Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-11-26 / nr. 858

Ședința Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. și a Consiliului de Miniștri în ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P. C. R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști, în cadrul ședinței au fost dezbătute și adop­tate propunerile de îmbunătățire a planului cin­cinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, pro­iectul bugetului de stat pe anul 1971, în încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvîn­­tarea va fi dată publicității." De asemenea, Comitetul Executiv și Consi­­siliul de Miniștri au examinat și aprobat propu­nerile de măsuri privind organizarea, planifi­carea și conducerea agriculturii, cuprinse în ex­punerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secre­tarii pentru problemele de agricultură ai comite­telor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor co­mitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți spe­cialiști și cadre din agricultură. Expunerea tova­rășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. în cadrul ședinței a fost prezentată o infor­mare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlă­turarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Con­siliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespun­zătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la­ Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii Adunări Na­ționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca Urmare a inundațiilor din primăvara acestui an, în în­treaga țară s-a desfășurat activitate intensă pentru înlă­­­turarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, ță­rănimea, intelectualitatea, în­tregul popor au muncit cu ab­negație pentru învingerea gre­utăților și recuperarea pierde­rilor suferite de economia na­țională și de populația din zo­nele sinistrate, pentru îndepli­nirea planului de stat. La constituirea unei părți din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferi­te, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizațiile de masă, obștești, cooperatiste și profesionale care, pe lângă donații de alimente, îmbrăcă­minte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pen­tru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă în pre­zent din această contribuție, împreună cu subscrierile fă­cute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2­026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii So­cialiste . România adresează calde mulțumiri tuturor cetă­țenilor țării care prin efortu­­­­rile lor în muncă și prin aju­toarele acordate și-au adus a­­portul la recuperarea pagube­lor cauzate de­ inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și a­­sociații internaționale. Valoarea ajutoarelor mate­riale și în bani oferite din străinătate însumează 1590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv a­­jutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința po­porului nostru, țărilor socia­liste, celorlalte state, organiza­țiilor și asociațiilor internațio­nale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat și d­e întregul nostru popor, aju­toarele acordate de populația țării și cele primite din stră­inătate au permis să fie refă­cute o parte din distrugerile provocate de calamități și sa­tisfăcute nevoile cele mai a­­cute al­e populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor si­nistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 mi­lioane lei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de a­­partamente destinate populați­ei rămase fără adăpost. Din a­­jutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistra­tă a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 mili­oane lei, medicamente în va­loare de circa 32 mili­­oane lei, articole de îmbrăcă­minte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperati­velor agricole de producție în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagube­lor, s-au alocat fonduri în va­loare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații, a rețelelor de energie, a insti­tuțiilor de învățămînt și să­nătate au fost angajate fon­duri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul sta­tului, iar o parte sunt acope­rite din fondurile bănești și a­­jutoarele materiale primite din țară și străinătate. Dona­țiile primite sau în curs de pri­mire din străinătate­­ sub for­mă de utilaje, aparatură, ma­terii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea în­treprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apă­rare împotriva inundațiilor și obiective de interes social dis­truse sau avariate de inunda­ții. