Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-10-10 / nr. 511

Paga a*2-a CEAHLĂUL ____________vineri 16 octombrie VICTORIA DE LA ROVINE — 575 de mii —­ ­Anulí acesta,­ la 10 octombrie, se împlinesc 575 de ani de la victoria de la Rovine — mar­cant eveniment din istoria lup­tei pentru independență a po­porului român. Atunci, cu o oaste de numai 10.000 de oa­meni, Mircea cel­­ Bătrîn a în­vins in aceste locuri cu adinci rezonanțe istorice marea ar­mată a lui Baiazid, silind-o să se retragă dincolo de Dunăre. Victoria de la­ Rovine re­prezintă un moment însemnat nu numai al istoriei patriei, dar și al celei europene, pen­tru că aici este respinsă prima mare încercare a turcilor de a trece dincolo de hotarul Danu­­biului. ★ Cea mai temută dintre se­mințiile cotropitoare da, acum aproape șase sute de ani erau turcii, stîrniți ca un vînt nă­­praznic din nisipurile Asiei. . In secolul al XIV-lea, ei au­­ invadat Peninsula Balcanică,­­ înaintînd spre Dunăre, de un­­­­de apoi căutau să treacă în­­ Țările Române și Ungaria.­­ Profitînd de conjunctura inter­­­­­nă și externă din această parte a Europei, turcii cuceresc Bul­garia (pe care o transformă în pașalîc), Serbia, iar imperiul bizantin este destrămat. Țara Românească singurul stat care se rămînea opunea cu toată hotărîrea înaintării turcilor, devenind un pivot de apărare, o poartă puternică de care se izbeau acele vînturi a­­le istoriei. Intru paza ei s-au ridicat viteji mari, care au a­­părat-o cu paloșul și arcul, cu prețul propriilor lor vieți. In aceste împrejurări, Mircea, strănepot al lui Basarab — în­temeietorul, lua, în 1386, con­ducerea Țării Românești. Amenințarea otomană creș­tea atunci pe toată Dunării . Firus-bei atacă, linia in 1391, Țara Românească, după ce prădase Vidinul, însă, „Mir­cea, Voievodul Valah — spune Cronica de la Mînăstirea Zo­­grafu — i-a lovit și i-a nimicit rău și abia au scăpat“. Dar primejdia transformării Țării Românești în pașalîc devenea iminentă. In primăvara anului 1394, Mircea trimite o pentru a întări cetățile oaste din dreapta Dunării, trece fluviul și distruge garnizoana otoma­nă de la Cavarna, înfruntarea dintre români și turci devenea inevitabilă: în anul 1394, Baiazid se aruncă, cu o nemaipomenită iuțeală, asupra Țării Românești, cu o oaste de 40.000 de oameni, care se adaugă oastea vasali­lo­lor săi : Ștefan Lazarevici al Serbiei, Constantin Dejanovici, cneaz în Macedonia răsăritea­nă și Marco Craievici. Venind din Banat, Baiazid a intrat în Țara Românească pe la Turnu Severin, a urmat drumul spre răsărit, pe Valea Motrului și a Jiului, pînă la Craiova, și de aici, la Slatina, înaintînd apoi către nord-est, spre Pitești, Prudent și lucid. Mircea eva­cuase satele pe o mare întin­dere, în drumul străbătut de Baiazid, strămutînd pe locuitori în regiunile muntoase, lăsînd dușmanul să înainteze prin pădurile aflate în calea sa și lovind prin a­­tacuri date prin surprindere, de obicei în timpul nopții. Hărțuiți și sleiți de încercă­rile la care îi supusese oștirea lui Mircea, turcii ating malu­rile Argeșului, nu departe de cetatea de scaun a țării. Bătă­lia hotărîtoare a avut loc la 10 octombrie 1394, la Rovine, pro­babil la aproximativ 20 km sud de Pitești. Aici s-a dat u­­na din cele mai grele și mai glorioase bătălii din analele războaielor turco-române. Lupta a fost extrem de