de Stat, surprinde într-un tablou vivace, foarte expresiv („Panduri pe Mureș"), mișcarea și avîntul unor tunari acționînd la adăpostul unor copaci desfrunziți, a căror formă bizară contribuie la accentuarea atmosferei plină de dramatism a războiului. In lucrarea „Vînătorii noștri in Tatra“, PAUL ATANASIU, artist viguros, stăpin cu rafinament al desenului și culorii, reprezintă în ulei — pe griurile argintii ale iernii foarte sugestiv susținute — un convoi de soldați ce urcă o pantă împădurită, cu doi cai și doi soldați în prim plan, înfrățiți parcă în munca grea a urcușului, sub povara anevoioasă a munițiilor. Același artist, în „Brand în acțiune“ („aruncători de mine“), cu aceeași măiestrie cromatică surprinde și redă emoționant lupta riscantă a doi ostași întinși pe pămînt, și care ripostează neînfricați dușmanului. „Spre poziție“ (autor SULSKI VLADIMIR) oglindește, ca într-un altorelief, mișcarea ritmică, de înaintare victorioasă a unui grup de ostași. MUSTAȚĂ MIHAI evocă impresionant figura eroului Eftimie Croitoru, iar SANTA IOSEF, în două lucrări alb-negru („Umăr la umăr“ și „La pintă“), surprinde cu finețe forța ostașilor noștri, concentrarea lor psihică. Demnă de remarcat este și lucrarea în ulei „Cooperare“, a lui TOLAȘ IOSEF, în care trei tancuri pregătite de tragere se profilează pe dealurile pustiite de vinturile reci ale toamnei, într-o cromatică vibrantă și sobră, armonizată intens cu sugerarea crincenă a ’ războiului. ! '? “ Nu lipsesc din expoziție nici lucrările realizate pe tema prieteniei adinei ce se cimentează intre ostași. Semnificativă este lucrarea „Prietenie“, a lui MIHAI MUSTAȚĂ, care reușește să ne transmită emoționant căldura acestor sentimente profund omenești, sau lucrarea „August 1944“, de MARIUS BUTUNOIU, — omagiu închinat frăției dintre soldați și muncitori, dintre popor și armată. Lucrările (40 de grafică și 10 picturi în ulei), dovedesc pregătirea temeinică a artiștilor expozanți, claritatea în idei a acestora, precizia și măiestria artistică în explorarea cu forță a umbrelor și luminilor, virtuozitatea grafică. Filoane extrase din eroismul poporului nostru, aceste lucrări sunt dăruiri ale unor artiști conștienți de jertfa și patriotismul ostașilor noștri, cărora le închină opere de înaltă cinstire. Nicolae -MILORD, pictor Cronica plastica Preocupări actuale și de perspectivă Ne-am adresat tovarășului IOAN NANI, director adjunct al Agenției județene Neamț a O.N.T., pentru a oferi cititorilor cîteva date despre activitatea bazelor turistice și perspectivele care se deschid, în continuare, turismului pe aceste meleaguri. — în ultimii ani, împrejurimile Neamțului au fost presărate ici, colo, cu cabane, campinguri, hanuri, în circuitul turistic al țării, așezările nemțene au devenit un element de prim ordin. V-am ruga să ne întregiți imaginea... — „Asiduitatea“ cu care suntem vizitați se explică, pe de o parte, prin amploarea pe care a luat-o turismul intern, iar pe de altă parte, prin extinderea relațiilor pe care le avem cu străinătatea, numeroase persoane de peste hotare vizitînd și obiectivele noastre. Piatra Neamț a devenit un turistic de importanță centru republicană. Tot mai multe grupuri de turiști străini sunt îndrumate pentru a vizita împrejurimile Neamțului de către agențiile noastre internaționale (București, Mamaia). Anual, ne vizitează, în grupuri organizate, un număr de peste 14.000 turiști, iar pe cont propriu circa 16.000. Mare interes stîrnesc monumentele istorice din zona Tîrgului Neamț, muntele Ceahlăul, municipiul Piatra Neamț, lacul de acumulare etc. Noi ne străduim să le oferim condiții confortabile de cazare și masă. Ce preocupări există pentru dezvoltarea bazei materiale a turismului ? — S-au asfaltat și se asfaltează șoselele principale din partea vestică a județului (spre Agapia, Văratec, Neamț), există preocupări pentru aprovizionare, asigurarea unui mediu variat și tradițional la unitățile „Colibele haiducilor“, „Terasa gospodinelor“, Hanul