Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-10-18 / nr. 518

PAC»* Un obiectiv major al muncii de partid în școală Exercitarea competentă și exigentă a dreptului de control Sarcinile de mare însemnă­tate­­ stabilite învâțămîntului românesc pentru perioada ce urmează, corespunzînd intere­selor generale de dezvoltare a societății noastre socialiste, presupun sporirea răspunderii tuturor factorilor ce-și­șoară activitatea în acest desfă­im­portant domeniu și, în primul rind, a organizațiilor de partid din școli. Pornind de la această premi­să,­ Congresul al X-lea, dînd o înaltă apreciere maturității și competenței lor, le-a acor­dat dreptul de control, inves­­tindu-le astfel cu noi atribuții și răspunderi față de transpu­nerea în practică a sarcinilor stabilite de partid pentru dez­voltarea învățămîntului. Exercitarea la un nivel co­respunzător a dreptului de control va duce la întărirea ro­lului organizațiilor de partid ca forță activă în mobilizarea comuniștilor, a tuturor cadre­lor didactice, a conducerii școlii pentru îndeplinirea tutu­ror sarcinilor ce le revin. In același timp, organizațiile de partid au datoria să manifeste o grijă atentă pentru a nu slăbi răspunderea organelor de conducere ale școlii pe care sunt chemate să le îndrume permanent în vederea atinge­rii obiectivelor propuse. Or­ganizațiile de partid, folosin­­du-se de dreptul de control, vor trebui să se preocupe de creșterea autorității și răspun­derii direcțiilor școlilor, a con­siliilor profesorale în îndepli­nirea atribuțiilor ce și le-au a­­sumat. Militând pentru crearea u­­nui climat de muncă corespun­zător exigențelor actuale, or­ganizațiile de partid au dato­ria să încurajeze dezvăluirea deschisă a lipsurilor și junsurilor din activitatea neo­in­stituției de învățămînt, să cul­tive un spirit de înaltă exigen­ță partinică, consecvență în înfăptuirea programului de dezvoltare și modernizare a în­vățămîntului, o atmosferă de ordine și disciplină, indispen­sabilă bunei funcționări a sis­temului școlar,­­ în vederea sprijinirii activi­tății conducerii școlilor, orga­nizațiile de partid trebuie să urmărească permanent ca a­­cestea să se ocupe­ de progra­marea și­­ organizarea unor dezbateri în consiliul profeso­ral, referitoare la predarea și însușirea anumitor discipline, de orientare ideologică a pre­dării la diferite obiecte de în­vățămînt, de analizare a mo­dului în care lecțiile reușesc să dezvolte interesul elevilor pen­tru însușirea ideologiei mar­­xist-leniniste, pentru formarea unor profunde convingeri co­muniste — și aceasta cu atît mai mult cu cît în școală se află cei mai tineri cetățeni ai patriei noastre, față de care trebuie să manifeste o grijă deosebită. Sarcini de mare răspundere revin organizațiilor de partid privind sprijinirea conducerii școlii, a consiliului profesoral în studierea și generalizarea experienței pozitive din acti­vitatea personalului didactic, în îmbunătățirea permanentă a metodelor de predare, a ori­entării și conținutului de dirigenție. Importante orelor a­­tribuțiuni, au organizațiile de partid în direcția ridicării ni­velului de pregătire profesio­nală și ideologică a cadrelor didactice, pentru dezvoltarea răspunderii față de activitatea pe care aceștia o desfășoară. Conducerea și îndrumarea permanentă­ a organizațiilor U.T.C. este una din principa­lele îndatoriri ale comuniști­lor, întreaga muncă educativă trebuie să fie îndreptată spre stimularea elevilor la învăță­tură, spre însușirea cu interes și pasiune a științei și cultu­rii, spre asigurarea unui cli­mat intelectual corespunzător. Preocuparea organizațiilor de tineret pentru desfășurarea manifestărilor cultural-sporti­ve nu trebuie să ducă la re­­strîngerea timpului afectat în­vățăturii, ci să contribuie la educarea pentru muncă și via­ță a elevilor. Date fiind multitudinea și complexitatea problemelor ce se pun în fața organizațiilor de partid din școli în noua e­­tapă pe care o străbate învă­­țămîntul nostru, este necesar ca acesta să manifeste o gri­jă deosebită în alegerea celor mai importante probleme pe care urmează să le analizeze.