sîn­­geroasă și înverșunata, ambele părți s-au prăpădit .Din mulțime de oameni ” notează o Cronica dinastiei otomane a lui Urudy. După cum spune cronicarul Mihail Moxa „un război mare și lănci nenumă­rate s-au frînt atunci și mulți­mea săgeților a fost nenumă­rată, nicit nu se mai putea vedea de desimea lor, și mai pierdu Baiazid oastea lui cu to­tul, iară pașii și voievozii pet­,­ră cu toții“ (...) „rîul acela curgea roșu de sîngele ce ieșea din mulțimea trupurilor căzu­te“, adaugă cronica bulgară contemporană evenimentului. Alte cronici, bulgărești și bi­zantine, precizează că Baiazid, înspăimîntat de pierderile pri­cinuite de români in această luptă, a fugit. Războiul pentru libertate, început la Rovine adusese su­ferințe și pierderi foarte mari, dar esențialul fusese obținut­­ drepturi la viață pe temeiuri proprii, într-o țară indepen­­dentă,dăinuirea și continuitatea statului românesc dintre Car­nații Meridionali și Dunăre. Cu o deplină cunoaștere a rea­lităților europene și a raportu­rilor de forțe, cu hotărîre și luciditate, Mircea a unit și condus eforturile poporului, ale vitezei sale oști, pentru păs­trarea independenței țării, te­mei esențial al dezvoltării po­porului nostru în evul de mij­loc al istoriei românești. Prof.Gh. TANASE, Prof. Gh. ȚEPEȘ &3p;L&altL a Studioului de a­rta at­­ Imei­­ ieniteaie a edentatei din­­­ Bucurșști Expoziția itinerantă a Studioului de Artă Plastică al Casei Centrale a Armatei, deschisă în Piatra Neamț (Sala comple­xului „Pietricica“), cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la eliberarea patriei, reprezintă un remarcabil eveniment în viața culturală a municipiului nostru. Valoroasă atît prin înalta ținută artistică a operelor expuse, cit și prin bogatul conținut etic, expoziția vine în sprijinul preocupărilor majore ale statului nostru socialist de educare și culturalizare a maselor populare și în mod deosebit a tine­retului. Linia tematică a expoziției este dominată de prezența „omu­­lui-ostaș“ — eroul român încleștat în lupta cu dușmanul co­tropitor. Artiștii surprind, în lucrări de înaltă valoare, pagini de glorie din istoria poporului nostru, pe care le redau artis­tic, în compoziții emoționale, convingătoare. Decoruri sumbre întregesc atmosfera războiului, plină de­­ tumult, zbucium, zvîrcolire, su­­f­­erință, răbdare supra­ome­­nească, încleștare crâncenă, ținută eroică, uitare de sine și dăruire totală, prietenie adîncă între camarazii de arme ce­­ luptă și suferă împreună pentru același țel, prietenie între muncitori și soldați etc. Un dramatism puternic, mișcător, cumplit ce ne face să ne plecăm frunțile cu pioșenie în fața celor care și-au dat viața pentru înfrîngerea armatelor hitle­­riste cotropitoare, pentru libertatea și independența patriei. Și toate aceste scene — redate într-o plastică vibrantă, veri­­­dică, sinceră, ca într-un film dinamic, care are darul să­­ exprime linii și planuri într-un complex viu. Există o afinitate d­in tematica generală a lucrărilor, dar variază­, totuși, ca și acțiunile multiple ale războiului. Virtuosul și abilul grafician KROMER ROSA deține supre­mația numerică a lucrărilor din expoziție. Voi aminti, însă, „Luptele de Sf. Gheorghe“, lucrare în care se îmbină armonios puternicile frămîntări sufletești ale ostașilor în elanul și în­­dîrjirea luptei, cu atmosfera cernită de