Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-10-27 / nr. 832

lin remarcabil succes și o elocventă mărturie a elanului cu care româniștii, ceilalți oameni ai muncii din întreprinderile județului nostru înfăptuiesc politica marxist - leninistă a Partidului Comunist Român Cu 66 de zile mai devreme INDUSTRIA JUDEȚULUI NEAMȚ ȘI-A ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL lA prOduCțIA globAlĂ I I mm­mmmnmimmm Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Tovarășului Secretar General NICOLAE CEAUȘESCU * Comitetul județean de partid, în numele tuturor comuniștilor din întreprinderile in­dustriale ale județului, raportează Comite­tului Central al partidului, dumneavoastră, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că industria județului Neamț și-a realizat pla­nul producției globale industriale pe perioa­da 1965—1970 cu 66 zile mai devreme. Pe baza ritmului realizat pînă în prezent, la sfîrșitul acestui an se va da o producție su­plimentară în valoare de 1,2 miliarde lei peste prevederile inițiale ale planului cin­cinal, concretizindu-se în : 575 milioane ki­­lowați­ d­e energie electrică, 600 tone fire și fibre poliamidice, 42 mii tone îngrășăminte cu azot substanță activă, 300 mii tone ciment, 63 milioane bucăți cărămizi și blocuri cera­mice, 13 mii tone celuloză, 200 mii m.c. cherestea, 3,9 milioane bucăți tricotaje și alte produse. Această importantă realizare a oamenilor muncii din întreprinderile județului consti­tuie o vie expresie a patriotismului fierbin­te al comuniștilor și celorlalți oameni ai muncii, o grăitoare mărturie a devotamentu­lui și abnegației cu care lucrătorii de pe a­­ceste meleaguri ale patriei noastre știu să dea viață politicii științifice, marxist-leninis­­te a partidului și statului nostru. Puternic mobilizați de îndemnul partidului nostru și, mai ales, de istoricele documente ale Congresului al X-lea, în toate întreprin­derile industriale s-au desfășurat ample ac­țiuni pentru sporirea eficienței economice, reducerea consumurilor specifice, a tuturor cheltuielilor de producție, depășirea planului de beneficii. Nivelul productivității muncii la sfîrșitul anului 1970 va fi cu 37 la sută mai mare față de 1965, asigurîndu-se pe a­ 26 OCTOMBRIE 1970 coastă cale peste 63 la sută din sporul de producție. Numai în anul 1970 indicele pla­nificat al productivității muncii va fi depă­șit cu 3 la sută. In județul nostru se remarcă, ca o caracte­ristică de bază a activității economice, rit­mul înalt de dezvoltare, ceea ce a asigurat succese importante de la un an la altul. In toată perioada cincinalului, ritmul mediu a­­nual de creștere a producției industriale a fost de 10,9 la sută, depășindu-se sarcina sta­bilită prin plan cu 1,5 la sută. Pentru valorificarea superioară a rezerve­lor existente în județ, prin grija conducerii partidului nostru s-au alocat importante su­me de investiții pentru acest cincinal, care­­ au permis să punem în funcțiune noi capa­­­­cități de producție cum sunt: instalațiile Re­­ton II—III și Melana III de la Uzina de fibre și îngrășăminte chimice Săvinești, laminorul de 6 țoli de la Uzina de țevi din Roman, secția de tuburi PREMO de la întreprinde­rea de prefabricate din Roman, precum și dezvoltarea, modernizarea, reutilarea tutu­ror celorlalte unități. Sîntem deplin convinși că realizările im­portante din acest cincinal și îndeosebi ale anului în curs vor constitui premise de sea­mă pentru realizarea sarcinilor mari trasate de Congresul al X-lea al partidului Întregu­lui nostru popor. Puternic însuflețiți de politica Înțeleaptă, clarvăzătoare a partidului, toți oamenii mun­cii din județ, în frunte cu comuniștii, asi­gură conducerea partidului, pe dumnea­voastră, tovarășe Secretar General, că vor pune in valoare întreaga capacitate și e­­nergie creatoare de care dispun, pentru a da viață mărețelor obiective stabilite de partid și guvern, în numele dezvoltării mul­tilaterale a României socialiste. COMITETUL JUDEȚEAN