Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-11-22 / nr. 855

I Duminică, 22 noiembrie 1970 îi ei întîiind cu Vasile Jialaghia Am spus odată câteva cu­vinte din inimă despre niște bărbați de la Roman care au reușit să facă din nimic un lucru deosebit de folositor pentru industria româneas­că : prăjina grea de foraj. Cei care au cunoștințe des­pre utilajul petrolier știu ce reprezintă această piesă pe care aș numi-o mina dreaptă cu ajutorul căreia sonda siredelește pămîntul In cău­tarea aurului negru. Bărbații noștri au trimis această unealtă — nudtate in indus­tria românească — pe la toa­te schelele din țară și-au a­­vut curajul s-o trimită pen­tru prima oară peste graniță, dacă nu mă-nșel, in Marea Caraibilor, unde, nu știu din ce pricină, n-a avut succes. Dezarmare ? Pentru alții da, dar nu pentru ei, in zece ani, unealta mereu îmbunătățită a cunoscut adincurile stân­­coase ale Eladei, podișurile Afganistanului, smîrcurile In­­dochinei, albăstrimile Caspi­­cei, dar pe unde n-a fost? Pe fileiul ei care ingeamănă metru cu metru pînă la di­mensiuni cu care se pot a­­tinge straturile de Uței, este scris și un nume — Vasile Palaghia. Mi-amintesc că din acea perioadă de îndîrjire cind sudoarea a curs pe batiurile mașinilor zile și nopți, Va­sile mi-a istorisit o Intimpla­­re pe care n-am uitat-o: „Ne îndîrjeam, nea Sandule, pe acele hîrduri de mașini care făcuseră două războaie mon­diale, de nu mai știam cind se tace zi și cînd noapte și iar o luam de la capăt... in­tr-o dimineață, pe cind eram gata să isprăvesc un con liletat, trece pe lingă mine un șef... unul din cei infatu­­ați ca un curcan, uns cu mir fără să știe nici el de ce... tmi luă, n-ai să mă crezi, cu vîrful a două degete șuble­­rul și zorri mi-i aruncă vreo sută de metri tocmai în depozitul cel mare. L-am căutat mult timp. Atunci nici nu prea aveam scule, și-apoi seara trebuia s-o iau de la capăt“... — și n-ai aliat de ce ți l-a aruncat ? — Acum i-a căzut scau­nul și-l taie blind... Dar a­­tunci a țipat la mine și-a biografii contemporane zis că-l șublerul murdar, de­nia l-a aruncat cu­ colo... Da eu nu m-am supărat, am fost bucuros că l-am găsit... Gemea asurzitor toată sec­ția. Pe la ora unu noaptea atmosfera era Încărcată la maxim. Poduri plutitoare a­­lunecau pe tronsoane meta­lice cu greutăți enorme. CRIDAN-urile sfișiau oțelul cu o viteză incredibilă. Fie­care era rotița unui angre­naj imens, reunite Intr-un consens, 100 de inimi bateau sigur și rapid ca la o sin­gură comandă. Maistrul era In concediu, inginerii In schimbul unu. De unde iz­vora oare această formida­bilă disciplină ? De undeva, de la un CRIDAN ■— o mașină de fi­letat modernă, semiautomată Vasile Palaghia insufla cu puterea exemplului personal acea ordine exemplară, acel consens ireproșabil. El nu conducea alergând prin sec­ție, tipind, dind ordine... nu ! Era primul șef de echipă de la Uzina de țevi din Roman pe care l-am văzut condu­­cind fără nici un gest, fără nici o vorbă, fără să se clintească de la locul său de muncă. In acea lună, bri­gada lui a obținut cele mai bune rezultate... Există la noi In Moldova, u­­nii oameni Ungă care fără să știi nici iu de ce, le simți bine. Unul dintre aceștia, un FALSTAFF al tâigului, gata oricind să dea și cămașa de pe el pentru un prieten, sac fără fund cu vorbe de duh, mare crai și pișicher, bun de căutat zece sate cind vrei să bei un pahar. Îmi zise o­­dată o vorbă care mă ului. — Mă, tu, care te lauzi că știi să picuri cerneală din peniță, scrie tu, mă, despre un om care într-adevăr me­rită să fie scris cu litere de aur. Și prietenul care nu credeam meu, despre c-ar avea un cult deosebit pentru mun­că. Îmi destăinui în fiigural numele despre care scriu acum. .. Poate n-am reușit Să contu­rez pe deplin o imagine des­pre comunistul Vasile Pala­ghia. Pentru aceasta ar tre­bui să-i