Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-11-22 / nr. 855
I Duminică, 22 noiembrie 1970 îi ei întîiind cu Vasile Jialaghia Am spus odată câteva cuvinte din inimă despre niște bărbați de la Roman care au reușit să facă din nimic un lucru deosebit de folositor pentru industria românească : prăjina grea de foraj. Cei care au cunoștințe despre utilajul petrolier știu ce reprezintă această piesă pe care aș numi-o mina dreaptă cu ajutorul căreia sonda siredelește pămîntul In căutarea aurului negru. Bărbații noștri au trimis această unealtă — nudtate in industria românească — pe la toate schelele din țară și-au avut curajul s-o trimită pentru prima oară peste graniță, dacă nu mă-nșel, in Marea Caraibilor, unde, nu știu din ce pricină, n-a avut succes. Dezarmare ? Pentru alții da, dar nu pentru ei, in zece ani, unealta mereu îmbunătățită a cunoscut adincurile stâncoase ale Eladei, podișurile Afganistanului, smîrcurile Indochinei, albăstrimile Caspicei, dar pe unde n-a fost? Pe fileiul ei care ingeamănă metru cu metru pînă la dimensiuni cu care se pot atinge straturile de Uței, este scris și un nume — Vasile Palaghia. Mi-amintesc că din acea perioadă de îndîrjire cind sudoarea a curs pe batiurile mașinilor zile și nopți, Vasile mi-a istorisit o Intimplare pe care n-am uitat-o: „Ne îndîrjeam, nea Sandule, pe acele hîrduri de mașini care făcuseră două războaie mondiale, de nu mai știam cind se tace zi și cînd noapte și iar o luam de la capăt... intr-o dimineață, pe cind eram gata să isprăvesc un con liletat, trece pe lingă mine un șef... unul din cei infatuați ca un curcan, uns cu mir fără să știe nici el de ce... tmi luă, n-ai să mă crezi, cu vîrful a două degete șublerul și zorri mi-i aruncă vreo sută de metri tocmai în depozitul cel mare. L-am căutat mult timp. Atunci nici nu prea aveam scule, și-apoi seara trebuia s-o iau de la capăt“... — și n-ai aliat de ce ți l-a aruncat ? — Acum i-a căzut scaunul și-l taie blind... Dar atunci a țipat la mine și-a biografii contemporane zis că-l șublerul murdar, denia l-a aruncat cu colo... Da eu nu m-am supărat, am fost bucuros că l-am găsit... Gemea asurzitor toată secția. Pe la ora unu noaptea atmosfera era Încărcată la maxim. Poduri plutitoare alunecau pe tronsoane metalice cu greutăți enorme. CRIDAN-urile sfișiau oțelul cu o viteză incredibilă. Fiecare era rotița unui angrenaj imens, reunite Intr-un consens, 100 de inimi bateau sigur și rapid ca la o singură comandă. Maistrul era In concediu, inginerii In schimbul unu. De unde izvora oare această formidabilă disciplină ? De undeva, de la un CRIDAN ■— o mașină de filetat modernă, semiautomată Vasile Palaghia insufla cu puterea exemplului personal acea ordine exemplară, acel consens ireproșabil. El nu conducea alergând prin secție, tipind, dind ordine... nu ! Era primul șef de echipă de la Uzina de țevi din Roman pe care l-am văzut conducind fără nici un gest, fără nici o vorbă, fără să se clintească de la locul său de muncă. In acea lună, brigada lui a obținut cele mai bune rezultate... Există la noi In Moldova, unii oameni Ungă care fără să știi nici iu de ce, le simți bine. Unul dintre aceștia, un FALSTAFF al tâigului, gata oricind să dea și cămașa de pe el pentru un prieten, sac fără fund cu vorbe de duh, mare crai și pișicher, bun de căutat zece sate cind vrei să bei un pahar. Îmi zise odată o vorbă care mă ului. — Mă, tu, care te lauzi că știi să picuri cerneală din peniță, scrie tu, mă, despre un om care într-adevăr merită să fie scris cu litere de aur. Și prietenul care nu credeam meu, despre c-ar avea un cult deosebit pentru muncă. Îmi destăinui în fiigural numele despre care scriu acum. .. Poate n-am reușit Să conturez pe deplin o imagine despre comunistul Vasile Palaghia. Pentru aceasta ar trebui