Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-02-21 / nr. 623
r ♦ A Sîmbătă, 21 februarie 1970 smnut M MiHiui Misiiiii Uiutfg, 21 I 1 MM Prieteni de pahar Cunoscundu-se întîmplător, Linguraru Gheorghe din Piatra Neamț, str. Verii nr. 71 și Irimia Dumitru din Războieni s-au dus să cinstească acest mare eveniment al vieții lor la bufetul „Lunca Bistriței". Și căzîndu-și cu tronc unul altuia, Linguraru l-a invitat pe Irimia să înnopteze la ei acasă. Dar de cum a trecut pragul prietenul s-a dovedit a fi un. tîlhar. Linguraru l-a lovit pe musafir și sub amenințarea cuțitului i-a luat 500 de lei, după care a dat bir cu fugiții din propria-i casă. A doua zi însă a nimerit la arestul miliției, învățămintele să le tragă toți cei care cultivă asemenea prietenii. Faptă condamnabilă Numai Internarea de urgență în spital a salvat-o pe Bălăiță Lucreția din Roman de la o moarte sigură. Cauza primejdiei? O hemoragie abundentă pe care și-a provocat-o singură în vederea întreruperii sarcinii, folosindu-se de mijloace empirice (un fir de nalbă). Pentru fapta sa, condamnabilă sub toate aspectele, va fi deferită instanței de judecată. Cauzele unui gest limită La nota noastră intitulată „Enigmă?", în care ceream organelor de drept clarificarea sinuciderii minorului Vasiliu C. Silviu, din Tîrgu Neamț, miliția orașului ne comunică rezultatul anchetei sale. Cercetările și examenul medico-legal exclud orice bănuială de crimă. Deși avea condiții bune de trai iar la școală era printre elevii fruntași, Vasiliu C. S. nu s-a împăcat însă deloc cu faptul că adevărații săi părinți trăiau despărțiți. Investigațiile au condus la concluzia că gestul limită a minorului a fost provocat de un dezechilibru sufletesc care are la bază această frustare. Asupra cazului vom reveni. O propunere Semnalam în nota „Reflecții în fața unei cutii poștale“ încurcăturile care survin prin numerotarea defectuoasă a blocurilor din Mărăței. Pe marginea sesizării, Direcția județeană de poștă și telecomunicații ne scrie : „ . . . punerea la punct a problemei va ajuta la identificarea mai exactă a destinatarilor*. Se propune confecționarea pe plan local, prin SIL „Metalurgica", a cutiilor de scrisori, costul acestora fiind suportat de către beneficiari. Transmitem propunerea I.L.L Un pofticios Victor Cosmiceanu, din Piatra Neamț, strada Căprioarei nr- 9, a descins la cofetăria hotelului Ceahlău să mănînce o prăjitură. Pofticios nevoie mare, o tavă cu fursecuri l-a făcut să-i lese gura apă. N-a mai putut răbda, a băgat-o sub palton și și-a făcut vînt pe scări în jos. Și doar în stradă, cînd o deșerta în buzunare, și-a dat seama că-i rămăsese căciula înăuntru. Și din asta i s-a tras de o să țină minte toată viața! ...Și totun Duduman Haralambie, din Iași, (strada Arcului 15) transported o mașină cu țigări pentru Filipop Roman, n-a avut... răbdare și a sustras o parte din marfă. Cînd credea că are... țigări a fost depistat, așa că, în momentul de față, n-are ■.. tutun, dar este nevoit să aibă . •. răbdare pînă la întocmirea dosarului penal. Rubrică realizată de C. LAMATIC I plin cronica unor zile de clocot revoluționar Lunile ianuarie-febmarie ale anului 1945 au fost hotărâtoare în desfășurarea revoluției populare în țara noastră. Întărirea politică și organizatorică a partidului comunist, influenței sale în mase, creșterea consolidarea colaborării dintre miniști și social-democrați caîn cadrul Frontului Unic Muncitoresc, creșterea capacității de acțiune a Frontului Național Democrat și mișcarea revoluționară de nestăvilit a maselor largi populare au determinat, pe