­­Orientîndu-și dezbaterile în spiritul hotărîrilor adoptate de Congresul al X-lea cu pri­vire la acordarea dreptului de control, organizațiile de partid din unitățile școlare ale muni­cipiului Piatra Neamț, care și-au ținut adunările de partid pentru darea de seamă anua­lă, au pus accentul pe stabili­rea unor sarcini sporite fie­cărui comunist, întregii orga­nizații de partid, garantînd astfel aplicarea in practică a acestor importante măsuri. îndeplinirea obiectivelor sta­bilite de Congres in domeniul învățămîntului este sarcina de cea mai mare însemnătate fiecărei organizații de partid, a este țelul spre care trebuie să tindă fiecare slujitor al școlii. Prof. Ionel MARIN secretar al Comitetului municipal de partid Piatra Neamț In toamnă^îfanu Ancuței și­ așteaptă nedesmințit, oaspeții CEAHLĂUL Intelectualii din instituțiile județene de cultură și artă - insuficient solicitați în organizarea acțiunilor cultural- Contactul nemijlocit cu docu­mentele de planificare ale unor cămine culturale a prilejuit constatarea că, în organizarea activităților cultural-educative de masă nu se iau în considera­ție decit potentele intelectuale locale, evitîndu-se cu o îngri­jorătoare consecventă progra­marea unor acțiuni care să se bucure de sprijinul și partici­parea cadrelor de specialitate de care dispun diferitele insti­tuții județene de cultură și artă. Omisiunea are explicațiile ei, mărturisite și nem­ărturisite, dar nu este cazul să insistăm asu­pra lor. Oricum, însă, nu poa­te fi luată în considerație justi­ficarea avansată în foarte mul­te cazuri și care argumentează utilizarea exclusivă a intelec­tualității locale prin necesita­tea desfășurării unei activități subordonate problemelor speci­fice localității respective. Este cît se poate de evident că activitatea căminului cultu­ral trebuie să se bazeze în pri­mul rînd pe valorificarea for­țelor intelectuale din satul pe care-l deservește. Există, însă, probleme ce nu pot fi abordate in toată prexitatea lor decit prin com­in­tervenția unui cerc mai de specialiști. Sunt forme larg de activitate ce presupun o mai largă documentare și o mai profundă cunoaștere științifi­că. Există — în sfîrșit — com­ponente ale educației comunis­te în care activitatea de ama­tori nu își poate propune decît obiective cu o limitată arie de referință. în toate aceste ca­zuri, nici evaziunea și nici im­provizația nu constituie o re­zolvare. Singura soluție cu efi­ciență cultural-educativă ră­­mîne indisolubil legată de in­tervenția unor cadre cu temei­nice cunoștințe de specialitate, capabile să argumenteze cu ce­le mai noi descoperiri științi­fice, cu cele mai recente eva­luări, chiar și ipotetice. Instituțiile județene de cul­tură și artă dispun, de aseme­nea, de cadre și contribuția lor la elevarea vieții spirituale satelor ar putea fi serios argu­a­mentată dacă ar exista perma­nente preocupări de solicitare din partea căminelor cultu­rale. Este ignorată, în primul rind, Comisia județeană pentru răs­­pîndirea cunoștințelor sice, căreia nu-i parvin științi­decit în cazuri foarte rare solicitări de conferențiari sau de brigăzi științifice. în­­ planurile de ac­tivitate ale căminelor cultura­le nu apar unele întîlniri cu oameni de știință, cu scriitori și artiști, prin intermediul că­rora să se stabilească un con­tact­ direct cu preocupările și realizările diferitelor domenii de activitate. Nu există preo­cuparea organizării