privești reflexele, zile întregi să-l privești, să-l asculți și să-i mingii cu pri­virea mințile obosite după truda unei nopți și cum Își șterge cu grijă bătrânul lui prieten, șublerul și-l pune la locul lui... Al. IACOB MICA PUBLICITATE Vînd magnetofon Grunding Stereo. Adresați telefon 12779, orele 16—22. Vînd urgent Fiat 850. Piatra Neamț str. Bicazului bloc B.3, âp. 39 telefon 12358. Vînd sufragerie, stejar, sculptată. Drăghiescu 12, bloc 7, telefon 11674. Familia Vicol Ioan și familia Nistor Vasile aduce la cu­noștință, cu adîncă durere, încetarea din viață a scumpei lor ELENA VICOL în etate de 33 ani. Înmormîntarea va avea loc marți, 24 noiembrie, ora 14, la Cimitirul Eternitatea din Piatra Neamț, CEAHLĂUL Frezorul G. Fotea deslușind tainele meseriei elevului D. Rădășanu de la U.T.R. In sezonul turiștic 1970, oaspeții sosiți de pe alte meleaguri să viziteze monu­mentele istorice și culturale din zona Tg. Neamț, au gă­sit totdeauna la Restauran­tul „Complex“ din centrul o­­rașului un meniu variat de mîncăruri cu specific moldo­venesc. Modernizarea rețelei stradale termare din pagina I) în , str. Arcului, U.J.C.M. în str. Petru Movilă etc. Există convingerea că aceste colective își vor ține cuvîntul dat, bine­înțeles cu un plus de impulsio­nare din partea Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar municipal. Trebuie remarcată strădania pentru dezvoltarea înnoitoare a tramei stradale pentru anul 1971, și mai ales concepția care s-a înstăpînit că nu se poate admite o dezvoltare fără planuri și acțiuni multiple în perspectivă. In acest sens de pe acum s-a conturat ce tre­buie făcut în cursul anului vii­tor. Astfel, s-a propus moder­nizarea străzilor: Bistriței — pe o distanță de 3.100 m.l., 9 Mai — 1.050 m.l., Făgetului — 1.080 m.l., bulevardul Repu­blicii — 920 m.l., precum și terminarea celei de a patra benzi în stația Dobrogeanu Gherea. Există, de asemenea, propuneri pentru moderniza­rea a peste 7.000 m.p. străzi a­­ferente intrărilor și refugiilor Spre arterele centrale, turna­rea a peste 5.000 m.p. trotu­are, se înțelege fără a se pier­de din vedere necesitatea de apă, canalizare, gaze etc. Pe această linie se înscrie și insistența total justificată a Comitetului executiv al Con­siliului popular al municipiu­lui ca, odată cu stabilirea no­ilor construcții, să se traseze și rețelele stradale cu trotuare, care să protejeze aleile și zo­nele verzi și să înlesnească o circulație normală, civilizată. Evident, vor mai rămîne unele străzi și străduțe pentru care se impune cu necesitate ca, odată cu modernizarea artere­lor principale, să se continue efortul de întreținerea lor cu­rentă. Preocupările Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar al municipiului Piatra Neamț pentru buna gospodă­rire se evidențiază pe planuri multiple. Esențial este că ceea ce caracterizează stilul de muzică adoptat în acest dome­niu este insistența pentru creș­terea permanentă a gradului ■receptivității tuturor factori­lor de răspundere în realizarea integrală și chiar depășirea sarcinilor ce ni le-am propus. — Avancronică sportivă — Tir­ifi toamnă e, acum... Mai repede sau mai încet, lunga vară fierbinte a Guada­­lajarei s-a dus... Au trecut apoi, una câte una, zilele toamnei. S-au dus cocorii... și rîndunelele... și cupele europene la fot­­bal. Ni s-au dus toate „păsărelele“ și am rămas In bătătura noastră să jucăm fotbal cu nasturi (așa le-a venit poate unora ideea să-l propună pe Năsturescu în națională).