umbra nopții, relie­­fîndu-se astfel marea tensiune dramatică a acestui fragment din marea epopee. Lucrarea „Cărei“, aparținînd lui PAȘCA ANGELA SPIRI­­DONESCU, evidențiază în prim plan un ostaș român — ade­vărat simbol al dăruirii și vitejiei în focul încleștării. La piciorele lui, inamicul se prăbușește în ultimele zvîrcoliri. Liniile componente ale compoziției creează o puternică senza­ție de mișcare. Graficianul ILIESCU OGTAV, laureat al Premiului de Stat, surprinde într-un tablou vivace, foarte expresiv („Panduri pe Mureș"), mișcarea și avîntul unor tunari acționînd la adăpos­tul unor copaci desfrunziți, a căror formă bizară contribuie la accentuarea atmosferei plină de dramatism a războiului. In lucrarea „Vînătorii noștri in Tatra“, PAUL ATANASIU, artist viguros, stăpin cu rafinament al desenului și culorii, reprezintă în ulei — pe griurile argintii ale iernii foarte su­gestiv susținute — un convoi de soldați ce urcă o pantă împă­durită, cu doi cai și doi soldați în prim plan, înfrățiți parcă în munca grea a urcușului, sub povara anevoioasă a munițiilor. Același artist, în „Brand în acțiune“ („aruncători de mine“), cu aceeași măiestrie cromatică surprinde și redă emoționant lupta riscantă a doi ostași întinși pe pămînt, și care ripostează neînfricați dușmanului. „Spre poziție“ (autor SULS­­KI VLADIMIR) oglindește, ca într-un altorelief, mișcarea rit­mică, de înaintare victorioasă a unui grup de ostași. MUSTAȚĂ MI­HAI evocă im­presionant figura eroului Efti­­mie Croitoru, iar SANTA IOSEF, în două lucrări alb-negru („Umăr la umăr“ și „La pintă“), surprinde cu finețe forța ostașilor noștri, concentrarea lor psihică. Demnă de remarcat este și lucrarea în ulei „Cooperare“, a lui TOL­AȘ IOSEF, în care trei tancuri pregătite de tragere se profilează pe dealu­rile pustiite de vinturile reci ale toamnei, într-o cromatică vibrantă și sobră, armonizată intens cu sugerarea crincenă a ’ războiulu­i. !­­ '? “ Nu lipsesc din expoziție nici lucrările realizate pe tema prieteniei adinei ce se cimentează intre ostași. Semnificativă este lucrarea „Prietenie“, a lui MIHAI MUSTAȚĂ, care reu­șește să ne transmită emoționant căldura acestor sentimente profund omenești, sau lucrarea „August 1944“, de MARIUS BUTUNOIU, — omagiu închinat frăției dintre soldați și mun­citori, dintre popor și armată. Lucrările (40 de grafică și 10 picturi în ulei), dovedesc pre­gătirea temeinică a artiștilor expozanți, claritatea în idei a acestora, precizia și măiestria artistică în explorarea cu forță­­ a­ umbrelor și luminilor, virtuozitatea grafică. Filoane extrase din eroismul poporului nostru, aceste lucrări sunt dăruiri ale unor artiști conștienți de jertfa și patriotismul ostașilor noștri, cărora le închină opere de înaltă cinstire. Nicolae -MILORD, pictor Cronica plastica Preocupări actuale și de perspectivă Ne-am adresat tovarășului IOAN NANI, director adjunct al­­ Agenției județene Neamț a O.N.T., pentru a oferi cititori­lor cîteva date despre activi­tatea bazelor turistice și pers­pectivele care se deschid, în continuare, turismului pe a­­ceste meleaguri. — în ultimii ani, împrejuri­mile Neamțului au fost presă­rate ici, colo, cu cabane, cam­pinguri, hanuri, în circuitul turistic al țării, așezările nem­­țene au devenit un element de prim ordin. V-am ruga să ne întregiți imaginea... — „Asiduitatea“ cu care