Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-11-26 / nr. 858
Ședința Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. și a Consiliului de Miniștri în ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P. C. R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști, în cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971, în încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicității." De asemenea, Comitetul Executiv și Consisiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. în cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca Urmare a inundațiilor din primăvara acestui an, în întreaga țară s-a desfășurat activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizațiile de masă, obștești, cooperatiste și profesionale care, pe lângă donații de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă în prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste . România adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și în bani oferite din străinătate însumează 1590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporului nostru, țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociațiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații, a rețelelor de energie, a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din străinătate sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 16 miliarde lei. Impune Continuarea eforturilor pentru îndeplinirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. Munții,fabrica și blocurile se îngemănează in peisajul Bicazului. r L And III Nr. 858 Joi 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Pagina ■ a fia Masă rotundă materiale de construcții de calitate și intr-o gamă largă de sortimente! Ne aflăm la capătul unui cincinal în care constructorii din județul nostru au avut de realizat un însemnat volum de investiții și în pragul unei perioade cînd activitatea de construcții va cunoaște o nouă și considerabilă dezvoltare, într-adevăr, numai pentru anul viitor, fondurile de investiții industriale și social-culturale alocate județului Neamț sunt de peste 1,5 ori mai mari decât cele din acest an. Infăptuirea obiectivelor stabilite este nemijlocit condiționată de aprovizionarea șantierelor cu materiale de construcții în cantități suficiente, de bună calitate și într-o gamă mereu mai largă de sortimente. Pornind de la considerentul că 2/3 din necesarul lor de materiale șantierele din județ și le asigură de la fabricile din Piatra Neamț, Roman și Bicaz, redacția ziarului „Ceahlăul“ a organizat recent, în colaborare cu Comisia economică a Comitetului județean Neamț al P.C.R. și cu Inspectoratul județean pentru controlul calității produselor, o masă rotundă care a reunit atît reprezentanții constructorilor, cât și pe cei ai fabricilor producătoare la o dezbatere despre calitatea și diversitatea materialelor de construcții. Publicăm în ziarul nostru de astăzi o succintă relatare a acestor dezbateri, la care au participat : ing. MIHAI POPOVICI, șeful Comisiei economice a Comitetului județean de partid : ing. MIHAI AGAFIȚEI, director ; ing. ION COLOMEI, director adjunct ; ing. ELENA TARANGOIU și ing. NICOLAE COSTAN — cu toții reprezentînd Inspectoratul județean pentru controlul calității produselor ; STELIAN VASILESCU, inginer șef adjunct și ing. TEODOR IONESCU, șeful serviciului C.T.C. de la întreprinderea județeană de construcțiimontaj ; ing. TIBERIU KRAUS, directorul fabricii de produse ceramice „Zorile noi" ; GHEORGHE BULBA, inginer șef și ing. NICOLAE CIOBANU, șeful serviciului C.T.C. al aceleiași unități, VASILE MANOLACHE, inginer șef la Fabrica de ciment Bicaz ; IOSIF PITNER, secretarul comitetului de partid și ing. NICOLAE CIOBANU, șeful serviciului C.T.C. de la întreprinderea de prefabricate Roman; ing. GEORGETA NICHIFOR, din serviciul de industrializare al C.E.I.L. Piatra Neamț și ing. TEODOR TRIPȘA, din serviciul tehnic al Fabricii de cărămizi Roman. LIPSA DE GRIJA provoacă goluri în BAZELE FURAJERE Un loc important in preocupările lucrătorilor din cultura județului nostru agriol ocupă asigurarea celor mai bune condiții de furajare a animalelor pe întreaga perioadă de stabulație, în așa fel incit ca furajele existente să se poată menține și stimula potențialul productiv al animalelor. Important este ca în toată această perioadă, paralel cu asigurarea necesarului de furaje specialiștii, consiliile de conducere să urmărească in permanență modul cum rațiile — riguros stabilite— sunt prelucrate, conform tehnologiilor cunoscute, ignorarea acestora ducînd în mod inevitabil la risipă de furaje și în ultimă instanță la însemnate pierderi economice. Cum a fost organizată furajarea animalelor în perioada stabulației ? Se respectă întrutotul indicațiile organelor agricole de specialitate referitoare la prepararea și administrarea furajelor, în special a grosierilor ? Iată numai două din întrebările la care am căutat răspunsul într-un raid organizat prin cîteva unități agricole cooperatiste. De