­­■ Astăzi avem din nou porția noastră de fotbal: o felie de A, una de B și alta de C. Asta ca să fie toată lumea Îm­păcată și să intre în iarnă cu nostalgice aduceri aminte. Nu­mai lui Fănuș Neagu i-a cășunat s-o vadă pe UT­A în B și s-a luat în chere cu Țopescu și mai abitir cu Chirilă (copiii de suflet ai Aradului), așa că nu-i de mirare dacă de Anul Nou 11 Vor călca pe-acasă ceva colindători cu ursul sau vom afla că a fost deturnat de pe linia tramvaiului 22. Dar să revenim la meciurile zilei. Etapa de astăzi la A nu-mi inspiră prea multă Încredere în reușitele gazdelor. S-ar pu­tea să nu fie așa, dar nu văd cum și-ar putea spăla U.T.A. pă­catele decit încercînd imposibilul la Bacău; nu vreau să cred apoi că Tamango va pierde ocazia să facă minuni de vitejie la Brașov pentru ca să-l eclipseze pe Adamache în fața propri­ilor admiratori, sau că petroliștii vor face pînă la Cluj o sim­plă excursie; și cum fotbalul nostru merge cam după prin­cipiul „una caldă, alta rece“, nu m-aș mira prea mult dacă Pronosportul ar indica diseară altceva decât „1" și la meciu­rile F.C. Argeș — Steaua, Progresul — CFR Timișoara, sau Universitatea Craiova — „U“ Cluj. De fapt, dacă mă gândesc bine, astăzi ar fi o etapă a surprizelor numai dacă am putea spune mîine că a fost „o etapă a gazdelor“... Ce va fi în divizia B ? „Fie ce-o fi, numai de-ar lua Ceah­lăul un punct la Pașcani“ — se gândesc pietrenii. „Dar la Pașcani, a capotat duminica trecută și liderul“ — răspund pe­simiștii. „In schimb, Poiana...“ Nu se lasă partizanii egglp­.. lui. „Nu uitaț­ că Bahoie, Chiorcău și Strechioiu fug ca iepurii „Ei, dacă nu dăm gol, măcar să nu primim !“. Și uite așa o vor­­ vie pînă la primul buletin de știri sportive... Iar marti vor afla din cronica bunului meu prieten C.B. că lui Bak­u și Contardo, la contactul cu iarba verde pe care au călcat-o cu ani în urmă, li s-au declanșat subit ambițiile. Incii le-au în­nodat picioarele feroviarilor și au scos sufletul din portal cu șuturile lor necruțătoare... Și fiindcă astăzi (sâmbătă) sunt vesel din cauza cetii astea nesuferite de toamnă, o să vă descrețesc și dumneavoastră fruntile dindu-vă asigurări A.D.R.S. că în divizia C batem pe toată linia: Victoria la Minobradul și Cimentul la table (fiind­că nu pot să cred că Penicilina se va încumeta să-și măsoa­re puterile și la fotbal). Ce fac însă fetele la volei ! Cred că astăzi va fi o par­tidă echilibrată. Așadar, pronostic: „X“. Constantin ALDEA ---------­ Fag. 3 (Urmare din pagina I) rare a necesarului de munci­tori pentru noile capacități a­­flate în construcție ? — Mai mult decât vă în­chipuiți. La începutul anului viitor, vor termina ucenicia 30 de strungari și 24 de su­dori. Ei lucrează independent încă de pe acum și calitatea muncii lor pe toate speranțele, îndreptățește în perioada următoare, vom recruta încă 350 de ucenici în meseriile de strungar, turnător, lăcătuș matrițer SDV, pentru școlari­și­zarea cărora avem alocate fon­duri de o jumătate de milion lei. în 1972, cînd va fi dată în folosință turnătoria de pe no­ul amplasament, vom avea 122 de turnători calificați, ceea ce este suficient pentru folosirea ei la capacitate. La fel se vor petrece lucrurile și cu hala de montaj, prevăzută să intre în producție în 1973, cînd vor absolvi seriile de ucenici re­crutate acum, împreună cu tov. Adela Mu­­șat, responsabila Cu probleme de învățămînt, străbat atelie­rele. La strungărie — mulți tineri concentrați asupra ma­șinilor. — Este foarte important ca ucenicii să aibă posibilitatea să lucreze cît mai mult la strung, ne spune maistrul co­ordonator Ion Gîrcineanu, să li se încredințeze execuția a­­numitor piese. Desigur, nu dintr-o dată. Noi am dat în grija celor mai buni strun­gari cîte unul sau doi ucenici. La început, ei s-au familia­rizat cu utilajul, li s-a expli­cat funcționarea și întreține­rea acestuia. Abia după aceea, sub directa supraveghere a muncitorilor mai vîrstnici, au trecut treptat să efectueze o­­perații simple, să realizeze primele piese. în ultimul an de ucenicie, ei sînt de acum capabili să lucreze indepen­dent și să execute piese cu un grad de complexitate co­respunzător categoriilor I­STS 7 de salarizare. Avem în atelier