sun­tem­ vizitați se explică, pe de o parte, prin amploarea pe care a luat-o turismul intern, iar pe de altă parte, prin extinderea relațiilor pe care le avem cu străinătatea, numeroase per­soane de peste hotare vizitînd și obiectivele noastre. Piatra Neamț a devenit un turistic de importanță centru repu­blicană. Tot mai multe grupuri de turiști străini sunt îndru­mate pentru a vizita împreju­rimile Neamțului de către a­­gențiile noastre internaționale (București, Mamaia). Anual, ne vizitează, în grupuri orga­nizate, un număr de peste 14.000 turiști, iar pe cont pro­priu circa 16.000. Mare interes stîrnesc monumentele istorice din zona Tîrgului Neamț, mun­tele Ceahlăul, municipiul Pia­tra Neamț, lacul de acumulare etc. Noi ne străduim să le ofe­rim condiții confortabile de cazare și masă.­­ Ce preocupări există pentru dezvoltarea bazei ma­teriale a turismului ? — S-au­ asfaltat și se asfal­­­­tează­ șoselele principale din partea vestică a județului (spre Agapia, Văratec, Neamț), exis­tă preocupări pentru aprovizio­nare, asigurarea unui mediu variat și tradițional la unitățile „Colibele haiducilor“, „Terasa gospodinelor“, Hanul Agapia, „Slanu Ancuței“, complexul comercial Tîrgu Neamț și al­tele. S-au amenajat noi spații de cazare la campingurile de la Potoci, Braniște, Hanu Ancu­ței. S-au dotat cabanele din jurul masivului Ceahlău cu mobilier corespunzător. Am fost dotați cu microbuze și au­tobuze moderne. — Se vorbește despre noi o­­biective turistice și sportive ce se vor construi la noi... — Intr-o frumoasă zonă a lacului de acumulare se con­struiește motelul Bicaz cu o capacitate de cazare de 80 de locuri. Se va amenaja o pîr­­tie de ski cu teleferic pe Cer­­negura, o bază nautică la Bîtca Doamnei (aici se va ame­naja și o cabană). In zona masivului Ceahlău vom avea un teleferic care va deservi o pîrtie de ski modernă. Aceste obiective vor fi terminate pînă în anul 1975. O bază nautică va ființa și pe lacul Bicaz, unde se va construi și un complex de cabane. Șoseaua care trece peste muntele Pe­­tru Vodă, spre Pipirig, prin­­tr-un peisaj, de o frumusețe deosebită, se asfaltează: — Cunoașteți bine posibilită­țile pe care le avem pentru primirea turiștilor. Ce-ar tre­bui avut în vedere pentru ca să răspundem exigențelor tot mai crescînde ? — Creșterea traficului auto reclamă amenajarea unei ..sta­ții „Auto-Service“ care să e­xecute de urgență intervenții la automobile. Cooperativa „Deservirea“ sau altă între­prindere n-ar­ avea de pierdut de pe urma unei atari investi­ții. Stația care există acum la Piatra Neamț nu întrunește e­­xigențele. Ne mai trebuie, de de asemenea, unități foarte bine dotate cu produse de ar­tizanat. . — Nu credeți că un oraș ca Tîrgu Neamț, cu renumitele lui obiective turistice, are pu­ține posibilități pentru a de­servi turiștii ? — Se simte nevoia construi­rii unui hotel pentru turiștii care poposesc aici. Apoi, și aici ar fi necesară o bază de de­servire auto (ar putea să o con­struiască I. I. L. „Ozana“ — n. n.). în momentul de față se lu­crează la un pliant cu toate informațiile turistice pentru județul Neamț. Se impune o propagandă mai intensă pe traseele turistice (populariza­rea muzeelor și obiectivelor istorice). Pe șoseaua care duce spre Mănăstirea Neamț, de pil­dă, nu există nici un panou cu indicații turistice. Apoi, se impune studierea