unor sim­pozioane sau a unor schim­buri de păreri axate pe o te­matică de stringentă actualita­te și de mare interes. Chiar dacă județul nos­tru nu dispune de spe­cialiști în toate domeniile de activitate pentru a răspunde u­­nor solicitări, cererile vor totuși onorate cu sprijinul in­fi­stitutelor de cercetare și a ca­drelor din centrele universitare București și Iași, cu care s-au stabilit deja fructuoase relații de colaborare. Activitatea celor 30 de bri­găzi științifice care ființează în județul nostru este diminua­tă — paradoxal — tocmai prin lipsa unei solicitări corespun­zătoare. Brigăzile științifice se deplasează nu pe itinerariile u­­nor cereri ale căminelor cultu­rale ci pe acelea ale unor ne­cesități stabilite prin criterii deseori apreciative. Ceea ce es­te nefiresc ! Chemarea unei bri­găzi științifice pe baza unor întrebări venite direct din ma­se și nu născocite de organiza­tori constituie astăzi o rara avis și este absolut necesar ca planurile de activitate pentru perioada de iarnă să consemne­ze sfîrșitul acestei situații care trenează de la un an la altul, împiedicînd valorificarea unor însemnate forțe intelec­tuale. Cadrele de specialitate din muzee pot elucida, cu multă competență, diverse probleme de istorie, arheologie, biologie, etnografie, literatură etc. ele ar putea asigura desfășurarea în bune condițiuni a unor ci­cluri de conferințe în cadrul cărora exemplificările cu piese muzeale originale ar aduce un spor de interes și de atractivi­­tate. Abordarea unor probleme de antropogeneză, de paleonto­logie sau de istorie a comunei primitive ar închide calea mul­tor prejudecăți și ar constitui un important mijloc de educa­ție ateist-științif­ică. Expozițiile itinerante ale mu­zeelor sunt totdeauna așteptate cu interes, fie că sunt expoziții arheologice, fie că desfășoară o tematică biologică, etnografi­că sau pur și simplu comemo­rativă. Muzeele mai pot­ veni in sprijinul căminelor culturale și prin organizarea unor expoziții de fotografii, capabile să sub­linieze dezvoltarea economică, social-culturală și turistică a județului. Pentru educația estetică oamenilor muncii poate fi soli­a citat și Cenaclul artiștilor plas­tici din Piatra Neamț. De ase­menea, sunt numeroase cămine culturale cu săli corespunză­toare, care ar putea găzdui ex­pozițiile personale ale unor artiști din județul nostru și nu există nici o îndoială că e­­xemplul tovarășei Iulia Hă­­lăucescu — organizatoarea u­­nei expoziții personale la Cea­hlău — va fi urmat și de alți pictori, dornici să transmită în masele cele mai largi, mesajul artei lor. Teatrul Tineretului din Pia­tra Neamț, care s-a impus prin­tre cele mai bune instituții dra­matice ale țării, poate prezen­ta la sate un număr mult mai mare de spectacole, dispunînd de un repertoriu bine echili­brat, cu puternice reverberații în actualitate. Din păcate, pa­tentele artistice ale teatrului și, mai ales, implicațiile edu­cative ale unor spectacole de bună calitate, continuă să ră­­mînă în afara preocupărilor or­ganizatorice ale căminelor cul­turale. De ce nu își propune ni­meni organizarea unei stagiuni permanente cu spectacole lu­nare în centrul de comună sau în alt sat cu o sală corespunză­toare ? De ce nu sînt solicitați, decît cu totul întîmplător, unii actori ai teatrului pentru ridi­carea nivelului interpretativ al unor formații de amatori ? Iată doar cîteva întrebări care pot și trebuie să afle răspuns în documentele de planificare ale căminelor culturale, prin sta­bilirea unor obiective cores­punzătoare. Instituțiile județene de cul­tură și artă pot aduce o im­portantă contribuție în îmbo­gățirea și în elevarea vieții spirituale a satelor. Ele pot să asigure acea infuzie de inedit și de valoare pe care, oamenii muncii de la sate