strunguri deservite perma­nent de ucenici, realizînd ast­fel economii la manoperă de peste 60.000 lei numai în a­­cest an. Aplecat, deasupra strungu­lui, Gheorghe Herea, ucenic în ultimul an, urmărește cu a­­tenție piesa pe care o are în lucru — arborele de 4/2 pen­tru betoniera de 100 litri. Ve­rificăm calitatea pieselor strun­­jite pînă atunci. Toate cores­pund parametrilor stabiliți. — Am deprins meseria de la strungarul Pavel Mihai, cu care lucrez acum. Lui îi da­torez tot ce știu în viitoarea mea profesie și nu numai a­­tît. Am învățat, uimindu-i e­­xemplul, și cum să mă port în fabrică și în afara ei, ne declară tînărul. — Nu e singurul, intervine maistrul Gîrcineanu. Și alți strungari, printre care Gheor­ghe Ciupercă, Sfermaș sau Vasile Constantin Vornicu, se pot mîndri cu ucenicii că­rora le-au pus în mînă bră­țara de aur a meseriei. La sudură, de asemenea, mulți tineri. Și aici, așa cum rezultă din relatările maiștri­lor Niculai Herghelegiu și Va­lentin Mardare, ale sudorului Ion Văideanu, ucenicii se bu­cură de multă atenție. Ei își însușesc cunoștințe teoretice și practice de sudură și lăcă­­tușerie, învață să citească un desen tehnic, deprind noile procedee de lucru. Ion Apa­­raschivei, ucenic în ultimul an, folosește la fel de bine sudura oxiacetil­nică cît și cea sub strat protector de argon. Și alți ucenici, printre care Mihai Secară, Gheorghe Ter­­telici, Ioan Ivu, Alexandru Iftimie, au ajuns să execute singuri lucrări destul de pre­tențioase.­­ Modul cum se desfă­șoară pregătirea ucenicilor este în aten­ția noastră, a tu­turor, spune Constantin Giici­­neanu, președintele comitetu­lui de sindicat. In multe a­­dunări generale ale organiza­țiilor de bază PCR, în ședin­țele grupelor sindicale și în adunările UTC se dezbat di­ferite aspecte ale comportării ucenicilor, se analizează felul cum se ocupă de ei muncito­rii cărora le sunt încredințați. Manifestăm multă intransi­gență față de abaterile disci­plinare de orice fel, din feri­cire puțin numeroase, căci vrem să creștem meseriași bine pregătiți profesional, a­­vînd o adevărată conștiință muncitorească. Experiența acumulată la I.M. „Ceahlăul“ ca și primele rezultate obținute aici, dove­desc cu prisosință că ucenicia la locul de muncă este o mo­dalitate viabilă și eficientă de pregătire a unor muncitori cu o solidă calificare profesio­nală, puternic legați sufletește de locurile unde au pătruns tainele meseriei îndrăgite. Ucenicia la locul de muncă Ul NOU SEMNAL PENTRU OPRIREA AUTOVEHICULELOR In urma controalelor efec­tuate de către organele de miliție din cadrul Inspectora­tului județean Neamț, s-a constatat că o mare parte din conducătorii de vehicule nu cunosc și nu știu ce au de fă­cut atunci cînd întîlnesc co­loane oficiale de autovehicule, fapt ce duce la provocarea de accidente sau împiedică buna desfășurare a circulației rutie­re. In acest sens, facem aici precizările necesare­­ la sem­nalul dat prin balansarea bas­tonului pe plan vertical de către agenții de circulație care însoțesc coloane oficiale de a­­utovehicule, conducătorii auto sunt obligați să oprească auto­vehiculele în afara părții ca­rosabile, sau cît mai aproape de bordură ori acostament, pînă la trecerea coloanei. Pentru a respecta aceste obligații, conducătorii de au­tovehicule au următoarele o­­bligații î — să mențină permanent o stare tehnică perfectă a auto­vehiculului (sisteme de frinare, rulare și direcție, vizibilitate perfectă prin parbriz și oglin­da retrovizoare, motorul să funcționeze normal, fără zgo­mot mare și fum excesiv­­ — să fie în permanență a­­tenți la circulația din spate și din sens opus, pentru ca la nevoie să poată opri, fără să pună în pericol buna desfășu­rare a traficului rutier, sau să se tamponeze de vehiculele din față, care au oprit regu­lamentar la semnalul agenților de circulație; — să circule