la început se impune o observație: condițiile specifice ale acestui an au făcut ca în cele mai multe unități să existe virtual un important deficit de furaje, in special de concentrate. In această situație se impune o maximă grijă în folosirea furajelor existente, în special a grosierelor, ridicarea valorii nutritive a acestora prin preparare. Este regretabil faptul că cu excepția cîtorva unități ca : Secuieni, Cordun, Moldoveni și altele unde această preocupare este ilustrată prin rezultatele obținute, în majoritatea cooperativelor agricole de producție din județ, furajarea animalelor rămîne încă la aprecierea îngrijitorilor care din comoditate sau neștiință preferă să administreze grosierele în stare brută, iar celelalte furaje, de-a valma pentru întreg lotul. Furajarea diferențiată în funcție de producția obținută de la fiecare animal rămîne în acest caz, doar o vorbă goală. O astfel de situație am întîlnit-o la Podoleni unde, deși animalele au intrat în stabulație, nicăieri în grajdiuri nu erau (Continuare In pag, a lll-a) OPINIA PUBLICA IN APĂRAREA ETICII SOCIALE Nocivitatea martorului pasiv«. Am văzut oameni care, la aplicarea sancțiunilor penale legale n-au apelat la nici un fel de disculpare (probele vinovăției fiind evidente), dar care și-au pus în mișcare întreg arsenalul de „justificări" în momentul cînd faptele lor au fost aduse la cunoștința opiniei publice. Adesea ne vizitează la redacție „eroii“ unor articole publicate care se plîng nu atît de vreo pretinsă injustețe a faptelor consemnate cît de aceea că îi arată lumea cu degetul, că „nu mai pot scoate capul din casă". E o dovadă incontestabilă a valorii coercitive pe care o reprezintă opinia publică. Atâta vreme cu acest for colectiv își exercită prerogativele, se poate, vorbi în sens major despre influența pozitivă a acestuia asupra individului care a nesocotit litera legii, normele etice unanim acceptate. Cînd opiniei îi lipsește o anume „temperatură“ morală manifestată cel mai adesea prin pasivitate, devierile de la principiile noastre etice capătă „aripi“. Am văzut oameni de bună credință, care deși ceea ce văd nu le este pe plac, se mulțumesc să rămînă în postura de martori inofensivi. Ne aflam la miliția municipiului Roman cînd a fost adus numitul Halangescu Mihai, din strada Nouă, 76, un ins extravagant, fără ocupație". La urma urmei ce am făcut? De ce să rc amendați ? M-am jucat și eu ...". Ne dumirim în curînd. H. M. își găsise o „inspirată" sursă de distracție la cinematograful „23 August" , din balcon, „puncta" liniștea spectatorilor cu pocnetele unui pistol-jucărie (menționăm că H. M. are . ., 24 ani). Deși zgomotele îi deranjau, spectatorii s-au mulțumit să clatine din cap și să tacă. Nimeni nu l-a luat de guler pe vlăjganul de 24 de ani care se juca cu liniștea, nervii și răbdarea lor. Pasivitatea poate ar fi durat pînă la sfîrșitul spectacolului dacă, întîmplător în sală nu s-ar fi aflat un lucrător de miliție care i-a aplicat sancțiunea cuvenită. Ne-am referit la acest caz pentru că am auzit nu o dată cuvintele: „Ce să mă bag ? E treaba miliției". Dar poate să existe la fiecare pas un milițian care Cumsecădenia, filozofările la modul „lasă-l, dom-le, că n-a făcut cine știe ce" sau, ceea ce e și mai grav, încurajarea visului care a greșit, oferă teren propice de manifestare a abaterilor. Intr-un autobuz, un călător refuză să scoată bilet. Intervenția șoferului se lovește însă de părerea cîtorva indivizi care argumentează : „... merge și el, acolo, o stație, două. Ce, îl duci în spate, e autobuzul dumitale ?“ Subit, infractorul la corectitudine, încurajat, simte că-i cresc aripi de... erou. Pe strada „Ștefan cel Mare", să facă ordine ? Atunci noi opinia publică, ce facem ? La restaurantul „Gică și Mitică", din aceeași localitate, Constantin Alexandru, din strada Spiru Haret, 109, a luat pur și simplu la bătaie pe un consumator pașnic, obligindu-l să-i dea de băut. Deși localul era plin, nimeni n-a intervenit să pună la punct pe scandalagiu, din Roman, la căderea serii. Lume, multă la promenadă. Misiroiu Ion Adrian (str. Vucențe 5)il acostează pe G. I., obligîndu-l să-i ridice de pe caldarîm capete de țigară. Gestul, lipsit de bunăcuviintă, îi amuză foarte pe colegii care, în acest fel îl încurajează pe M.I.A. pornit să-și etaleze „voinicia" pumnilor. A fost insă oprit la timp de un lucrător de miliție. Ceea ce ne-a atras atenția a fost și aceea că din mulțime s-au găsit compătimitori. Șerban M. (șofer la I.U.T.) se arăta indignat, dar în sens invers de cum ar fi trebuit să fie: „lasă, că nu ajunge el la Pe strada Aprodu Arbore ne atrag atenția niște țipete „înflorite" cu expresii deșuchiate la auzul cărora unii trecători își acoperă urechile. Gogonea Ioan, muncitor la I.M.R, duhnind a băutură, își etala necuviința in mijlocul străzii. In cel mai... fericit caz trecătorii se opreau, ascultau și... plecau mai departe, miliție. E de ajuns să-i facă un brînd milițianului, și"... " Comentariile