NEAMȚ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN -------------------------------- CONSFĂTUIRE PE ȚARĂ PRIVIND MECANIZAREA LUCRĂRILOR DIN DOMENIUL AGRICULTURII Ieri au început, la Casa de cultură a sindicatelor din Pia­tra Neamț, lucrările unei consfătuiri republicane a me­canizatorilor din domeniul a­­griculturii, cu participarea di­rectorilor adjuncți cu proble­me de mecanizare, și a eco­nomiștilor din cadrul direc­țiilor­ agricole județene, a u­­nor reprezentanți ai Direc­ției de aprovizionare, și des­facere și ai Direcției genera­le a mecanizării din cadrul Mi­nisterului Agriculturii și Sil­viculturii. Consfătuirea, orga­nizată de către Direcția Ge­nerală a Mecanizării din Mi­nisterul Agriculturii și Silvi­culturii, înscrie la ordinea de zi probleme cu caracter lu­crativ, dintre care amintim : informare privind desfășu­rarea activității întreprinde­rilor de mecanizare în primele nouă luni­ ale anului; planul de măsuri privind acțiunile ce se vor întreprinde în­­ perioa­da de timp următoare ; ana­liza planului de dotare cu utilaje pe anul 1971. Programul consfătuirii mai include prezentarea consta­tărilor unei echipe de control a Ministerului Agriculturii și Silviculturii privind activi­tatea de mecanizare în jude­țul Neamț, precum și vizita­rea secției de mecanizare din Comuna Ștefan cel Mare și a crescătoriei de păsări din ca­drul G.A.P. Căciulești. La lucrări au participat, în prima zi a consfătuirii,­ tova­rășii ing. Aurel Zbanț, secre­tar al Comitetului județean Neamț al P­C­R­, ing. Emil Luca, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii, ing. Dorin Georgescu, vicepre­ședinte al Consiliului popu­lar județean, directorul Di­recției agricole județene, ing. Ioan Paul și ing. Gheorghe Gheorghe, directori în Mi­nisterul Agriculturii și Silvi­culturii. rig B3-I38 III I I Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres) — Trimișii speciali transmit: Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Americii cunoscut ieri un moment deo­a­sebit. Răspunzînd invitației pre­ședintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sunt, începînd de ieri, oaspeții Ca­sei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popes­­cu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Na­țională, și Corneliu Mănescu,­ ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficia­lă, potrivit ceremonialului re­­­zervat șefilor de stat. Pe stră­zile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Sta­telor Unite ale Americii, în în­treaga zonă ce cuprinde sedii­le instituțiilor Administrației federale erau arborate drapele de stat ale României și S­­UA. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie e­­locventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor mente, marilor întîlniri la eveni­ni­vel înalt. In parcul Casei Al­be, la locul prevăzut pentru ce­remonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washin­gton, au venit să întîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Sta­telor Unite, purtînd stegulețe românești și americane. Un nu­măr neobișnuit de mare de zia­riști, fotoreporteri, camera­mani, reprezentînd principale­le cotidiene, agenții de presă internaționale, societăți de ra­dio și televiziune, jurnale cine­matografice de actualități cău­tau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazo­­nul din fața podiumului, fanfa­ra în ținută festivă și zeci­­ de ofițeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. în jurul orei 10:15 (ora lo­cală), lîngă podium, au so­sit secretarul , Departamentu­lui de Stat. William Ro­gers,­ și soția, amiralul. Tho­­m­as Moorer, președinte al Comitetului mixt al de stat major, cu soția, șefilor Wal­ter Washington, primarul­ ora­șului, cu soția, Martin Hillen­­brand, asistent al secretarului de­­ stat pentru probleme eu­ropene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A. la București, cu soția, Gil­bert Hahn jr., președintele Consiliului districtului Colum­bia, cu soția, ambasadorul (Continuare In pag. ■ IV-*) Anul III Nr. 832 