să-i privești reflexele, zile întregi să-l privești, să-l asculți și să-i mingii cu privirea mințile obosite după truda unei nopți și cum Își șterge cu grijă bătrânul lui prieten, șublerul și-l pune la locul lui... Al. IACOB MICA PUBLICITATE Vînd magnetofon Grunding Stereo. Adresați telefon 12779, orele 16—22. Vînd urgent Fiat 850. Piatra Neamț str. Bicazului bloc B.3, âp. 39 telefon 12358. Vînd sufragerie, stejar, sculptată. Drăghiescu 12, bloc 7, telefon 11674. Familia Vicol Ioan și familia Nistor Vasile aduce la cunoștință, cu adîncă durere, încetarea din viață a scumpei lor ELENA VICOL în etate de 33 ani. Înmormîntarea va avea loc marți, 24 noiembrie, ora 14, la Cimitirul Eternitatea din Piatra Neamț, CEAHLĂUL Frezorul G. Fotea deslușind tainele meseriei elevului D. Rădășanu de la U.T.R. In sezonul turiștic 1970, oaspeții sosiți de pe alte meleaguri să viziteze monumentele istorice și culturale din zona Tg. Neamț, au găsit totdeauna la Restaurantul „Complex“ din centrul orașului un meniu variat de mîncăruri cu specific moldovenesc. Modernizarea rețelei stradale termare din pagina I) în , str. Arcului, U.J.C.M. în str. Petru Movilă etc. Există convingerea că aceste colective își vor ține cuvîntul dat, bineînțeles cu un plus de impulsionare din partea Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Trebuie remarcată strădania pentru dezvoltarea înnoitoare a tramei stradale pentru anul 1971, și mai ales concepția care s-a înstăpînit că nu se poate admite o dezvoltare fără planuri și acțiuni multiple în perspectivă. In acest sens de pe acum s-a conturat ce trebuie făcut în cursul anului viitor. Astfel, s-a propus modernizarea străzilor: Bistriței — pe o distanță de 3.100 m.l., 9 Mai — 1.050 m.l., Făgetului — 1.080 m.l., bulevardul Republicii — 920 m.l., precum și terminarea celei de a patra benzi în stația Dobrogeanu Gherea. Există, de asemenea, propuneri pentru modernizarea a peste 7.000 m.p. străzi aferente intrărilor și refugiilor Spre arterele centrale, turnarea a peste 5.000 m.p. trotuare, se înțelege fără a se pierde din vedere necesitatea de apă, canalizare, gaze etc. Pe această linie se înscrie și insistența total justificată a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului ca, odată cu stabilirea noilor construcții, să se traseze și rețelele stradale cu trotuare, care să protejeze aleile și zonele verzi și să înlesnească o circulație normală, civilizată. Evident, vor mai rămîne unele străzi și străduțe pentru care se impune cu necesitate ca, odată cu modernizarea arterelor principale, să se continue efortul de întreținerea lor curentă. Preocupările Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Piatra Neamț pentru buna gospodărire se evidențiază pe planuri multiple. Esențial este că ceea ce caracterizează stilul de muzică adoptat în acest domeniu este insistența pentru creșterea permanentă a gradului ■receptivității tuturor factorilor de răspundere în realizarea integrală și chiar depășirea sarcinilor ce ni le-am propus. — Avancronică sportivă — Tirifi toamnă e, acum... Mai repede sau mai încet, lunga vară fierbinte a Guadalajarei s-a dus... Au trecut apoi, una câte una, zilele toamnei. S-au dus cocorii... și rîndunelele... și cupele europene la fotbal. Ni s-au dus toate „păsărelele“ și am rămas In bătătura noastră să jucăm fotbal cu nasturi (așa le-a venit poate unora ideea să-l propună pe Năsturescu în națională).