posibilităților construirii unui așroplori) la Piatra Neamț. Le­gătura aeriană cu Capitala, cu litoralul, ar fi cum nu se poa­te­ mai­ binevenită... Alexandru IACOB I Părinți, ce ș­­­­ despre copiii dv.? (Urmare din pag. I) pler și dintr-o eroare comisă inițial, din lipsă de experien­ță, aceasta a trecut la o anu­mită optică asupra vieții. Dău­nătoare și superficială! Si­tuația s-a răzbunat, bineînțe­les, întorcîndu-se ca un bume­rang asupra familiei ei, ne­voită să crească, acum, copilul nelegitim al celei care vaga­­bodnează în continuare. A fost de ajuns, apoi, ca O. M­ARICI­­CA (față de care părinții au manifestat același dezinte­er­ios) să se întîlnească cu E. B. '' chf să‘ se ‘rătăcească­ Ice­rîmdu-i. Așadar,' prieteniile, ■ cunoașteți prieteniile adolescenților dv. ? ’ M. A. ( 16 ani) reprezintâ­ um caz cu mult mai grav. Chipu­rile, pentru a-și putea reface viața, mama sa dorește să sca­pe pur și simplu de fiică. O că­sătorește la 15 ani. Bineînțeles, nimic serios nu a putut rezul­ta din acest act prematur care M. A. a fost împinsă. P­­­­­nă la urmă ea va intra în an­­turaje dubioase și va începe o viață de moravuri ușoare. Ma­ma în loc s-o ajute a împins-o dintr-un crai egoism pe un drum greșit. Sau cazul tinerei P. IULIAN­A (15 ani) din Mol­doveni. A venit în Piatra Neamț în vederea examenului de admitere la Grupul școlar chimic. A tras în gazdă la niș­te rude. Acestea i-au încredin­țat locuința lor și au plecat din oraș. P ./. va merge la ci­nematograf unde va accepta cu ușurință compania unui necu­noscut : șoferul BURCĂ DU­MITRU. Vor urma două săp­­tămîni de periplu imoral in ca­re tînăra va fi zi și noapte, în compania unor alți șoferi (Că­­praru Ion, Ciobanu Eugen ș.a.). Rătăcirea adolescenței are a­­­­celeași cauze­­, lipsa de supra­­* ?t * •’ din partea m­am­ei sale. Rătăcirea sa începuse cu dutră timp în urmă cînd un alt șofer (om în vîrstă !) a abuzat în chip samavolnic de copilul lipsit de apărare. In afară de iresponsa­bilitatea acestor adulți, con­damnabilă e, în cel mai înalt grad, indiferența părinților. E­­vident acestea sunt niște ca­zuri singulare. Dar toate tre­buie să constituie pentru pă­rinți un semnal de alarmă. A­­dolescenții trebuie cunoscuți îndeaproape și ajutați să se o­­rienteze în hățișurile vieții ca­re ii cere acum mai mult de­cit oricînd. Teritoriul inefabil al jucelui Foto : Er­mil Bucureșteanu Vechea ctitorie vo­ievodală, Mănăsti­rea Neamțului — își întîmpină oas­peții cu un nepre­țuit tezaur — arhi­tectonic și muzeis­tic Sfaturi prietenești“ . Desigur, adevăratul drumeț iubește toate ano­timpurile și se simte bine în toate cabanele. Dacă vreți să porniți într-o excursie la munte cu gîndul de a găsi confortul de acasă, rămîneți mai bine în fotoliul din fața televizorului. • Poate nicăieri nu este mai potrivit dictonul „gră­­bește-te încet !“ ca într-o ex­cursie pe munte. Fii modest și precaut , nu asalta mun­tele ca un berbec, sau ca un teribil alpinist, fiind știut că aceștia din urmă ... sînt mai rari ! 0 Nu , mînca și nu bea prea mult. Oricum, e mai indicat să fii flămînd de frumusețile naturii și beat de vraja unui răsărit sau a­­pus de soare. • Nu fiți preocupat numai să cucerești un munte; în­cearcă și... să-l descoperi ! • Dacă vrei într-adevăr să fii un „compagnon“ sim­patic, nu vorbi mult; e inu­til și... obositor ! Muntele impune meditație și apre­ciere mută. , Nu alunga fio­rul poeziei cu vorbăria. 