o așteaptă u­­neori zadarnic. Dar, pentru a transforma aceste posibilități într-o realitate și într-o per­manență a activității cultural­­educative de masă este nece­sară, în primul rînd, mai mul­tă inițiativă tocmai din partea acelora care rămîn, în ultimă instanță, beneficiarii unor a­­semenea acțiuni. M. DRAGOTESCU, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă educative la sate Obiective ale planificării și organizării activității cultural­e educative de masă fo­c­orului nemțean Un temerar m­esager al fr mament intrio­rtan­t in af­ața ___ anei e o nune________ — PE MARGINEA SESIUNII CONSILIULUI POPULAR PIPIRIG — Pe zi ca trece comuna Pipirig capătă noi contururi, îndeplinin­­du-și destinul tonic și spectaculos al prefacerilor socialiste. In ul­timii zece ani, s-au construit cinci școli generale, din care una cu etaj în centrul comunei. Au venit să adauge noi dimen­siuni localității un dispensar uman, o casă de naștere și un staționar pentru copii. Căminul cultural care adăpostește bibli­oteca comunală, un club, nume­roase dependințe și o sală de spectacole care este folosită și pentru proiecții cinematografice, constituie un alt motiv de mîn­­drie pentru pipirigeni. Acestea sunt doar principalele edificii social-culturale ridicate numai și numai prin contribuția volun­tară a cetățenilor. Dar dacă vrem să ne facem o imagine mai apropiată de realitate, nu putem ignora cele 3.670 zile efectuate în cursul acestui an de cetă­țeni cu brațele și atelajele la întreținerea drumurilor, podurilor și podețelor, după cum nu putem trece cu vederea alte obiective ridicate de stat și care între­gesc­­ armonios profilul comunei. Magazinul universal, restauran­tul, alimentara, grădina de vară, cele șase magazine sătești, brută­ria precum și numeroasele unități prestatoare de servicii ale coope­rației de consum vin să vorbeas­că cu prisosință despre viața de astăzi a locuitorilor de pe aces­te meleaguri. Dinspre Vînători și Poiana Teiului, asfaltul înaintea­ză pas cu pas pe șoseaua ce lea­gă vestite puncte turistice, con­ferind localității rolul de impor­tantă verigă într-un vast ansam­blu. Am amintit pe scurt aceste înfăptuiri, poate și pentru că s-a mîndrit cu ele fiecare din cei 9 deputați și invitați care au luat cuvîntul la recenta sesiune a consiliului popular comunal, care și-a înscris la ordinea de zi un punct ce va rămîne cu siguranță în istoria comunei și va constitui un moment de cotitură în viață acestei localități . Electrificarea. In următorii trei ani această comună de munte va fi și ea racordată la rețeaua națională de înaltă tensiune. „Am cîștigat numeroase bătă­lii — spunea deputatul Vasile Gavriliu—și sunt sigur că o vom cîștiga și pe aceasta, cea mai mare din toate, care stă acum în fața noastră" Un invitat la această sesiune — Nicolae Avîrvarei­ era sincer emoționat în această clipă mult așteptată, care va da semnalul de pornire pe un drum nou. Toți cei înscriși la cuvînt — loan Oltea­­nu, loan Chirilă, Vasile Marin Țară, loan Avîrvarei, Alexandru Vasiliu, Vasile Buduraș, Dumi­tru Stănoae — evocau în cuvin­te simple, dar convingătoare, avantajele electrificării angajîn­­du-se ca la adunarea populară ce va urma Și care va confirma cu siguranță hotărîrea luată in această zi, să achite 30 la sută din partea ce le va reveni, ca semn de deplină aprobare. Ei știu că visul lor va prinde viață cu atît mai repede cu cît sumele respective vor fi adunate mai din timp și sînt nerăbdători să vadă o dată acest act împlinit. Fiecare din cei prezenți a înțe­les că racordarea la rețeaua națională are, în afară de conse­cințele ei practice imediate, și o mare valoare simbolică : fiecare localitate, ori­unde s-ar afla, este angrenată în marele sistem al înnoirilor care au cuprins astăzi