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de re­cuperare a pagubelor înregis­trate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniș­tri au stabilit să se sisteze în­casarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din sala­riile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa­ cum­­ este cunoscut, totalizează peste 16 miliarde lei. Impune Continua­rea eforturilor pentru îndepli­nirea și depășirea planului de stat pe acest an și pregătirea tuturor condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. Munții,­fabrica și blocurile se îngemănează in peisajul Bicazului. r L And III Nr. 858 Joi 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Pagina ■ a fi­a Masă rotundă materiale de construcții de calitate și intr-o gamă largă de sortimente! Ne aflăm la capătul unui cincinal în care constructorii din județul nostru au avut de realizat un însemnat volum de investiții și în pragul unei perioade cînd activitatea de cons­trucții va cunoaște o nouă și considerabilă dezvoltare, în­­tr-adevăr, numai pentru anul viitor, fondurile de investiții industriale și social-culturale alocate județului Neamț sunt de peste 1,5 ori mai mari decât cele din acest an. Infăptuirea obiectivelor stabilite este nemijlocit condiționată de aprovi­zionarea șantierelor cu materiale de construcții în cantități suficiente, de bună calitate și într-o gamă mereu mai largă de sortimente. Pornind de la considerentul că 2/3 din necesarul lor de materiale șantierele din județ și le asigură de la fabricile din Piatra Neamț, Roman și Bicaz, redacția ziarului „Ceahlăul“ a organizat recent, în colaborare cu Comisia economică a Co­mitetului județean Neamț al P.C.R. și cu Inspectoratul ju­dețean pentru controlul calității produselor, o masă rotundă care a reunit atît reprezentanții constructorilor, cât și pe cei ai fabricilor producătoare la o dezbatere despre calitatea și diversitatea materialelor de construcții. Publicăm în ziaru­l nostru de astăzi o succintă relatare a acestor dezbateri, la care au participat : ing. MIHAI POPOVICI, șeful Comisiei economice a Comitetului județean de partid : ing. MIHAI AGAFIȚEI, director ; ing. ION CO­LOMEI, director adjunct ; ing. ELENA TARANGOIU și ing. NICOLAE COSTAN — cu toții reprezentînd Inspectoratul ju­dețean pentru controlul calității produselor ; STELIAN VA­­SILESCU, inginer șef adjunct și ing. TEODOR IONESCU, șeful serviciului C.T.C. de la întreprinderea județeană de construcții­­montaj ; ing. TIBERIU KRAUS, directorul fabricii de produse ceramice „Zorile noi" ; GHEORGHE BULBA, inginer șef și ing. NICOLAE CIOBANU, șeful serviciului C.T.C. al aceleiași unități,­ VASILE MANOLACHE, inginer șef la Fabrica de ciment Bicaz ; IOSIF PITNER, secretarul comitetului de partid și ing. NICOLAE CIOBANU, șeful serviciului C.T.C. de la întreprinderea de prefabricate Roman; ing. GEORGETA NICHIFOR, din serviciul de industrializare al C.E.I.L. Piatra Neamț și ing. TEODOR TRIPȘA, din serviciul tehnic al Fa­­bricii de cărămizi Roman. LIPSA DE GRIJA provoacă goluri în BAZELE FURAJERE Un loc important in preocu­pările­­ lucrătorilor din­­ cultura județului nostru agri­­ol o­­cupă asigurarea celor mai­ bune condiții de furajare a a­­nimalelor pe întreaga­­ perioadă de stabulație, în așa fel incit ca furajele existente să se poa­tă menține și stimula potenți­alul­­ productiv al animalelor. Important este ca în toată această perioadă, paralel cu asigurarea necesarului de fu­raje specialiștii, consiliile de conducere să urmărească in permanență modul cum rațiile — riguros stabilite­­— sunt pre­lucrate, conform tehnologiilor cunoscute, ignorarea acestora ducînd în mod inevitabil la ri­sipă de furaje și în ultimă in­stanță la însemnate pierderi economice. Cum a fost organizată­ fura­jarea animalelor în perioada stabulației ? Se respectă întru­­totul indicațiile organelor a­­gricole de specialitate referi­toare la prepararea și adminis­trarea furajelor, în special a grosierilor ? Iată numai două din întrebările la care am cău­tat răspunsul într-un raid or­ganizat prin cîteva unități a­­gricole cooperatiste. De la în­ceput se impune o observație: condițiile specifice ale acestui an au făcut ca în cele mai multe unități să existe virtual un important deficit de furaje, in special de concentrate. In această situație se impune o maximă grijă în folosirea fu­rajelor existente, în special a grosierelor, ridicarea valorii nutritive a acestora prin pre­parare. Este regretabil faptul că cu excepția cîtorva unități ca : Secuieni, Cordun, Moldo­veni și altele unde această preocupare este ilustrată prin rezultatele obținute, în majo­ritatea cooperativelor agricole de producție din județ, furaja­rea animalelor rămîne încă la aprecierea îngrijitorilor care din comoditate sau