■ Astăzi avem din nou porția noastră de fotbal: o felie de A, una de B și alta de C. Asta ca să fie toată lumea Împăcată și să intre în iarnă cu nostalgice aduceri aminte. Numai lui Fănuș Neagu i-a cășunat s-o vadă pe UTA în B și s-a luat în chere cu Țopescu și mai abitir cu Chirilă (copiii de suflet ai Aradului), așa că nu-i de mirare dacă de Anul Nou 11 Vor călca pe-acasă ceva colindători cu ursul sau vom afla că a fost deturnat de pe linia tramvaiului 22. Dar să revenim la meciurile zilei. Etapa de astăzi la A nu-mi inspiră prea multă Încredere în reușitele gazdelor. S-ar putea să nu fie așa, dar nu văd cum și-ar putea spăla U.T.A. păcatele decit încercînd imposibilul la Bacău; nu vreau să cred apoi că Tamango va pierde ocazia să facă minuni de vitejie la Brașov pentru ca să-l eclipseze pe Adamache în fața propriilor admiratori, sau că petroliștii vor face pînă la Cluj o simplă excursie; și cum fotbalul nostru merge cam după principiul „una caldă, alta rece“, nu m-aș mira prea mult dacă Pronosportul ar indica diseară altceva decât „1" și la meciurile F.C. Argeș — Steaua, Progresul — CFR Timișoara, sau Universitatea Craiova — „U“ Cluj. De fapt, dacă mă gândesc bine, astăzi ar fi o etapă a surprizelor numai dacă am putea spune mîine că a fost „o etapă a gazdelor“... Ce va fi în divizia B ? „Fie ce-o fi, numai de-ar lua Ceahlăul un punct la Pașcani“ — se gândesc pietrenii. „Dar la Pașcani, a capotat duminica trecută și liderul“ — răspund pesimiștii. „In schimb, Poiana...“ Nu se lasă partizanii egglp.. lui. „Nu uitaț că Bahoie, Chiorcău și Strechioiu fug ca iepurii „Ei, dacă nu dăm gol, măcar să nu primim !“. Și uite așa o vor vie pînă la primul buletin de știri sportive... Iar marti vor afla din cronica bunului meu prieten C.B. că lui Baku și Contardo, la contactul cu iarba verde pe care au călcat-o cu ani în urmă, li s-au declanșat subit ambițiile. Incii le-au înnodat picioarele feroviarilor și au scos sufletul din portal cu șuturile lor necruțătoare... Și fiindcă astăzi (sâmbătă) sunt vesel din cauza cetii astea nesuferite de toamnă, o să vă descrețesc și dumneavoastră fruntile dindu-vă asigurări A.D.R.S. că în divizia C batem pe toată linia: Victoria la Minobradul și Cimentul la table (fiindcă nu pot să cred că Penicilina se va încumeta să-și măsoare puterile și la fotbal). Ce fac însă fetele la volei ! Cred că astăzi va fi o partidă echilibrată. Așadar, pronostic: „X“. Constantin ALDEA --------- Fag. 3 (Urmare din pagina I) rare a necesarului de muncitori pentru noile capacități aflate în construcție ? — Mai mult decât vă închipuiți. La începutul anului viitor, vor termina ucenicia 30 de strungari și 24 de sudori. Ei lucrează independent încă de pe acum și calitatea muncii lor pe toate speranțele, îndreptățește în perioada următoare, vom recruta încă 350 de ucenici în meseriile de strungar, turnător, lăcătuș matrițer SDV, pentru școlarișizarea cărora avem alocate fonduri de o jumătate de milion lei. în 1972, cînd va fi dată în folosință turnătoria de pe noul amplasament, vom avea 122 de turnători calificați, ceea ce este suficient pentru folosirea ei la capacitate. La fel se vor petrece lucrurile și cu hala de montaj, prevăzută să intre în producție în 1973, cînd vor absolvi seriile de ucenici recrutate acum, împreună cu tov. Adela Mușat, responsabila Cu probleme de învățămînt, străbat atelierele. La strungărie — mulți tineri concentrați asupra mașinilor. — Este foarte important ca ucenicii să aibă posibilitatea să lucreze cît mai mult la strung, ne spune maistrul coordonator Ion Gîrcineanu, să li se încredințeze execuția anumitor piese. Desigur, nu dintr-o dată. Noi am dat în grija celor mai buni strungari cîte unul sau doi ucenici. La început, ei s-au familiarizat cu utilajul, li s-a explicat funcționarea și întreținerea acestuia. Abia după aceea, sub directa supraveghere a muncitorilor mai vîrstnici, au trecut treptat să efectueze operații simple, să realizeze primele piese. în ultimul an de ucenicie, ei sînt de acum capabili să lucreze independent și să execute piese cu un grad de complexitate corespunzător categoriilor ISTS 7 de salarizare. Avem