0 Apropo de tovarășii de drum i nu pleca într-o ex­cursie de unul singur, dar nici într-un grup prea mare. • încearcă să te împaci cu gîndul că totuși, cel mai­­ scurt drum este cel cunos­­­­cut! Nu te ambiționa să o­­ iei pe „scurtături“ sau pe­­ drumuri nemarcate. 1 • Nici un munte nu e ca­­ celălalt. Fiecare își are is­­toria sa și felul său de a fi.­­ ț Vei reuși să descoperi acest­­ lucru . " Numeroși turiști străini, oas­­­peți a meleagurilor noastre,­­ sunt profund și foarte plăcut , impresionați de frumusețea­­ mănăstirilor, construcții arhi­­­­­ectonice de mare interes știin­­­­țific și — in egală măsură — * artistic. Exclamațiile admira­­­­tive ale vizitatorilor ț c ulte. Zilele acestea, în librarii Noile apariții editoriale pe care vi le recomandăm, sînt patronate de Editura pentru literatură . Alături de „Martirul Sfintului Sebastian“, scriere semnată de Eugen Barbu, reîntîlnim proza plină de lirism și poezie discretă a lui M. Sebastian („Orașul cu salcîmi“ — romanul adolescenței și „Accidentul“ — povestea unei iubiri in pei­sajul carpatin). Și din nou Mihail Sadoveanu ( „Locul unde nu s-a întîmplat nimic“, „Demonul tinereții“ și „Oamenii din lună“). Și o carte sportivă apărută sub egida Consiliului Națio­nal de Educație Fizică și Sport­ „Olimpiada mexicană“ de Emanuel Valeriu și I. Goga. VINERI 10 OCTOMBRIE 10.00 Ce-ați dori să reve­­deți ? 11.00 Închiderea emi­siunii de dimineață ; 18.00 Buletin de știri ; 18.05 Stu­dioul școlarilor ; 18.30 Con­sultație tehnică TV ; 18.45 Criterii ; 19.00 Tele­universi­­tatea ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Film artistic i „Nu se știe niciodată“ ; 21.35 Reflector ; 21.55 Mult e dulce și frumoasă ; 22.20 Va­rietăți pe peliculă; 22.45 Te­­lejurnalul de noapte și bu­letinul meteorologic ; 23.00 închiderea emisiunii; radio VINERI 10. OCTOMBRIE :* , ■ .­­ . ' -t j PROGRAMUL I 15.20 Radio-publicitate ; 15.30 Compozitorul săptămî­­nii ; 16.00 Radiojurnal ; 16.20 Formația Florea Mihai ; 16.30 Tribuna radio; 16.45 Mari orchestre de estradă ; 17.05 Pentru patrie ; 17.35 Doine și jocuri populare ; 18.10 Radio-anchetă econo­mică; 18.30 O melodie pe adresa dv. ; 19.00 Gazeta ra­dio ; 19.30 Săptămîna unui meloman ; 20.10 Piese fol­clorice de virtuozitate ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 Mai aveți o întrebare ; 21.45 Revista șlagărelor ; 22.00 Ra­diojurnal ; 22.20 Romanțe; 22.45 Melodii aproape uitate ; 23.10 Muzică ușoară ; 23.45 Moment poetic ; 23.50 Cîteva minute cu Rex Gildo ; 0.03— 3.00 Estrada nocturnă; PROGRAMUL II 15.00 Moment științific ; 15.05 Opera pentru toți ; 15.30 Muzică ușoară ; 19.20 Mari polemici în literatura română; 19.40 Cîntă Gigi Marga ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Seară de operă ; 22.20 Teatru serial: „Hanu Ancuței“ de Mihail Sado­veanu, seria a V-a ; 22.38 Sonata nr. 1 op. 24 în fa diez minor pentru pian ; 23.05 O­­ratoriul „To Axion 24.00—1.00 Maestri ai Esti“ ; seco­lului XX. SIMBATA 11 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05—9.30 Mu­zică și actualități; 9.30 Mio­rița ; 10.05 Pe aripile cînte­­cului ; 10.30 Din­ țările socia­liste ; 11.05 Ciclul „Să înțe­legem muzica“ ; 11.34 Cînte­­ce și jocuri populare; 12.00 Melodii de H. Mălineanu ; 12.15 Recital de operă; 12.30 întîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 13.10 Mic magazin muzical ; 14.10 Vreau să știu ; 14.35 Muzică populară. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal ; 7.10 Va­rități matinale; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Lucrări concer­tante de Dinu Lipatti; 9.00 Selecțiuni din opera „Cenu­șăreasa“ de Rossini; 10.10 Radio publicitate ; 10.30 Ca­valcada ritmurilor ; 11.30 Bibliotecă de poezie româ­nească ; 11.50 Cîntece de Za­­haria Popescu. PIATRA NEAMȚ — Pie­tricica — „Angelica și sulta­nul" — un nou episod din serialul devenit arhicunos­­­­cut, a cărui acțiune se pe­trece de data aceasta in ve­­s­chea Algerie. Alături de ne­lipsiții Michèle Mercier și Robert Hossein, pe generic , figurează un nume îndrăgit de melomani — Jean Claude Pascal (10 15. 17 19. 21). LAVINEȘTI—Arta­ „Noap­tea generalilor“ — (seriile I— II) acțiunea filmului se pe­trece în anii celui de-al doi­lea război mondial și este susținută de cîteva mari ve­dete : Peter O’Toole, Omar Sharif, Tom Courtenay, Ju­liette Greco, Philippe Noiret (15, 17,30, 20). ROMAN — Victoria l „Creola, ochii-ți ard ca fla­căra" — filmul, avîndu-i ca protagoniști pe Nine Man­fred­, Pamela Tiffin și Ugo Tognazzi, povestește aventu­rile a doi îndrăgostiți, pe ca­re în cele din urmă norocul îi face fericiți. Regia apar­ține lui Dino Risi (14.30, 16.30, 18.30, 20.30)­ , TÎRGU NEAMȚ — Victo­ria­­ „Vîrstă ingrată“ — o comedie în care marea atrac­ție o constituie reîntîlnirea pe ecran cu Jean Gabin și Fernandel, tatăl și fiul (Franck). Poate interesează și regizorul­ Gilles Grangier 16,­­ BICAZ — Central­­ „Vară fierbinte“ — o producție ci­nemascop a studiourilor din R.D.G. (16, 18, 20). PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul de arheologie. Piața Li­bertății nr. 1. — Muzeul memorial „Ga­­listrat Hogaș“ — str. Galis­­trat Hogaș nr. 4. — Expoziția P. Petrescu (Sala de expoziții temporare, str. Bicazului nr. 7). — Expoziții de artă plas­tică I Căminele culturale Roznov, Slobozia, Zănești, Podoleni, clubul Sovinești, fabrica „8 Martie“, fabrica „Zorile noi“ — Complexul muzeistic i Durău I Expoziția de acua­­­­relă Iulia Hălăucescu.­­ ROMAN — Arhivele sla­ j­tului, str. N. Titulescu nr. 6. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe na­turale, strada Proletaria­tului nr. 2. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — str. V. Lenin. — Casa de cultură i Expo­ziția de pictură Nicolae Mi­lord. Colecția de artă ! Sălile colecției de artă din Piața Libertății nr. 1 i Expoziția Județeană de artă plastică. — Expoziții de grafică mi­litantă t Căminele culturale din Humulești, Vînâtori, clu­bul Central Bicaz, fabrica „Comuna din Paris* HUMULEȘTI — «asa me­­morială „Ion­­ Breanga“. Vremea se menține relativ frumoasă, cu excepția părții de nord a Moldovei, unde se vor produce înnourări mai accentuate. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sec­torul vestic. Temperatura ae­rului ușor variabilă. unele vor fi cuprinse mini­între minus 1 și plus 4 grade, iar maximele între 14 și 20 gra­de. Local ceață dimineața. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru e­­ventualele modificări in programele alcătuite. é i». „Ceahlăul" Redacția și adminis­trația­­ Piatra Neamț strada Alexandru cel Bun nr. 24.­­Tel. t 2582 1980, 2588, 2601, 2602 2491, 1455, 2561.

Next