Agapia, „Slanu Ancuței“, complexul comercial Tîrgu Neamț și altele. S-au amenajat noi spații de cazare la campingurile de la Potoci, Braniște, Hanu Ancuței. S-au dotat cabanele din jurul masivului Ceahlău cu mobilier corespunzător. Am fost dotați cu microbuze și autobuze moderne. — Se vorbește despre noi obiective turistice și sportive ce se vor construi la noi... — Intr-o frumoasă zonă a lacului de acumulare se construiește motelul Bicaz cu o capacitate de cazare de 80 de locuri. Se va amenaja o pîrtie de ski cu teleferic pe Cernegura, o bază nautică la Bîtca Doamnei (aici se va amenaja și o cabană). In zona masivului Ceahlău vom avea un teleferic care va deservi o pîrtie de ski modernă. Aceste obiective vor fi terminate pînă în anul 1975. O bază nautică va ființa și pe lacul Bicaz, unde se va construi și un complex de cabane. Șoseaua care trece peste muntele Petru Vodă, spre Pipirig, printr-un peisaj, de o frumusețe deosebită, se asfaltează: — Cunoașteți bine posibilitățile pe care le avem pentru primirea turiștilor. Ce-ar trebui avut în vedere pentru ca să răspundem exigențelor tot mai crescînde ? — Creșterea traficului auto reclamă amenajarea unei ..stații „Auto-Service“ care să execute de urgență intervenții la automobile. Cooperativa „Deservirea“ sau altă întreprindere n-ar avea de pierdut de pe urma unei atari investiții. Stația care există acum la Piatra Neamț nu întrunește exigențele. Ne mai trebuie, de de asemenea, unități foarte bine dotate cu produse de artizanat. . — Nu credeți că un oraș ca Tîrgu Neamț, cu renumitele lui obiective turistice, are puține posibilități pentru a deservi turiștii ? — Se simte nevoia construirii unui hotel pentru turiștii care poposesc aici. Apoi, și aici ar fi necesară o bază de deservire auto (ar putea să o construiască I. I. L. „Ozana“ — n. n.). în momentul de față se lucrează la un pliant cu toate informațiile turistice pentru județul Neamț. Se impune o propagandă mai intensă pe traseele turistice (popularizarea muzeelor și obiectivelor istorice). Pe șoseaua care duce spre Mănăstirea Neamț, de pildă, nu există nici un panou cu indicații turistice. Apoi, se impune studierea posibilităților construirii unui așroplori) la Piatra Neamț. Legătura aeriană cu Capitala, cu litoralul, ar fi cum nu se poate mai binevenită... Alexandru IACOB I Părinți, ce ș despre copiii dv.? (Urmare din pag. I) pler și dintr-o eroare comisă inițial, din lipsă de experiență, aceasta a trecut la o anumită optică asupra vieții. Dăunătoare și superficială! Situația s-a răzbunat, bineînțeles, întorcîndu-se ca un bumerang asupra familiei ei, nevoită să crească, acum, copilul nelegitim al celei care vagabodnează în continuare. A fost de ajuns, apoi, ca O. MARICICA (față de care părinții au manifestat același dezinteerios) să se întîlnească cu E. B. '' chf să‘ se ‘rătăcească Icerîmdu-i. Așadar,' prieteniile, ■ cunoașteți prieteniile adolescenților dv. ? ’ M. A. ( 16 ani) reprezintâ um caz cu mult mai grav. Chipurile, pentru a-și putea reface viața, mama sa dorește să scape pur și simplu de fiică. O căsătorește la 15 ani. Bineînțeles, nimic serios nu a putut rezulta din acest act prematur care M. A. a fost împinsă. Pnă la urmă ea va intra în anturaje dubioase și va începe o viață de moravuri ușoare. Mama în loc s-o ajute a împins-o dintr-un crai egoism pe un drum greșit. Sau cazul tinerei P. IULIANA (15 ani) din Moldoveni. A venit în Piatra Neamț în vederea examenului de admitere la Grupul școlar chimic. A tras în gazdă la niște rude. Acestea i-au încredințat locuința lor și au plecat din oraș. P ./. va merge la cinematograf unde va accepta cu ușurință compania unui necunoscut : șoferul BURCĂ DUMITRU. Vor urma două săptămîni de periplu imoral in care tînăra va fi zi și noapte, în compania unor alți șoferi (Căpraru Ion, Ciobanu Eugen ș.a.). Rătăcirea adolescenței are aceleași cauze, lipsa de supra* ?t * •’ din partea mamei sale. Rătăcirea sa începuse cu dutră timp în urmă