neștiință preferă să administreze gro­sierele în stare brută, iar ce­lelalte furaje, de-a valma pen­tru întreg lotul. Furajarea di­ferențiată în funcție de pro­ducția obținută de la fiecare animal rămîne în acest caz, doar o vorbă goală. O astfel de situație am întîl­­nit-o la Podoleni unde, deși animalele au intrat în stabula­­ție, nicăieri în grajdiuri nu erau (Continuare In pag, a lll-a) OPINIA PUBLICA IN APĂRAREA ETICII SOCIALE Nocivitatea martorului pasiv«. Am văzut oameni care, la aplicarea sancțiunilor penale legale n-au apelat la nici un fel de disculpare (probele vi­novăției fiind evidente), dar care și-au pus în mișcare întreg arsenalul de „justificări" în momentul cînd faptele lor au fost aduse la cunoștința opiniei publice. Adesea ne vizitează la redacție „eroii“ unor artico­le publicate care se plîng nu atît de vreo pretinsă injustețe a faptelor consemnate cît de aceea că îi arată lumea cu de­getul, că „nu mai pot scoate capul din casă". E o dovadă incontestabilă a valorii coerci­tive pe care o reprezintă opi­nia publică. Atâta vreme cu­ acest for colectiv își exercită prerogativele, se poate, vorbi în sens major despre influen­ța pozitivă a acestuia asupra individului care a nesocotit litera legii, normele etice una­nim acceptate. Cînd opiniei îi lipsește o anume „tempera­tură“ morală manifestată cel mai adesea prin­­ pasivitate, devierile de la principiile noas­tre etice capătă „aripi“. Am văzut oameni de bună credin­ță, care deși ceea ce văd nu le este pe plac, se mulțumesc să rămînă în postura de mar­tori inofensivi. Ne aflam la miliția munici­piului Roman cînd a fost adus numitul Halangescu Mihai, din strada Nouă, 76, un ins ex­­travagant, fără ocupație". La urma urmei ce am­ făcut? De ce să r­c amendați ? M-am jucat și eu ...". Ne dumirim în curînd. H. M. își găsise o „inspirată" sursă de distracție la cinematograful „23 August" , din balcon, „puncta" liniștea spectatorilor cu pocnetele unui pistol-jucărie (menționăm că H. M. are . ., 24 ani). Deși zgomotele îi deranjau, spec­tatorii s-au mulțumit să clatine din cap și să tacă. Nimeni nu l-a luat de guler pe vlăjganul de 24 de ani care se juca cu liniștea, nervii și răbdarea lor. Pasivitatea poate ar fi­ du­rat pînă la sfîrșitul spectaco­lului dacă, întîmplător în sa­lă nu s-ar fi aflat un lucrător de miliție care i-a aplicat sanc­țiunea cuvenită. Ne-am refe­rit la acest caz pentru că am auzit nu o dată cuvintele: „Ce să mă bag ? E treaba mili­ției". Dar poate să existe la fiecare pas un milițian care Cumsecădenia, filozofările la modul „lasă-l, dom-le, că n-a făcut cine știe ce" sau, ceea ce e și mai grav, încuraja­rea visului care a greșit, o­­feră teren propice de manifes­tare a abaterilor. Intr-un auto­buz, un călător refuză să scoată bilet. Intervenția șofe­rului se lovește însă de pă­rerea cîtorva indivizi care ar­gumentează : „... merge și el, acolo, o stație, două. Ce, îl duci în spate, e autobuzul du­­mitale ?“ Subit, infractorul la corectitudine, încurajat, simte că-i cresc aripi de... erou. Pe strada „Ștefan cel Mare", să facă ordine ? Atunci noi opinia publică, ce facem ? La restaurantul „Gică și Mitică", din aceeași localitate, Constantin Alexandru, din strada Spiru Haret, 109, a luat pur și simplu la bătaie pe un consumator pașnic, obligindu-l să-i dea de băut. Deși localul era plin, nimeni n-a intervenit să pună la­ punct pe scanda­lagiu, din Roman, la căderea serii. Lume, multă la promenadă. Misiroiu Ion Adrian (str. Vu­cențe 5)­­il acostează pe G. I., obligîndu-l să-i ridice de pe caldarîm capete de țigară. Gestul, lipsit de bunăcuviintă, îi amuză foarte pe colegii care, în acest fel îl încurajează pe M.I.A. pornit să-și etaleze „voi­­nicia" pumnilor. A fost insă oprit la timp de un lucrător de miliție. Ceea ce ne-a atras a­­tenția a fost și aceea că din mulțime s-au găsit compătimi­tori. Șerban M. (șofer la I.U.T.) se arăta indignat, dar în sens invers de cum ar fi trebuit să fie: „lasă, că nu ajunge el la Pe strada Aprodu Arbore ne atrag atenția niște țipete „în­florite" cu expresii deșuchiate la auzul cărora unii trecători își acoperă urechile. Gogonea Ioan, muncitor la I.M.R, duh­nind a băutură, își etala necu­viința in mijlocul străzii. In cel mai... fericit caz trecătorii se opreau, ascultau și... plecau mai departe, miliție. E de ajuns să-i facă un brînd­ milițianului, și"... " Com­entariile sînt , de, prisos. Nocivitatea înlocuitorii opiniei publice cu părerile personale exprimate în umbra unor op­tici deformate este lesne de înțeles. Mandatul nostru, al ce­lor mulți, de a fi apărători ai eticii sociale nu ne dă drep­tul la pasivitate, la solidaritate cu bădărănia, tupeul, agresivi­tatea. Un grad sporit de exi­­gență în reacțiile