cu viteză le­gală, corespunzătoare condi­țiilor atmosferice și de drum, iar cînd se apropie sau sînt ajunși din urmă de autovehi­culele organelor de miliție, să reducă viteza, pentru ca la semnalul agenților de circula­ție (prin balansarea in plan vertical a bastonului, sirena avertizoare, lampa cu lumină albastră de prioritate) să o­prească în afara părții carosa­bile lingă bordură sau acosta­ment, pentru a permite trece­rea nestingherită a coloanei o­­ficiale de autovehicule ; — să nu pornească decit numai după ce a trecut ulti­mul autovehicul din coloana oficială, plecarea de pe loc urmînd să se facă după o asi­gurare temeinică, în deplină ordine și fără a produce aglo­merări pe drum sau pericol de accidente. încălcarea regulilor enunțate se sancționează cu amendă contravențională de la 1000— 2500 lei și reținerea permisu­lui de conducere pe timp de două luni (o lună pentru­­ Con­ducătorii autovehiculelor apar­­ținînd organizațiilor socialiste). Ion IORDACHE ofițer de miliție circulația ii WW W W Ww­w — — — > I. L. S. ROMAN prin oficiul său de locuințe contractează pe anul 1971 locuințe proprietate personală grad confort I conform 1735119fc8 Doritorii se pot adresa pentru informații la sediul întreprinderii din Roman str. Petru Aron nr. 15 telefon 1927. i1 Amenajarea spațiilor pentru cazarea animalelor (Urmare din pagina 1) . In schimb, la Cîndești, un­de partea inferioară a grajdu­rilor a fost deteriorată în timpul inundațiilor, toată va­ra s-a făcut treabă doar din gură, grajdurile fiind încă în­­tr-o stare improprie. Din a­­cest motiv a fost pur și sim­plu nevoie să se lichideze e­­fectivele de vaci cu lapte de la această cooperativă, care oricum ar fi pierit în timpul iernii. La C.A.P. Grumă­­zești, situația grajdurilor este, de asemenea, deplorabilă. La Valea Ursului un grajd pen­tru tineretul taurin încă nu era reparat în prima decadă a acestei luni. La C.A.P. Tîr­­gu Neamț, un saivan — cel de la Humuleștii Noi —­ deterio­rat de furtuna din noiembrie anul trecut, nu fusese refăcut încă la începutul acestei luni cînd, se pare, conducerea co­operativei a întreprins, în sfir­­șit, măsurile de rigoare. Din toate aceste cauze, nu putem să ne declarăm încă mulțu­miți cu modul în care sunt ca­zate animalele. In acest an, la indicația or­ganelor superioare, cu spriji­nul neprecupețit al statului, efectivele de animale au fost considerabil sporite. Această măsură trebuia să meargă pa­ralel cu lărgirea și reamena­­jarea spațiilor de cazare. Spusă și răs­pusă, această ne­cesitate n-a fost încă satisfă­cută și consecințele pot fi din cele mai neplăcute : indice sporit de mortalități, nereali­­zarea producțiilor de carne și lapte planificate, declasarea unor efective. Deși foarte tîrziu, situația precară a cazării poate fi mă­car în parte schimbată. Sînt necesare in acest sens măsuri conjugate pentru terminarea și darea în exploatare a acelor grajduri care se află în sta­diu de finisaj sau în apropie­re de acest stadiu. Grajdurile vechi să fie din nou verificate și acolo unde este necesar, să se completeze ochiurile de geam care lipsesc, să se etan­­șeze ușile pentru a nu se pro­duce curenți reci de aer, să se înfunde podurile pentru a se menține căldura, să se repare în continuare podelele, ieslele etc. Paralel cu aceste lucrări, este necesar ca pentru perioa­da de stabulație, să se facă lotizarea pe specii, categorii de vîrstă și scopul exploatării. Vacile cu lapte, în virtutea Ordinului 2735 al Ministeru­lui Agriculturii și Silvicultu­rii, trebuie să se bucure de o îngrijire și furajare aparte, pentru ca, în nici un caz, în timpul iernii producțiile să nu scadă. Intreprinzîndu-se măsuri e­­nergice, dîndu-se dovadă de grijă și interes pentru­ avutul obștesc, se pot găsi soluțiile necesare rezolvării în formulă optimă a problemei cazării a* hiriluieiiif. -

Next