în atelier strunguri deservite permanent de ucenici, realizînd astfel economii la manoperă de peste 60.000 lei numai în acest an. Aplecat, deasupra strungului, Gheorghe Herea, ucenic în ultimul an, urmărește cu atenție piesa pe care o are în lucru — arborele de 4/2 pentru betoniera de 100 litri. Verificăm calitatea pieselor strunjite pînă atunci. Toate corespund parametrilor stabiliți. — Am deprins meseria de la strungarul Pavel Mihai, cu care lucrez acum. Lui îi datorez tot ce știu în viitoarea mea profesie și nu numai atît. Am învățat, uimindu-i exemplul, și cum să mă port în fabrică și în afara ei, ne declară tînărul. — Nu e singurul, intervine maistrul Gîrcineanu. Și alți strungari, printre care Gheorghe Ciupercă, Sfermaș sau Vasile Constantin Vornicu, se pot mîndri cu ucenicii cărora le-au pus în mînă brățara de aur a meseriei. La sudură, de asemenea, mulți tineri. Și aici, așa cum rezultă din relatările maiștrilor Niculai Herghelegiu și Valentin Mardare, ale sudorului Ion Văideanu, ucenicii se bucură de multă atenție. Ei își însușesc cunoștințe teoretice și practice de sudură și lăcătușerie, învață să citească un desen tehnic, deprind noile procedee de lucru. Ion Aparaschivei, ucenic în ultimul an, folosește la fel de bine sudura oxiacetilnică cît și cea sub strat protector de argon. Și alți ucenici, printre care Mihai Secară, Gheorghe Tertelici, Ioan Ivu, Alexandru Iftimie, au ajuns să execute singuri lucrări destul de pretențioase. Modul cum se desfășoară pregătirea ucenicilor este în atenția noastră, a tuturor, spune Constantin Giicineanu, președintele comitetului de sindicat. In multe adunări generale ale organizațiilor de bază PCR, în ședințele grupelor sindicale și în adunările UTC se dezbat diferite aspecte ale comportării ucenicilor, se analizează felul cum se ocupă de ei muncitorii cărora le sunt încredințați. Manifestăm multă intransigență față de abaterile disciplinare de orice fel, din fericire puțin numeroase, căci vrem să creștem meseriași bine pregătiți profesional, avînd o adevărată conștiință muncitorească. Experiența acumulată la I.M. „Ceahlăul“ ca și primele rezultate obținute aici, dovedesc cu prisosință că ucenicia la locul de muncă este o modalitate viabilă și eficientă de pregătire a unor muncitori cu o solidă calificare profesională, puternic legați sufletește de locurile unde au pătruns tainele meseriei îndrăgite. Ucenicia la locul de muncă Ul NOU SEMNAL PENTRU OPRIREA AUTOVEHICULELOR In urma controalelor efectuate de către organele de miliție din cadrul Inspectoratului județean Neamț, s-a constatat că o mare parte din conducătorii de vehicule nu cunosc și nu știu ce au de făcut atunci cînd întîlnesc coloane oficiale de autovehicule, fapt ce duce la provocarea de accidente sau împiedică buna desfășurare a circulației rutiere. In acest sens, facem aici precizările necesare la semnalul dat prin balansarea bastonului pe plan vertical de către agenții de circulație care însoțesc coloane oficiale de autovehicule, conducătorii auto sunt obligați să oprească autovehiculele în afara părții carosabile, sau cît mai aproape de bordură ori acostament, pînă la trecerea coloanei. Pentru a respecta aceste obligații, conducătorii de autovehicule au următoarele obligații î — să mențină permanent o stare tehnică perfectă a autovehiculului (sisteme de frinare, rulare și direcție, vizibilitate perfectă prin parbriz și oglinda retrovizoare, motorul să funcționeze normal, fără zgomot mare și fum excesiv — să fie în permanență atenți la circulația din spate și din sens opus, pentru ca la nevoie să poată opri, fără să pună în pericol buna desfășurare a traficului rutier, sau să se tamponeze de vehiculele din față, care au oprit regulamentar la semnalul agenților de circulație; — să circule