noastre ele­mentare este în proporționali­­tate directă cu lupta pentru lichidarea manifestărilor in­­compatabile , cu ținuta­­ morală a societății noastre. «4» și a falsei compasiuni In municipiul Roman PROPUNERILE CETA1ENILOR generatoare de importante y P v m ' ® mtdptuiri Sunt multiple căile de fău­rire și consolidare a legăturilor dintre organele locale ale puterii și administrației de stat cu masele de cetățeni din unitățile teritorial-administra­­tive respective. Pe măsură ce organele chemate să înfăptu­iască politica partidului și statului nostru și să asigure aplicarea drepturilor constitu­ționale ale cetățenilor își îm­bunătățesc stilul și metodele de munca, găsesc în propu­nerile și sugestiile făcute de oamenii muncii un izvor nese­cat de documentare și iniția­tivă pentru activitatea lor curentă și de perspectivă. Consiliul popular al munici­piului Roman și comitetul său executiv acordă atenție sporita acelor propuneri care vizea­ză continua dezvoltare a lo­calității, crearea unor condiții mai bune de viață pentru cetă­țeni. Cele 457 propuneri făcu­te de locuitorii orașului în 1969—1970 îmbrățișează dome­nii de activitate foarte variate. Ele au fost formulate de re­gulă în cadrul adunărilor ce­tățenești pe circumscripții e­­lectorale, în adunările asocia­țiilor de locatari, în sesiuni, în comisiile permanente. Cu sprijinul unui colectiv special s-a examinat atent fiecare propunere, oportunitatea ei, soluțiile de rezolvare. Firește unele au fost repartizate servi­ciilor sau sectoarelor din ca­drul Consiliului popular, al­tele diferitelor instituții întreprinderi de pe raza muni­ci­cipiului, în fine, unele au fost luate în studiu de comisiile per­manente și incluse în planul de măsuri al municipalității. Pe parcurs, în ședințe de birou permanent, în sesiuni, pre­cum și într-o plenară a Con­siliului municipal al Frontului Unității Socialiste s-a anali­zat stadiul realizării propune­rilor făcute de cetățenii orașu­lui și s-au stabilit măsuri con­crete de impulsionare a apli­cării celor cu termene în 1970. Dar să exemplificăm. Foar­te multe propuneri au privit sectorul de gospodărie comu­nală. Acum, cînd sfîrșitul a­­nului nu mai este departe, se poate face un prim bilanț al înfăptuirilor. Au fost moder­nizate 15 străzi, dintre care notăm strada Bogdan Dragoș pe o lungime de 2 km la pro­punerea făcută de cetățenii din cartierul Nicolae Bălcescu. As­faltarea străzilor Aprodu Arbo­re, Elena Doamna, Vasile Lupu, Bradului și altele a dus la schimbarea aspectului general dintr-o întreagă zonă orășe­nească. Constantin COBUZ, instructor cu problemele obștești la Consiliul popular municipal Roman (Continuate In parf.­a lll­a) . i. * Curier In repetiție la Teatrul Tineretului De cîteva zile, un colectiv artistic al Teatrului Tinere­tului din Piatra Neamț a în­ceput, sub conducerea regi­zorului Radu Penciulescu, pregătirea unei noi premiere a actualei stagiuni. Piesa cu care în curînd actorii pie­­treni se vor prezenta din nou în fața examenului pu­blic este o comedie de Jean Anouilh și se află la prima montare pe o scenă româ­nească, traducerea textului aparținîndu-i, de asemenea, lui Radu Penciulescu. Este vorba de „BALUL HOȚI­LOR“, o piesă cu partitură antrenantă, al cărei comic re­zultă din abundența qui pro­­quo-urilor și a situațiilor paradoxale. Rolurile principale ale viitorului spectacol sunt in­terpretate de actorii Adina Pamfil­ Almăjan, Olga Bucă­­taru, Lucia Ștefănescu, Miti­că Popescu, Teodor Danetti, Constantin Cojocaru și Lelia Săndulescu. Conferențiază Iulian Antonescu Sub auspiciile Universității populare din Piatra Neamț, astă seară, de la ora 19, în ambianța sălii mici a Casei de cultură a sindicatelor din localitate, lectorul universitar Iulian Antonescu va fi din nou oaspetele publicului au­ditor pietrean. Tema prele­­gerii ce va fi prezentată cu acest prilej este „Istoricul și locul său în societate". Realizări meritorii ale meșteșugarilor Cooperativa meșteșugăreas­că „Unirea" din orașul Tîrgu Neamț ne comunică îndepli­nirea planului anual la trei indicatori, înainte de 20 no­iembrie , producția marfă, livrări de mărfuri către fon­dul pieții și desfacerea de mărfuri. Substanțialele depășiri de plan au înregistrat secțiile : cizmărie comandă (condusă de Dumitru Olaru), confecții femei nr. 1 și 2 (Virginia Petraru și Constanța Zaha­­ria), secția de plăpumî-letije­­rie (Maria Gălă­eanu) trico­taje (Ana Pleșca), secția de confecții pentru bărbați nr. 3 și altele. Pronoexpres La Concursul nr. 48 din 25 noiembrie 1970, au fost ex­trase din urnă următoarele numere : Extragerea II 13, 40, 34, 42, 11, 9. Fond de premii: 902.537 lei. Extragerea a II-a j 18, 39, 5, 41, 32. Fond de premii i 617.891 Zei, I­I

Next