Marji 27 octombrie 1970 4 pagini 30 bani I­ I IARNA IȘI ANUNȚA SOSIREA De aceea este imperios necesar ca . . . Í ....... in această săptămînă SA SE ÎNCHEIE RECOL­TAREA PORUMBULUI ȘI SFECLEI DE ZAHAR Ploile din­ ultima vreme, bru­mele groase și chiar zăpada care au căzut­­ pe alocuri constituie semnale de alarmă pentru cei ce lucrează pe ogoare. în ul­tima vreme s-au mobilizat, ce-i drept, forțe mai mari pentru strîngerea culturilor tîrzii și pregătirea recoltă viitoare. .Dar trebuie s-o spunem de la început că ritmul actual al lucrărilor este nesatisfăcător. Recoltatul porumbului se efectuase pînă aseară în pro­porție de 74,8 la sută, iar des­­făcatul de 24,4 la sută. Mai sunt de recoltat circa 1.500 ha cu sfeclă de zahăr și de transpor­tat în baze circa 40.000 tone sfeclă. Forte din ce în ce mai mari sunt mobilizate pentru recolta­tul direct din lan­a porumbu­lui. Pe alocuri a început și des­­făcatu. La Cordun, întreaga su­prafață cu porumb a fost re­coltată și desfăcută, circa 200 tone știuleți fiind transportați deja în bază, iar alte 300 tone au fost aduse pentru depozita­re în pătulele de la sediul coo­perativei. La G.A.P. Horia și Ți­­bucani recoltatul porumbului a fost efectuat în întregime, iar la Săbăoani, Săvinești, Bălță­­tești, Budești, Secueni se apro­pie de sfîrșit; în cele mai multe locuri însă, porumbul este tăiat din lan și așezat în glugi, suprafețele res­pective fiind raportate ca re­coltate. Pînă la finalizarea lu­crării mai este însă de scos po­rumbul din lanuri, de desfăcat știuleții care trebuie transpor­tați ,în baze sau depozitați în pătule. Din 17-20 norme conven­ționale care se atribuie între­gului ciclu de lucrări pentru re­coltarea unui ha cu porumb, tă­iatul și așezatul în grămezi re­prezintă doar 7 norme. Așadar, cifra care se raportează, de circa 28.000 ha recoltate din cele peste 38.000 ha cu po­rumb aflate în cultură, nu re­prezintă aspectul final al lu­crării, pînă acolo mai fiind mult de făcut. Cu toate dovezile de dtiință din ultima vreme, stră­tre­buie să amintim că mai există­­ Continuare In­pag. a tî­ aț Sarcini de mare actualitate * Eliberarea terenului ■ Desfăcarea porumbului - Transportul produselor în bazele de recepție ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] Unități E adevărat, în problema a­­provizionării de toamnă cu le­­­gume și fructe proaspete punc­­­tul de apogeu a trecut, îndeosebi după primele brume. Din gră­dini, vii și livezi ne vin, pe zi ce trece, cantități tot mai re­duse de produse. Și totuși... Acum cîteva zile, am găsit cele două magazine intercoope­­ratiste din piața municipiului Piatra Neamț îndestulate aproa­pe cu tot ce trebuie. Asemenea lor erau și magazinul nr. 5 al I.L.F. tot din piață (gestionar V. Panoschi) sau cel cu nr. 12 din cartierul Obor (gestionar C. V. Todirică). Se pare că­­ lucrătorii harnici, gospodari, cu tragere de inimă, care se zbat pentru o bună aprovizionare, reușesc să mențină această situație pe tot cursul săptămînii. Am găsit însă în aceeași zi și si­tuații cu totul contrarii. In deo­sebi în cartierele Foresta și Precista, Țărăncuța, unitățile I.L.F. și ale I.A.S. Girov duceau lipsă acută de produsele nece­sare aprovizionării curente. Si­tuația cea mai proastă era la unitatea nr. 13 I.L.F. dintre no­ile blocuri ale cvartalului Pre­cista, unitate care pînă la sem­nalul nostru a stat închisă. A­­cum este prost aprovizionată. De la redeschidere nu se pri­mise varză. La data noastre lipseau t­ardei, anchetei cono­pidă, varza roșie și albă, etc. Vitrinele erau aproape goale. Ceva cartofi se mai găseau, dar nu erau puși în vînzare. Aflăm că Georgeta Lungu, la cîteva zile chiar după ce a luat unita­tea în primire, a și depus ce­rere de demisie. Ea afirmă că din cauză că nu e bine aprovi­zionată, deși a cerut acest lucru șefului de depozit N. Chiticaș. La depozit ni s-a spus altceva , că nu depune,’ zile de-a rîndul, notă de comandă. Credem că situația va trebui s-o lămureas­că conducerea I.S.F., astfel ca acest cartier, să