sînt , de, prisos. Nocivitatea înlocuitorii opiniei publice cu părerile personale exprimate în umbra unor optici deformate este lesne de înțeles. Mandatul nostru, al celor mulți, de a fi apărători ai eticii sociale nu ne dă dreptul la pasivitate, la solidaritate cu bădărănia, tupeul, agresivitatea. Un grad sporit de exigență în reacțiile noastre elementare este în proporționalitate directă cu lupta pentru lichidarea manifestărilor incompatabile , cu ținuta morală a societății noastre. «4» și a falsei compasiuni In municipiul Roman PROPUNERILE CETA1ENILOR generatoare de importante y P v m ' ® mtdptuiri Sunt multiple căile de făurire și consolidare a legăturilor dintre organele locale ale puterii și administrației de stat cu masele de cetățeni din unitățile teritorial-administrative respective. Pe măsură ce organele chemate să înfăptuiască politica partidului și statului nostru și să asigure aplicarea drepturilor constituționale ale cetățenilor își îmbunătățesc stilul și metodele de munca, găsesc în propunerile și sugestiile făcute de oamenii muncii un izvor nesecat de documentare și inițiativă pentru activitatea lor curentă și de perspectivă. Consiliul popular al municipiului Roman și comitetul său executiv acordă atenție sporita acelor propuneri care vizează continua dezvoltare a localității, crearea unor condiții mai bune de viață pentru cetățeni. Cele 457 propuneri făcute de locuitorii orașului în 1969—1970 îmbrățișează domenii de activitate foarte variate. Ele au fost formulate de regulă în cadrul adunărilor cetățenești pe circumscripții electorale, în adunările asociațiilor de locatari, în sesiuni, în comisiile permanente. Cu sprijinul unui colectiv special s-a examinat atent fiecare propunere, oportunitatea ei, soluțiile de rezolvare. Firește unele au fost repartizate serviciilor sau sectoarelor din cadrul Consiliului popular, altele diferitelor instituții întreprinderi de pe raza municicipiului, în fine, unele au fost luate în studiu de comisiile permanente și incluse în planul de măsuri al municipalității. Pe parcurs, în ședințe de birou permanent, în sesiuni, precum și într-o plenară a Consiliului municipal al Frontului Unității Socialiste s-a analizat stadiul realizării propunerilor făcute de cetățenii orașului și s-au stabilit măsuri concrete de impulsionare a aplicării celor cu termene în 1970. Dar să exemplificăm. Foarte multe propuneri au privit sectorul de gospodărie comunală. Acum, cînd sfîrșitul anului nu mai este departe, se poate face un prim bilanț al înfăptuirilor. Au fost modernizate 15 străzi, dintre care notăm strada Bogdan Dragoș pe o lungime de 2 km la propunerea făcută de cetățenii din cartierul Nicolae Bălcescu. Asfaltarea străzilor Aprodu Arbore, Elena Doamna, Vasile Lupu, Bradului și altele a dus la schimbarea aspectului general dintr-o întreagă zonă orășenească. Constantin COBUZ, instructor cu problemele obștești la Consiliul popular municipal Roman (Continuate In parf.a llla) . i. * Curier In repetiție la Teatrul Tineretului De cîteva zile, un colectiv artistic al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț a început, sub conducerea regizorului Radu Penciulescu, pregătirea unei noi premiere a actualei stagiuni. Piesa cu care în curînd actorii pietreni se vor prezenta din nou în fața examenului public este o comedie de Jean Anouilh și se află la prima montare pe o scenă românească, traducerea textului aparținîndu-i, de asemenea, lui Radu Penciulescu. Este vorba de „BALUL HOȚILOR“, o piesă cu partitură antrenantă, al cărei comic rezultă din abundența qui proquo-urilor și a situațiilor paradoxale. Rolurile principale ale viitorului spectacol sunt interpretate de actorii Adina Pamfil Almăjan, Olga Bucătaru, Lucia Ștefănescu, Mitică Popescu, Teodor Danetti, Constantin Cojocaru și Lelia Săndulescu. Conferențiază Iulian Antonescu Sub auspiciile Universității populare din Piatra Neamț, astă seară, de la ora 19, în ambianța sălii mici a Casei de cultură a sindicatelor din localitate, lectorul universitar Iulian Antonescu va fi din nou oaspetele publicului auditor pietrean. Tema prelegerii ce va fi prezentată cu acest prilej este „Istoricul și locul său în societate". Realizări meritorii ale meșteșugarilor Cooperativa meșteșugărească „Unirea" din orașul Tîrgu Neamț ne comunică îndeplinirea planului anual la trei indicatori, înainte de 20 noiembrie , producția marfă, livrări de mărfuri către fondul pieții și desfacerea de mărfuri. Substanțialele depășiri de plan au înregistrat secțiile : cizmărie comandă (condusă de Dumitru Olaru), confecții femei nr. 1 și 2 (Virginia Petraru și Constanța Zaharia), secția de plăpumî-letijerie (Maria Gălăeanu) tricotaje (Ana Pleșca), secția de confecții pentru bărbați nr. 3 și altele. Pronoexpres La Concursul nr. 48 din 25 noiembrie 1970, au fost extrase din urnă următoarele numere : Extragerea II 13, 40, 34, 42, 11, 9. Fond de premii: 902.537 lei. Extragerea a II-a j 18, 39, 5, 41, 32. Fond de premii i 617.891 Zei, II