planul luptelor sociale și politice, o schimbare neîntreruptă a raportului de forțe în favoarea democrației. In aceste condiții, declanșînd acțiunea decisivă împotriva marii burghezii reacționare și a dominației reprezentanților ei in guvern, Partidul Comunist Român publică, în ianuarie 1945, Programul de guvernare al Frontului Național Democrat, In locul guvernului cu majoritate burgheză, programul preconiza instaurarea unui guvern democrat ieșit din concentrarea Intr-un singur front — F.N.D. —al tuturor forțelor democrate, legate temeinic pe baza unui program unitar de guvernare a țării, ale cărei probleme vitale să fie imediat soluționate“. Prin presa centrală, cit și prin presa locală, programul a fost adus la cunoștința întregului popor. „Programul de guvernare al Frontului Național Democrat — scria, de pildă, ziarul „Moldova liberă" — nu este o simplă expunere de proiecte, el este o chemare la luptă, un îndemn spre mobilizarea tuturor forțelor populare pentru rezolvarea marilor sarcini ce stau in fața poporului român, de realizarea sau nerealizarea lui depinde salvarea țării“. Masele populare, ieșite în stradă, au cerut cu hotărire aplicarea neîntirziată a programului preconizat de P.C.R., instaurarea unui guvern al F.N.D. Orașele și satele se aflau practic sub stăpînirea maselor de demonstranți, ale căror acțiuni de stradă se succedau furtunos. La manifestația ce a avut loc la 30 ianuarie 1945 în București au participat peste 300.000 de persoane, la Ploiești și Constanța, în zilele de 3 și 4 februarie, au luat parte 30.000 de persoane, la Tîrgoviște — 10.000, la Brăila — 8.000, la Craiova — 6.000, la Cîmpina — 5.000, la Roman și Botoșani cite 3.000 de persoane. La începutul lunii februarie 1945, C.C. al P.C.R. a dat cuvînt de ordine să se treacă imediat la ocuparea cu forța a pămînturilor moșierești de către țărani. Activiști ai C.C. al P.C.R. și un mare număr de membri de partid din principalele Întreprinderi industriale din Capitală, activiști ai organizațiilor județene P.C.R., membri ai formațiunilor de luptă patriotice, mii de muncitori au plecat la sate pentru a organiza și sprijini nemijlocit țărănimea să confiște și să-și împartă pămlnturile moșierești. Infruntînd adesea gloanțele jandarmilor trimiși In apărarea moșierilor, țăranii, ajutați de muncitori, au pus stăpinire pe moșii și au împărțit pămînturile, fără să mai aștepte legea agrară, pe care miniștrii reacțiunii din guvern o amînau la nesfîrșit. In numai trei săptămîni, împărțirea pămînturilor a devenit un fenomen general, cuprinzînd întreaga țară. Epopeea luptelor revoluționare a cunoscut momente înălțătoare în cursul asalturilor pentru cucerirea organelor locale ale administrației de stat care aveau încă o conducere reacționară. Însăși reprezentanții burgheziei în guvern erau nevoiți să constate această stare de lucruri. „De cîteva zile, în special, mișcarea în capitalele de județ s-a accentuat — constata generalul N. Rădescu în ședința Consiliului de Miniștri din 16 februarie 1945. Iar, în ceea ce privește agitația la țară pe tema reformei agrare, lucrurile au devenit de o gravitate excepțională“. Peste capul și în pofida burgheziei, în flăcările luptelor populare se năștea noua putere de stat, emanație a voinței populației. La începutul lunii martie 1945, forțele democrați- 1970 ce dețineau conducerea în 52 de județe din cele 58 existente. Intr-o încercare disperată de a se menține la putere, liderii partidelor politice ale reacțiunii și monarhia au căutat ieșirea din situația ce se crease prin acțiuni „de forță“, împingerea țării pe