cînd un alt șofer (om în vîrstă !) a abuzat în chip samavolnic de copilul lipsit de apărare. In afară de iresponsabilitatea acestor adulți, condamnabilă e, în cel mai înalt grad, indiferența părinților. Evident acestea sunt niște cazuri singulare. Dar toate trebuie să constituie pentru părinți un semnal de alarmă. Adolescenții trebuie cunoscuți îndeaproape și ajutați să se orienteze în hățișurile vieții care ii cere acum mai mult decit oricînd. Teritoriul inefabil al jucelui Foto : Ermil Bucureșteanu Vechea ctitorie voievodală, Mănăstirea Neamțului — își întîmpină oaspeții cu un neprețuit tezaur — arhitectonic și muzeistic Sfaturi prietenești“ . Desigur, adevăratul drumeț iubește toate anotimpurile și se simte bine în toate cabanele. Dacă vreți să porniți într-o excursie la munte cu gîndul de a găsi confortul de acasă, rămîneți mai bine în fotoliul din fața televizorului. • Poate nicăieri nu este mai potrivit dictonul „grăbește-te încet !“ ca într-o excursie pe munte. Fii modest și precaut , nu asalta muntele ca un berbec, sau ca un teribil alpinist, fiind știut că aceștia din urmă ... sînt mai rari ! 0 Nu , mînca și nu bea prea mult. Oricum, e mai indicat să fii flămînd de frumusețile naturii și beat de vraja unui răsărit sau apus de soare. • Nu fiți preocupat numai să cucerești un munte; încearcă și... să-l descoperi ! • Dacă vrei într-adevăr să fii un „compagnon“ simpatic, nu vorbi mult; e inutil și... obositor ! Muntele impune meditație și apreciere mută. , Nu alunga fiorul poeziei cu vorbăria. 0 Apropo de tovarășii de drum i nu pleca într-o excursie de unul singur, dar nici într-un grup prea mare. • încearcă să te împaci cu gîndul că totuși, cel mai scurt drum este cel cunoscut! Nu te ambiționa să o iei pe „scurtături“ sau pe drumuri nemarcate. 1 • Nici un munte nu e ca celălalt. Fiecare își are istoria sa și felul său de a fi. ț Vei reuși să descoperi acest lucru . " Numeroși turiști străini, oaspeți a meleagurilor noastre, sunt profund și foarte plăcut , impresionați de frumusețea mănăstirilor, construcții arhiectonice de mare interes științific și — in egală măsură — * artistic. Exclamațiile admirative ale vizitatorilor ț c ulte. Zilele acestea, în librarii Noile apariții editoriale pe care vi le recomandăm, sînt patronate de Editura pentru literatură . Alături de „Martirul Sfintului Sebastian“, scriere semnată de Eugen Barbu, reîntîlnim proza plină de lirism și poezie discretă a lui M. Sebastian („Orașul cu salcîmi“ — romanul adolescenței și „Accidentul“ — povestea unei iubiri in peisajul carpatin). Și din nou Mihail Sadoveanu ( „Locul unde nu s-a întîmplat nimic“, „Demonul tinereții“ și „Oamenii din lună“). Și o carte sportivă apărută sub egida Consiliului Național de Educație Fizică și Sport „Olimpiada mexicană“ de Emanuel Valeriu și I. Goga. VINERI 10 OCTOMBRIE 10.00 Ce-ați dori să revedeți ? 11.00 Închiderea emisiunii de dimineață ; 18.00 Buletin de știri ; 18.05 Studioul școlarilor ; 18.30 Consultație tehnică TV ; 18.45 Criterii ; 19.00 Teleuniversitatea ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Film artistic i „Nu se știe niciodată“ ; 21.35 Reflector ; 21.55 Mult e dulce și frumoasă ; 22.20 Varietăți pe peliculă; 22.45 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic ; 23.00 închiderea emisiunii; radio VINERI 10. OCTOMBRIE :* , ■ . . ' -t j PROGRAMUL I 15.20 Radio-publicitate ; 15.30 Compozitorul săptămînii ; 16.00 Radiojurnal ; 16.20 Formația Florea Mihai ; 16.30 Tribuna radio; 16.45 Mari orchestre de estradă ; 17.05 Pentru patrie ; 17.35 Doine și jocuri populare ; 18.10 Radio-anchetă economică; 18.30 O melodie pe adresa dv. ; 19.00 Gazeta radio ; 19.30 Săptămîna unui meloman ; 20.10 Piese folclorice de virtuozitate ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 Mai aveți o întrebare ; 21.45 Revista șlagărelor ; 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Romanțe; 22.45 Melodii aproape uitate ; 23.10 Muzică ușoară ; 23.45 Moment poetic ; 23.50 