cu viteză legală, corespunzătoare condițiilor atmosferice și de drum, iar cînd se apropie sau sînt ajunși din urmă de autovehiculele organelor de miliție, să reducă viteza, pentru ca la semnalul agenților de circulație (prin balansarea in plan vertical a bastonului, sirena avertizoare, lampa cu lumină albastră de prioritate) să oprească în afara părții carosabile lingă bordură sau acostament, pentru a permite trecerea nestingherită a coloanei oficiale de autovehicule ; — să nu pornească decit numai după ce a trecut ultimul autovehicul din coloana oficială, plecarea de pe loc urmînd să se facă după o asigurare temeinică, în deplină ordine și fără a produce aglomerări pe drum sau pericol de accidente. încălcarea regulilor enunțate se sancționează cu amendă contravențională de la 1000— 2500 lei și reținerea permisului de conducere pe timp de două luni (o lună pentru Conducătorii autovehiculelor aparținînd organizațiilor socialiste). Ion IORDACHE ofițer de miliție circulația ii WW W W Www — — — > I. L. S. ROMAN prin oficiul său de locuințe contractează pe anul 1971 locuințe proprietate personală grad confort I conform 1735119fc8 Doritorii se pot adresa pentru informații la sediul întreprinderii din Roman str. Petru Aron nr. 15 telefon 1927. i1 Amenajarea spațiilor pentru cazarea animalelor (Urmare din pagina 1) . In schimb, la Cîndești, unde partea inferioară a grajdurilor a fost deteriorată în timpul inundațiilor, toată vara s-a făcut treabă doar din gură, grajdurile fiind încă într-o stare improprie. Din acest motiv a fost pur și simplu nevoie să se lichideze efectivele de vaci cu lapte de la această cooperativă, care oricum ar fi pierit în timpul iernii. La C.A.P. Grumăzești, situația grajdurilor este, de asemenea, deplorabilă. La Valea Ursului un grajd pentru tineretul taurin încă nu era reparat în prima decadă a acestei luni. La C.A.P. Tîrgu Neamț, un saivan — cel de la Humuleștii Noi — deteriorat de furtuna din noiembrie anul trecut, nu fusese refăcut încă la începutul acestei luni cînd, se pare, conducerea cooperativei a întreprins, în sfirșit, măsurile de rigoare. Din toate aceste cauze, nu putem să ne declarăm încă mulțumiți cu modul în care sunt cazate animalele. In acest an, la indicația organelor superioare, cu sprijinul neprecupețit al statului, efectivele de animale au fost considerabil sporite. Această măsură trebuia să meargă paralel cu lărgirea și reamenajarea spațiilor de cazare. Spusă și răspusă, această necesitate n-a fost încă satisfăcută și consecințele pot fi din cele mai neplăcute : indice sporit de mortalități, nerealizarea producțiilor de carne și lapte planificate, declasarea unor efective. Deși foarte tîrziu, situația precară a cazării poate fi măcar în parte schimbată. Sînt necesare in acest sens măsuri conjugate pentru terminarea și darea în exploatare a acelor grajduri care se află în stadiu de finisaj sau în apropiere de acest stadiu. Grajdurile vechi să fie din nou verificate și acolo unde este necesar, să se completeze ochiurile de geam care lipsesc, să se etanșeze ușile pentru a nu se produce curenți reci de aer, să se înfunde podurile pentru a se menține căldura, să se repare în continuare podelele, ieslele etc. Paralel cu aceste lucrări, este necesar ca pentru perioada de stabulație, să se facă lotizarea pe specii, categorii de vîrstă și scopul exploatării. Vacile cu lapte, în virtutea Ordinului 2735 al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, trebuie să se bucure de o îngrijire și furajare aparte, pentru ca, în nici un caz, în timpul iernii producțiile să nu scadă. Intreprinzîndu-se măsuri energice, dîndu-se dovadă de grijă și interes pentru avutul obștesc, se pot găsi soluțiile necesare rezolvării în formulă optimă a problemei cazării a* hiriluieiiif. -