preconizând panta unui război civil, care ar fi permis, potrivit planurilor lor, să atragă intervenția militară a puterilor imperialiste. Planurile reacțiunii de a stăvili avîntul maselor prin forța armelor au eșuat. Zeci și sute de mii de oameni s-au revărsat pe străzi zi de zi, într-un torent ce nu putea fi zăgăzuit. Luptele au atins o tensiune maximă la 24 februarie 1945, și in perioada următoare, tn acea zi, muncitorii din București și din alte centre au zdrobit atacurile bandelor legionare, care încercau să atace masele de demonstranți și să se intimideze prin acțiuni teroriste. La uriașele manifestații ce au învolburat întreaga țară, au participat sute de mii de muncitori, țărani, intelectuali, funcționari și militari. Sub conducerea comuniștilor, peste 600.000 de demonstranți au ocupat străzile la București, 68.000 la Ploiești, circa 30.000 la Timișoara, peste 20.000 la Craiova, tn Capitală, jandarmi adăpostiți în clădirea Ministerului de Interne și In Palatul regal au deschis focul, făcînd să curgă singe nevinovat. Marea ridicare la luptă a muncitorimii, țărănimii, a celor mai largi forțe sociale, a fost decisivă, hotărînd deznodămîntul evenimentelor în favoarea forțelor democratice. La 6 martie 1945 a fost instaurat guvernul de largă concentrare democratică în frunte cu, dr. Petru Groza. „Aceasta a fost — aprecia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — o mare victorie a luptei revoluționare a oamenilor muncii, marcând instaurarea puterii populare și trecerea la Înfăptuirea programului de transformare democratică, revoluționară a societății românești“. Ion MAMINA, de Ia revista „Anale de istorie* 6 Martie 1945 — p///////////////////w///rw///////Z' Sindicatele - factor activ (Urmare din pag. I) coeficientului de folosire a mașinilor unelte pe schimb pînă la nivelul indicatorilor stabiliți la Plenara din decembrie a C.C. al P.C.R. Pornind de la neajunsurile manifestate în anul trecut, organizațiile sindicale au datoria să-și intensifice activitatea educativă pentru întărirea disciplinei în producție și dezvoltarea conștiinței muncitorești. Prioritatea cu care se cuvin abordate problemele economice nu trebuie să îndepărteze organele și organizațiile sindicale de la îndeplinirea altor obligații ce le revin: îmbunătățirea permanentă a condițiilor de muncă și de trai ale salariaților, exercitarea unui control exigent privind respectarea legislației de protecție a muncii, intensificarea activităților cultural-artistice și sportive, diversificarea gamei mijloacelor de răspîndire a cunoștințelor politice, tehnice, științifice și de cultură generală în rîndurile salariaților Traducerea în viață a acestor obiective de mare însemnătate reclamă din partea organizațiilor de sindicat o preocupare permanentă pentru îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă la toate nivelele, astfel încît adunările grupelor sindicale, consfătuirile, schimburile de experiență — toate acțiunile întreprinse — să se înscrie într-un efort general de continuă autodepășire- Pitorescul costumelor — element al succesului formației artistice a Școlii generale nr. 8 Piatra Neamț, Normele de consum (Urmare din pag. 1 nificare, Alexandru Cepan, ne-a explicat că la început s-au făcut eforturi pentru rentabilizarea acestui produs, fără ca acțiunea să se finalizeze. Această încercare nedusă pînă la capăt este prezentată ca dovada imposibilității de rentabilizare și ca motiv al activității cu pierderi la fîșiile de planșeu, ajungîndu-se în situația ca în luna ianuarie 1970 să fie deja depășite pierderile planificate la acest