nu rămînă în continuare neaprovizionat. Slab erau aprovizionate la a­­cea dată unitatea I.L.F. din Ță­răncuța și cea a SA.S. din cvar­talul Precista. La unitatea I.L.F. nr. 9, dintre ele, Maria Olaru „decretase o zi de curățenie, așa că nu se mai îngrijise de apro­vizionarea cu varză, gogoșari, pătrunjel, ca să nu mai vorbim de struguri și cartofi, reparti­zați în acea zi, așa cîți erau, foar­te inegal pe teritoriul municipiu­lui. Oare ce fac merceologii I.S.F.? Vasile Ungureanu, ajutorul șefului de depozit, afirma la a­­cea dată că »de acum gata cu verdețurile, intră la rînd com­plementarele". Că nu e chiar așa, ne-a dovedit­ o buna aprovi­zionare a magazinelor interco­­operatiste. Dar nici chiar așa­­zisele complementare nu se prea găseau în unele din unită­țile vizitate. Noi supunem această notă critică atenției conducerilor I.L.F. și I.A.S., de la care am primit asigurarea, cu cîtva timp înainte, că se va urmări o apro­vizionare ritmică a unităților. . Ceea ce și dorim, în pană de... aprovizionare cu legume și fructe Curier Deschiderea Universității populare din Piatra Neamț Astăzi, la ora 18, în sala mare a Casei de cultură din Piatra Neamț are loc deschi­derea oficială a Universității populare din localitate. Ca și în anii trecuți, actualul an universitar cuprinde o progra­mă amplă, variată, împărțită în patru secții! 1) Cursul de limbi străine (engleză, fran­ceză, germană, italiană, rusă, spaniolă) ț XI). Cursul de pre­gătire școlară (pregătire pen­tru admitere în clasa a IX-a, pentru prezentarea la exame­nul de bacalaureat și admi­tere în învățămîntul superior); III) . Cursul de cultură gene­rală (Actul istoric și semnifi­cația sa ; Cum ne educăm co­piii ; Educația artistică ; Pe­­dagogie; Istoria pedagogiei); IV) Cursuri tehnice (Tehnica în contextul civilizației). A­­ceastă din urmă secțiune își are programate cursurile în cadrul marilor întreprinderi din municipiu. Prelegerile vor fi susținute de cadre didacti­ce universitare, ingineri, me­dici specialiști, reprezentanți ai vieții politice și culturale, conferind astfel manifestări­lor o ținută științifică elevată. După expunerea inaugura­lă de astă-seară, la care sunt invitați toți cursanții, va ur­ma un spectacol de muzică populară prezentat de orches­tra „Gernequra”. Excursii la Doftana Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la­ prăbușirea Dof­­tanei, Agenția județeană Neamț a O.N.T. organizează excursii de 2 zile pentru vi­zitarea celebrei închisori, tran­sformate în muzeu. Deplasa­rea se face cu autocarele, pe două itinerarii. Primul preve­de ruta: Piatra Neamț — Brașov — Sinaia — Cîmpina — Doftana și retur — cost 115 lei (pentru elevi) și 155 lei (pentru salariați); cel doilea itinerariu include de­al în rută și vizitarea Bucureștiu­­lui — cost 128 lei (pentru e­­levi) și 175 lei (pentru sala­riați).. în afară de vizitarea mu­­zeului Doftana, pe traseu sunt stabilite opriri la Castelul Bran, Castelul Peleș, Muzeul Iulia Hașdeu, Casa memorială Grigorescu­, precum și alte puncte de larg interes. Sunt asigurate, în ambele tarife, ca­zare pe Valea Prahovei și două mese. înscrieri se pot face pînă la 8 noiembrie a.c, excursiile fiind eșalonate după această dată. Ședința de cenaclu începînd cu ședința progra­mată pentru miercuri, 28 oc­tombrie a.c., cenaclul literar. „Calistrat Hogaș" își va con­tinua activitatea prin întîl­niri săptămînale. Comentariile reuniunii de mîine vor avea ca punct de plecare versuri­le Elenei Muraru și ale­ lui Constantin Giocoiu. Invitatul de onoare al serii va fi E­­duard Covali, directorul Tea­trului Tineretului din Piatra Neamț. Ședința are loc, ca de obicei, în sala de ședințe a redacției ziarului „Ceahlăul". Traseu prelungit întreprinderea de trans­porturi auto Neamț va pre­­lungi( cu începere de la 1 noiembrie 1970, traseul auto­buzelor pe ruta Piatra Neamț- Bozieni — Făurei, pînă la Climești. Se vor satisface astfel solicitările populației și instituțiilor locale. (Continuarea curierului în pagina a n-a)

Next