țara. A fost o sesiune de lucru, de dezbateri dar deasupra ei a plutit atmosfera unei mari sărbă­tori. O sărbătoare a făgăduinței, a împlinirii și a bucuriei. Mihai MERTICARU Cartea, în sfera comerțului sătesc Incontestabil, cartea repre­zintă acum, mai mult decit ori­­cînd, o tentație de prim ordin. Nu e necesar să oferim, în a­­cest sens, statistici. Căci, cu certitudine, dincolo de ceea ce lectura reprezintă ca imperativ dictat de solicitările producți­ei, ea satisface o bucurie minții, a sufletului, o necesita­a­te dinamică a omului societății noastre — cunoașterea, ca e­­lement definitoriu al civiliza­ției și culturii, al dimensiunilor spirituale ale epocii. Urmărind raspîndirea cârtii beletristice și de specialitate, satisfacerea celor mai diferite necesități spirituale ale locui­torilor, în satele noastre func­ționează librării sau, în cadrul cooperativelor de consum, ra­ioane de carte, adesea bine a­­provizionate, cuprinzând re­cente apariții editoriale. Comuna Săbăoani beneficia­ză de o astfel de librărie. Ges­tionara Tereza Diac, nu func­ționează aici de prea multă vreme. Nu credem însă că a­­cesta este motivul pentru ca­re rafturile de cărți zac sub praful depus aici din abunden­ță, în prezența neputincioasă a gestionarei, care se explică în­tr-un fel foarte curios : — Nu le cumpără nimeni. Nici nu cred că se pot vinde. Am realizat ceva la începutul lui septembrie, în preajma des­chiderii școlilor, în celelalte luni — 100-200 lei. Nu se poa­te face nimic. Oare într-adevăr așa să fie? Desigur, nu putem cere gestio­narei să întreprindă cine știe ce acțiuni de popularizare cărții, cînd, a dovedit-o, ea în a­săși are o înțelegere foarte a­proximativă a ceea ce repre­zintă cartea, lectura, studiul Dar chiar trecînd această rea­litate doar în sfera comerțului cum se explică faptul că tionara nu-i cunoaște nici ges cestuia regulile? Există de pil­­­dă, aici o vitrină pe care s-ar putea expune ultimele apariții editoriale intrate în librărie, s-ar putea face o bună reclamă comercială. Dar nu numai că cele cîteva cărți existente aici sunt vechi, prăfuite, vitrina, ea însăși a devenit inutilă, așa așezata în colțul încăperii, cu spatele, ferită de... „indiscreția" cumpărătorilor, fapt constatat de noi și într-un alt­ raid efec­tuat la librării în anul trecut. Despre standuri, difuzori ,vo­luntari nu poate fi vorba, deși gestionara ar trebui să știe că acestea sunt căile cele mai les­nicioase și mai indicate, folosi­te de unitățile care, din vîn­­zarea cărții, realizează mii de lei peste cifrele de plan. Nu e de mirare, că la acest capitol cooperativa de consum din Săbăoani nu și-a realizat planul pe ultimul trimestru. Nu e de mirare, dar e de neto­lerat. Aceeași situație am întîlnit și la Gherăești, în ultimul tri­mestru — aproape 2.000 lei mai puțin față de plan. „Cred că se va vinde mai mult la iarnă. Atunci se citește mai mult", ne asigură președintele cooperati­vei, Petru Dîm. Așa o fi, nu zi­cem nu, dar de ce, de exemplu, unitatea de centru are acum atît de puține cărți ? Se așteap­tă iarna ? Și apoi, nu se găseș­te un loc mai potrivit pentru raionul de carte decît cel mai întunecos și mai puțin expus colț al magazinului ? Oare pen­tru gestionari, pentru condu­cerile cooperativelor de con­sum este atît de dificil să în­țeleagă natura deosebită a a­­cestui „sortiment" — cum este numită aici cartea — metodele cele mai potrivite pentru a o face vandabilă ? Un răspuns ne dă, în această direcție, Ioan Tomșa, merceolog principal la biroul carte din U.J.C.C. 1 — Gestionarii s-au obișnuit să stea cu cartea în raft, așa cum fac și cu celelalte mărfuri. Standurile se organizează ici­­colo, și foarte rar. Difuzorii vo­luntari, în cele mai locuri, figurează doar cu multe nu­mere. Avem