produs. Cheltuielile neeconomicoase sînt completate și de suma de 403 mii lei înregistrate anul trecut și care provin din plata dobînzilor penalizatoare a locațiilor CFR și din degradarea unei cantități de păcură. Pentru normalizarea situațiilor prezentate și pentru preîntîmpinarea repetării unor aspecte de neglijență față de folosirea cu maximă eficacitate a fiecărei cantități de materie primă, se impune aplicarea principiului gestiunii economice proprii, al răspunderii materiale de către cei vinovați pentru risipă. Există posibilități de a se folosi înlocuitori pentru metal și cherestea, dar această acțiune de introducere a noului în procesul tehnologic își face loc cu multă greutate în întreprindere. Este necesar ca serviciile de specialitate să stabilească cu cea mai mare rigurozitate sarcinile precise care revin fiecărui lucrător, fiecărui loc de muncă pentru folosirea mijloacelor materiale și bănești aflate la dispoziția întreprinderii, în scopul obținerii unui efect economic maxim cu efort minim. ÎNTREPRINDEREA COMUNALĂ ROMAN instalează urgent UN TEHNICIAN AUTORIZAT ÎN DISTRIBUȚII ȘI INSTALAȚII GAZE. SE ASIGURĂ LOCUINȚA. RELAȚII SUPLIMENTARE SE POT CERE LA TELEFON 1266. CEAHLĂULPAG; 3 legea prevede Tov. Doroftei Dumitru din Piatra Neamț — ne întreabă dacă desfăcîndu-i-se contractul de muncă la data de 1 decembrie 1969, soția sa care este angajată are dreptul să primească alocația de stat pentru copii. Răspuns. Intrucît nu mai sînteți angajat, soția dumneavoastră a devenit beneficiara alocației de stat pentru copii. Conform art. 118 Codul Muncii soția dumneavoastră poate cere plata alocației din urmă, dar numai în termen de 1 an, de la unitatea unde lucrează. Tov. Irimia Constantin —• salariat la Direcția de pază contractuală, vrea să știe dacă avînd un salariu de 830 lei lunar beneficiază de abonament ITA plătit de unitate pe ruta Piatra Neamț — Gîrcina, avînd în vedere că are domiciliul în comuna Gîrcina. Răspuns. Conform HCM 1051/52 și 2.394/52, unitatea nu este obligată să suporte costul abonamentelor pentru salariații ce au domiciliul în alte localități. Unitatea are însă facultatea ca în lipsă de cadre în localitatea unde își are sediul să angajeze din alte localități și să se plătească costul abonamentelor ITA sau CFR, sau să le asigure transportul cu mijloace proprii. Tov. Cava dii loan din comuna Trifești — a fost școlarizat de către ITA, fiind după terminarea școlii repartizat la Autobaza Buhuși ca șofer. Pe data de 26 august 1964 i s-a desfăcut contractul de muncă în baza art. 20 lit. e Codul Muncii. Dorește să știe dacă în mod legal este obligat la plata cheltuielilor de școlarizare către ITA. Răspuns ! Prin contractul de școlarizare încheiat cu ITA, v-ați obligat să prestați munca 3 ani după terminarea școlii la locul de muncă unde veți fi repartizat. Intrucît contractul de muncă s-a desfăcut în baza art 20 lit. e Codul Muncii, deci din vina dumneavoastră, sînteți obligat să suportați cheltuielile efectuate de unitate cu școlarizarea. Tov. Bejan Neculai din Tîrgu Neamț — a fost pensionat în urma unui accident suferit la locul de muncă, beneficiind de o pensie de invaliditate gr. II, în sumă de 515 lei lunar. Dorește să știe dacă pensia a fost bine calculată și dacă la împlinirea vîrstei de 62 ani poate beneficia de pensie pentru limită de vîrstă-Răspuns ! Pensia de care beneficiaț a fost corect calculată la suma de 515 lei lunar, respectîndu-se dispozițiile art. 21 din Legea 27/1966. La împlininarea vîrstei de 62 ani, puteți beneficia de pensie pentru limită de vîrstă numai dacă vezi vechimea în