Cîteva minute cu Rex Gildo ; 0.03— 3.00 Estrada nocturnă; PROGRAMUL II 15.00 Moment științific ; 15.05 Opera pentru toți ; 15.30 Muzică ușoară ; 19.20 Mari polemici în literatura română; 19.40 Cîntă Gigi Marga ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Seară de operă ; 22.20 Teatru serial: „Hanu Ancuței“ de Mihail Sadoveanu, seria a V-a ; 22.38 Sonata nr. 1 op. 24 în fa diez minor pentru pian ; 23.05 Oratoriul „To Axion 24.00—1.00 Maestri ai Esti“ ; secolului XX. SIMBATA 11 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Miorița ; 10.05 Pe aripile cîntecului ; 10.30 Din țările socialiste ; 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzica“ ; 11.34 Cîntece și jocuri populare; 12.00 Melodii de H. Mălineanu ; 12.15 Recital de operă; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 13.10 Mic magazin muzical ; 14.10 Vreau să știu ; 14.35 Muzică populară. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal ; 7.10 Varități matinale; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Lucrări concertante de Dinu Lipatti; 9.00 Selecțiuni din opera „Cenușăreasa“ de Rossini; 10.10 Radio publicitate ; 10.30 Cavalcada ritmurilor ; 11.30 Bibliotecă de poezie românească ; 11.50 Cîntece de Zaharia Popescu. PIATRA NEAMȚ — Pietricica — „Angelica și sultanul" — un nou episod din serialul devenit arhicunoscut, a cărui acțiune se petrece de data aceasta in veschea Algerie. Alături de nelipsiții Michèle Mercier și Robert Hossein, pe generic , figurează un nume îndrăgit de melomani — Jean Claude Pascal (10 15. 17 19. 21). LAVINEȘTI—Arta „Noaptea generalilor“ — (seriile I— II) acțiunea filmului se petrece în anii celui de-al doilea război mondial și este susținută de cîteva mari vedete : Peter O’Toole, Omar Sharif, Tom Courtenay, Juliette Greco, Philippe Noiret (15, 17,30, 20). ROMAN — Victoria l „Creola, ochii-ți ard ca flacăra" — filmul, avîndu-i ca protagoniști pe Nine Manfred, Pamela Tiffin și Ugo Tognazzi, povestește aventurile a doi îndrăgostiți, pe care în cele din urmă norocul îi face fericiți. Regia aparține lui Dino Risi (14.30, 16.30, 18.30, 20.30) , TÎRGU NEAMȚ — Victoria „Vîrstă ingrată“ — o comedie în care marea atracție o constituie reîntîlnirea pe ecran cu Jean Gabin și Fernandel, tatăl și fiul (Franck). Poate interesează și regizorul Gilles Grangier 16, BICAZ — Central „Vară fierbinte“ — o producție cinemascop a studiourilor din R.D.G. (16, 18, 20). PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie. Piața Libertății nr. 1. — Muzeul memorial „Galistrat Hogaș“ — str. Galistrat Hogaș nr. 4. — Expoziția P. Petrescu (Sala de expoziții temporare, str. Bicazului nr. 7). — Expoziții de artă plastică I Căminele culturale Roznov, Slobozia, Zănești, Podoleni, clubul Sovinești, fabrica „8 Martie“, fabrica „Zorile noi“ — Complexul muzeistic i Durău I Expoziția de acuarelă Iulia Hălăucescu. ROMAN — Arhivele sla jtului, str. N. Titulescu nr. 6. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe naturale, strada Proletariatului nr. 2. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — str. V. Lenin. — Casa de cultură i Expoziția de pictură Nicolae Milord. Colecția de artă ! Sălile colecției de artă din Piața Libertății nr. 1 i Expoziția Județeană de artă plastică. — Expoziții de grafică militantă t Căminele culturale din Humulești, Vînâtori, clubul Central Bicaz, fabrica „Comuna din Paris* HUMULEȘTI — «asa memorială „Ion Breanga“. Vremea se menține relativ frumoasă, cu excepția părții de nord a Moldovei, unde se vor produce înnourări mai accentuate. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului ușor variabilă. unele vor fi cuprinse miniîntre minus 1 și plus 4 grade, iar maximele între 14 și 20 grade. Local ceață dimineața. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru eventualele modificări in programele alcătuite. é i». „Ceahlăul" Redacția și administrația Piatra Neamț strada Alexandru cel Bun nr. 24.Tel. t 2582 1980, 2588, 2601, 2602 2491, 1455, 2561.