nevoie de oameni care să știe că valoarea adevă­rată a unei cărți nu este pre­țul ei, ci conținutul. Acestuia trebuie să-i facă reclamă. Instruirea difuzorilor volun­tari desemnați de fiecare coo­perativă de consum va consti­tui un început. Pe cînd și altele ? Ceea ce se urmărește cu aceasta —vîn­­zarea, popularizarea cărții, deci creșterea numărului cititorilor, privește în aceeași măsură, mai mult chiar, și de pe un plan superior, căminele cultu­rale, bibliotecile. O colaborare permanentă în această direcție sugestiile acestora, concretiza­rea lor, eficientă, reprezintă tot atîtea posibilități de apropiere a omului de cultură, de a face cartea accesibilă, prezentă în bibliotecile personale ale săte­nilor. V. TUDOSE Sîmbătă În octombrie 1969 A Din programul manifestărilor sportive SIMBATA 18 OCTOMBRIE Piatra Neamț FOTBAL — Campionatul județean (juniori) — Teren Ceahlăul II , ora 15 : Autobuzul — Relonul­ HANDBAL — Campionatul județean — Complex „Ceahlăul“, ora 15,30 : Re­lonul Săvinești — Voința Piatra Neamț. DUMINICA 19 OCTOMBRIE Piatra Neamț FOTBAL — Divizia C— Teren Ceahlăul, ora 11­­I —Construc­torul — Fulgerul Dorohoi ; Campionatul republican al junio­rilor — Teren Ceahlăul, ora 13 ; Ceahlăul — Letea Bacău ; Teren Ceahlăul II, ora 13 : Constructorul — Liceul de fotbal Bacău ; Campionatul județean (seniori) — Teren Săvinești, ora 11 : Viitorul — Cetatea Tirgu Neamț ; Teren Ceahlăul TI, ora 15 : Metalul — Unirea Roman ; Campionatul județean (juniori) — Teren Săvinești, ora 9: Viitorul — Metalul Pia­tra Neamț. BASCHET — Divizia școlară (m) — Sala­­­ Cea­hlăul“, ora 10 : Școala sportivă — C. S. Iași. VOLEI — Cam­pionatul județean — Complexul „Ceahlăul“, ora 9.30­­ Con­structorul — Progresul Tirgu Neamț , ora 11.30 : Metalul — Voința Tirgu Neamț : Divizia școlară (m) — Sala Ceahlăul, ora 11 : Școala sportivă — Școala sportivă Bacău. HANDBAL — Campionatul județean (f) — Complexul Ceahlăul, ora 9,30:­ Școala sportivă II — Ralonul Săvinești . Divizia școlară (f) — ora 11 : Școala sportivă — Textila Buhuși. Roman FOTBAL — Campionatul județean (juniori) — Teren 23 August, ora 13 : Laminorul — Cetatea Tirgu Neamț. Tîrgu Neamț HANDBAL — Campionatul județean — Teren Școala gene­rală nr. 5, ora 11 : Cetatea — Voința Roman. Bicaz FOTBAL — Campionatul județean (juniori) — Stadion Ci­mentul, ora 11 : Volanul — Celuloza Piatra Neamț. VOLEI — Campionatul județean — Teren Cimentul, ora 10 : Cimentul — Voința Roman. HANDBAL — Campionatul județean (f) — Teren Liceu, ora 10 1 Liceul Bicaz — Liceul Roman­ Roznov FOTBAL — Campionatul județean (seniori) — Stadion Bradul, ora 11­­ Bradul — Celuloza Piatra Neamț . Campio­natul județean (juniori) — ora 13 1 Bradul — Cimentul Bi­caz. Săbăoani HANDBAL — Campionatul județean (seniori) ceu, ora 11 : Energia — Volanul Bicaz. SÎMBATA 18 OCTOMBRIE 15.30 Fotbal : Dinamo Bucu­rești—­Universitatea Craiova; 17.35 „Belle și Sébastien“ ; 18.00 Buletin de știri ; 18.05 Desene animate ; 18.15 O nouă întîlnire cu tinerii ; 19.15 Publicitate ; 19.20 La volan — emisiune pentru au­­tomobiliști ; 19.30 Telejurna­lul de seară; 20.00 Actualita­tea economică, ediție specia­lă ; 20.15 Film serial : „Răz­bunătorii...“ — Strănutul fa­tal ; 21.05 Tele­enciclope­dia ; 22.05 Monografii con­temporane : Cunoașteți Oa­șul ? ; 22.25 Romanțe ; 22.45 Telejurnalul de noapte ; 23.00 ,,­La margine de Bucu­rești“ ; 23.30 închiderea umi­ radio SIMBATA 18 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 15.00 Fotbal minut cu mi­nut ; 17.30 Parada vedetelor; 18.10 Radio-anchetă econo­mică; 18.30 O melodie pe a­­dresa dv. ; 19.00 Gazeta ra­dio ; 19.30 Săptămîna unui meloman ; 20.10 Cînta Irina Loghin ; 20.25 Zece melodii preferate; 21.00 Poșta radio; 21.10 Revista șlagărelor ; 21.30 Moment