muncă completă. Lîngă mașinile cu dublă comandă... (Astăzi jubileul Școlii de șoferi din Bicaz) Bicazul, orașul celor aproape 11.000 de locuitori, este cunoscut astăzi mai ales prin marea cutezanță a barajului, ca și prin produsele Fabricii de ciment, trecute și dincolo de hotarele țării. Este cunoscut însă și prin ceea ce acolo, în marginea Dodenilor, într-o fortotă neîntreruptă, se consumă în fiecare zi, cu tenacitate. „Debraiază ușor, ușor, am spus.. . atenție la semne ... așa... intersecția, fi atent la intersecție... reduce viteza...“ Aceste cuvinte și altele la fel le-am auzit timp de cîteva ore, aici, în mijlocul celor 900 de elevi ai Școlii de șoferi profesioniști din Bicaz. Se rosteau, cu anume febrilitate, cei care ocupau scaunul de lîngă „șofer“, niște oameni obișnuiți cu viscolul și cu drumurile, deveniți, într-un fel stâigaci, profesori... „Ai foarte multă răspundere pe scaunul acesta, ne-a spus unul dintre ei. Pe mina începătorilor, volanul înseamnă griji permanente, luciditate maximă, atenție dublă. Și toate acestea nu le rezolvi cu dubla comandă. După ore, seara, oboseala te copleșește“. La început, exact acum 10 ani, au fost 300 de elevi. Numărul absolvenților a crescut an de an. In 1970 ei vor fi 1800. „In felul acesta, a Început să se audă despre școala aceasta de sub munte — ne spune directorul școlii, Gheorghe Ivănușcă. Acum, la împlinirea a 10 ani de activitate, avem temeiuri să fim mîndri de ceea ce am realizat. Pentru viitor ? Calitate, eficiență“. Ceea ce-ți reține aici atenția este mai ales disciplina, ordinea în care se lucrează, se învață. „Ne străduim să formăm la elevi deprinderi profesionale, dar în aceeași măsură urmărim educarea unui anumit spirit al meseriei, confirmă și Petru Botez, directorul de studii. Viitorii conducători auto trebuie să știe că volanul îl investește cu responsabilități infinite, că greșelile se plătesc foarte scumpe. După ore, seara, oboseala te copleșește, dar oamenii aceștia revin aici în fiecare dimineață, de la 20—30 km, bucurîndu-se pentru munca aceasta, istovitoare uneori. „De fapt, aici este casa noastră“, constată profesorul Vasile Buruiană, unul dintre cei mai vechi din școală. Lui i se adaugă numeroși alți maiștri, instructori, care prin activitatea de fiecare zi au pregătit și satisfacțiile acestui jubileu, intre ei Gavril Boroianu, Lumbru, Gh. Dumitriu, L. Pantaze, D. Nistor ș.a. Cu toții îndrăgesc această tăietură a șoselei Bicazului, unde, pînă sub verticala barajului, sînt răspîndite săli de clasă, dormitoare, precum și șosele și străzi miniaturale, viitoare dificultăți ale meseriei. Le sunt familiare cele aproape 70 de mașini, atelierele, toată această atmosferă care „tulbură orașul, altminteri foarte liniștit“ — cum remarca unul din cei 900 de elevi. Veniți din toate colțurile țării, aceștia — promoția unui deceniu de activitate — vor pleca de aici peste cîteva luni cu bucuria cu care oamenii cîștigă noi dimensiuni ale cunoașterii, cu răspunderea cu care au fost investiți de oamenii de aici, care asigură în fiecare zi din scaunul de alături, cu pedala, cu întreaga lor ființă, comenzile duble ... V. T. LUNA FEBRUARIE-LUNA ALBITURILOR! ^JGogazhe/e coo/cerafM consum vălu/a fautes/toz/f/’e un bogat și vânat sor/imentate fesă fur/ //? rrwcfe/e sf car/fes fur/ r?of SfFO/Z,Zm#U/?