poetic ; 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Muzică de dans ; 23.00 Expres melodii ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 19.00 Pagini alese din mu­zica ușoară ; 19.30 Revista literară radio; 20.00 Concer­tul orchestrei simfonice a Fi­larmonicii „George Enescu“, dirijor Erich Berger ; 22.30 Cîntă­rlla Fitzgerald ; 22.40 Romanțe ; 23.05 Muzică de cameră; 24.00—1.00 Simifo­­nia I „in memoriam“ de Wal­ter Mihai Klepper. DUMINICA 19 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6.05 Matineu muzical ; 7.00 Radiojurnal ; 7.15 Ora satului ; 7.45 Drag mi-e jocul românesc ; 8.00 Revista pre­sei ; 8.10 Ilustrate muzicale ; 9.00 Radiomagazinul femei­lor ; 9.30 Avanpremieră co­tidiană; 9.40 Maraton în cheia Sol ; 12.00 De toate pentru toți ; 13.00 Radiojur­nal. Sport ; 13.15 Muzică u­­șoară; 13.30 Cine știe cîști­­gă ; 14.00 Estrada dumini­cală; 14.30 Ora veselă; PROGRAMUL NI 9.00 Avanpremieră cotidia­nă; 9.10 Caleidoscop muzical; 10.15 Opera și cele cinci ne­cunoscute ; 10.40 A 7-a artă ; 11.00 Festivalul „Toamna muzicală clujartă“ : 14.30 Me­lodii de succes. Buletine de știri: Progra­mul II 5, 6, 10, 11, 17, 18, 20, 24, 2, 4. Programul II 1­6,05, 12, 14, 21, 23, 0.55. PIATRA NEAMȚ — Pie­tricica 1 „Vîrsta ingrată* - o comedie pe ecran lat a studiourilor franceze, care ni-i oferă, generoase în distribuție, pe Jean Gabin, Fernandel, Marie Dubois, Frânele Fernandel și Pau­lette Dubost (10, 12, 15, 17, 19, 21) ROMAN — Victoria 1 „Soarele vagabonzilor" — copied­ucție franco-italiană, cinemascop, color, un film de aventuri, cu multe sus­­pensuri și doi eroi sim­patici 1 Jean Gabin (In ro­lul unui proprietar de lo­caluri, spărgător faimos In tinerețele sale) și Robert Stack (aventurier ameri­can). Orele de începere i 10, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. TÎRGU NEAMȚ — Victo­ria­­ „Soarele vagabonzilor“ — vezi comentariul in drep­tul omologului romașcan (16, 18. 20). TARC­AU ; „A trăi pentru a trăi“ — regizorul Claude Lelouch ne dă o nouă dova­dă a virtuozității sale, re­­luînd tema cuplului modern în societatea contemporană. Rolurile principale­­­ sunt­ in­terpretate de Yves Montand, Annie Bergen, Girardot și Gandice •­­ .4­­­9 PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul de arheologie. Piața Li­bertății nr. 1. — Muzeul memorial „Ca­­listrat Hogaș“ — strada Ca­­listrat Hogaș nr. 4. — Expoziția (Sala de expoziții P. Petrescu tempora­re, strada Bicazului nr. 7). — Expoziții de artă plas­tică 1 Căminele culturale Roznov, Slobozia, Zănești, Podoleni, clubul Săvinești, fabrica „8 Martie“, fabrica „Zorile noi“. — Complexul muzeistic Durău, Expoziția de acuare­lă Iulia Hălăucescu. ROMAN — Arhivele sta­tului, strada N. Titulescu nr. 6. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe na­turale, strada Proletariatu­lui nr. 2. TIRGU NEAMȚ - Mu­zeul de istorie — strada V. I. Lenin. — Casa de cultură 1 Expo­ziția de pictură Nicolae Mi­lord. Colecția de artă: Sălile colecției de artă din Piața Libertății nr. 1 : Expoziția­­ județeană de artă plastică. — Expoziții de grafică mi­litantă 1 Căminele culturale din Humulești. Vînători, clu­bul Central Bicaz, fabrica „Comuna din Paris“, HUMULEȘTI r Casa me­morială „Ion Creangă“. Vremea se menține fru­moasă cu cerul variabil mai mult senin. Vîntul va sufla slab din direcții diferite. Temperatura aerului în ge­neral staționară. Minimele vor fi cuprinse între 1 și 6 grade, iar maximele între 16 și 20 grade. Local,­ se­ va pro­duce ceață. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru e­­ventualele modificări la programele alcătuite. „Ceah­lául“ Redacția și adminis­trația 1 Piatra Neamț, strada Alexandru cel Bun 6». 24. Tel. 1 2582, 1980, 2586, 2601. 2602 2491. 1455. 2561. Teren Lî-

Next