/,Pf/YZu/?rp/stffMf7 0pf, ttej/?zavaBÍPOPZM£rfi/„P/Mr/*sc>”PtttDf£Z, FETEBE MESE S/PPOSMPE m r/coze de ecesegen. GOSPOD/Uf J7* /t/na o/hffon/or v7zr/czJ? nec/goârof rr/oaazfne/et coo/oarcrf/k'f c/c COnSOZZ? cf/h jacfefc// AÂomfm Astă seară, GAIA MUȘCHETARILOR Echipa campioană mondială la floretă OLGA ORBÁN SZABÓ — maestră emerită a sportului (floretă fete). Născută la Cluj, la 9 oct. 1938, îndrăgește, de timpuriu atletismul, dar îl practică puțin timp, fiind copleșită de o nouă pasiune — scrima. Din 1952, anul contactului cu primele noțiuni de scrimă, începe o glorioasă carieră sportivă. După numai 2 ani cîștigă titlul de campioană republicană, începe apoi seria marilor succese : 1956— medalie de argint la d. O. de la Melbourne; 1962 — campioană mondială la floretă — Buenos Aires; între 1955-1969 — de 8 ori campioană republicană la individual; între 1962-1969 — campioană republicană pe echipe cu formația Steaua; 1965 — vicecampioană mondială la Paris (atît la individual cît și pe echipe); 1965 — medalie de bronz la C. M. de la Montreal; 1968 — cîștigă C.C.E. cu formația Steaua; 1968 medalie de bronz la d. C. din Mexic; 1969 — campioană mondială, în echipa reprezentativă. Este profesoară de limbă franceză. Căsătorită, are un băiețel de 4 ani. Antrenori: Andrei Vîlcea și Iosif Zilahy. MARIAVICOL — maestră emerită a sportului (floretă fete). Născută la București, la 17 oct. 1935. Practică scrima din 1951, la clubul Progresul, renunțînd la... parașutism. Primul succes: campioană republicană de senioare în 1954. In 1960 — medalie de bronz la C. O. de la Roma; 1961 — medalie de bronz la C. M. de la Torino (pe echipe); 1965 — locul IV la individual și locul II pe echipe la G. M. de la Paris ; 1967 — medalie de bronz pe echipe la G. M. de la Montreal; 1968 — medalie de bronz cu echipa reprezentativă, la d. m. din Mexic; 1969 — medalie de aur pe echipe la G. M. de la Flavana. Este profesoară de educație fizică. Căsătorită, are un băietel de 4 ani. Antrenori : Andrei Vîlcea și Angelo Pellegrini (clubul Progresul București). ILEANA DRIMBA — maestră emerită a sportului (floretă fete). Născută la Satu Mare, la 12 iulie 1946. Practică scrima din 1959 cu antrenorul emerit Al. Csipler, în 1964 (Budapesta) și 1965 (Rotterdam) — medalie de argint la C. M. de tineret; 1966- 1967 — campioană republicană la senioare; 1965 — Paris, medalie de argint pe echipe la C.M.; 1967 — medalie de bronz pe echipe la C. M. de la Montreal; 1968 — medalie de bronz pe echipe la C. M. din Mexic; 1969 — locul I la Gupa Martini (Italia), Gupa Beanty (Franța), și locul II individual la G. M. de la Havana. Medalia de aur pe echipe la G. M. de la Havana. Studentă în anul III la A.E.F.S. Antrenorii Andrei Vîlcea și Iosif Zilahy. Componentă a clubului Steaua. SUZANA ARDELEANU — maestră a sportului (floretă fete). Născută la Satu Mare, la 8 martie 1946. La 12 ani se dedică scrimei cu antrenorul Al. Csipler. în 1963 cîștigă campionatul republican de junioare. In 1964 — locul 1 în turneul de la Kiev. Campioană republicană cu echipa Steaua Intre anii 1965-1969. In 1968 — locul I în G.C.B.; 1969 — componentă a echipei reprezentative, campioană mondială, la Havana. Studentă la Î.E.F.S. Antrenorii Andrei Vîlcea și Iosif Zilahy. ANA ENE PASCU — maestră a sportului (floretă fete). Născută la 22 septembrie 1944, la București. Practică scrima din 1958 la Ș.S.E. București, în 1961 — campioană republicană de juniori. In 1961 — medalie de bronz la G. M. (pe echipe) de la Torino. In 1963 — campioană mondială de tineret, la Budapesta, în 1968, locul I în G.G.E., cu echipa Steaua. In 1969 — campioană mondială pe echipe în Havana. Profesoară de educație fizică. Antrenori: Andrei Vîlcea și Iosif Zilahy.Activează la clubul Steaua în foto (de la stînga la dreapta): 1. Olga Szabó 2. Maria Vicol 3. Ileana Drîmbă 4. Suzana Ardeleanu 5. Ana Ene Pascu