Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-02-21 / nr. 623

r ♦ A Sîmbătă, 21 februarie 1970 s­mnut M MiHiui Misiiiii Uiutfg, 21 I 1 M­M Prieteni de pahar Cunoscundu-se întîm­­plător, Linguraru Gheor­­ghe din Piatra Neamț, str. Verii nr. 71 și Irimia Dumitru din Războieni s-au dus să cinstească a­­cest mare eveniment al vieții lor la bufetul „Lun­ca Bistriței". Și căzîn­­du-și cu tronc unul altu­ia, Linguraru l-a invitat pe Irimia să înnopteze la ei acasă. Dar de cum a trecut pragul prietenul s-a dovedit a fi un­­. tîl­­har. Linguraru l-a lovit pe musafir și sub amenința­rea cuțitului i-a luat­ 500 de lei, după care a dat bir cu fugiții din pro­­pria-i casă. A doua zi în­să a nimerit la arestul miliției, învățămintele să le tragă toți cei care cul­tivă asemenea prietenii. Faptă condamnabilă Numai Internarea de urgență în spital a sal­vat-o pe Bălăiță Lucreția din Roman de la o moar­te sigură. Cauza primej­diei? O hemoragie abun­dentă pe care și-a pro­vocat-o singură în vede­rea întreruperii sarcinii, folosindu-se de mijloace empirice (un fir de nal­bă). Pentru fapta sa, con­damnabilă sub toate as­pectele, va fi deferită in­stanței de judecată. Cauzele unui gest limită La nota noastră intitu­lată „Enigmă?", în care ceream organelor de drept clarificarea sinuci­derii minorului Vasiliu C. Silviu, din T­î­r­g­u Neamț, miliția orașului ne comunică rezultatul anchetei sale. Cercetările și examenul medico-le­­gal exclud orice bănuia­lă de crimă. Deși avea condiții bune de trai iar la școală era printre e­­levii fruntași, Vasiliu C. S. nu s-a împăcat însă deloc cu faptul că adevă­rații săi părinți trăiau despărțiți. Investigațiile au condus la concluzia că gestul limită a mino­rului a fost provocat de un dezechilibru sufletesc care are la bază această frustare. Asupra cazului vom reveni. O propunere Semnalam în nota „Re­flecții în fața unei cutii poștale“ încurcăturile ca­re survin prin numerota­rea defectuoasă a blocuri­lor din Mărăței. Pe margi­nea sesizării, Direcția ju­dețeană de poștă și tele­comunicații ne scrie : „ . . . punerea la punct a problemei va ajuta la identificarea mai exactă a destinatarilor*. Se pro­pune confecționarea pe plan local, prin SIL „Me­talurgica", a cutiilor de scrisori, costul acestora fiind suportat de către beneficiari. Transmitem propunerea I.L.L­ Un pofticios Victor Cosmiceanu, din Piatra Neamț, strada Că­prioarei nr- 9, a descins la cofetăria hotelului Ceahlău să mănînce o prăjitură. Pofticios nevo­ie mare, o tavă cu fur­securi l-a făcut să-i lese gura apă. N-a mai putut răbda, a băgat-o sub pal­ton și și-a făcut vînt pe scări în jos. Și doar în stradă, cînd o deșerta în buzunare, și-a dat seama că-i rămăsese căciula înăuntru. Și din asta i s-a tras de o să țină minte toată viața! ...Și totun Duduman Haralambie, din Iași, (strada Arcului 15) transported o ma­șină cu țigări pentru Filipop Roman, n-a avut... răbdare și a sus­tras o parte din marfă. Cînd credea că are... ți­gări a fost depistat, așa că, în momentul de față, n-are ■.. tutun, dar este nevoit să aibă . •. răb­dare pînă la întocmirea dosarului penal. Rubrică realizată de C. LAMATIC I­ plin cronica unor zile de clocot revoluționar Lunile ianuarie-febmarie ale anului 1945 au fost hotărâtoare în desfășurarea revoluției popu­lare în țara noastră. Întărirea politică și organizatorică a partidului comunist, influenței sale în mase, creșterea conso­lidarea colaborării dintre miniști și social-democrați ca­în cadrul Frontului Unic Munci­toresc, creșterea capacității de acțiune a Frontului Național Democrat și mișcarea revoluțio­nară de nestăvilit a maselor largi populare au determinat, pe planul luptelor sociale și po­litice, o schimbare neîntreruptă a raportului de forțe în favoa­­rea democrației. In aceste condiții, declanșînd acțiunea decisivă împotriva marii burghezii reacționare și a dominației reprezentanților ei in guvern, Partidul Comunist Român publică, în ianuarie 1945, Programul de guvernare al Fron­tului Național Democrat, In locul guvernului cu majoritate burgheză, programul preconiza instaurarea unui guvern demo­crat ieșit din concentrarea In­tr-un singur front — F.N.D. —­­al tuturor forțelor democrate, legate temeinic pe baza unui program unitar de guvernare a țării, ale cărei probleme vitale să fie imediat soluționate“. Prin presa centrală, cit și prin presa locală, programul a fost a­­dus la cunoștința întregului popor. „Programul de guvernare al Frontului Național Democrat — scria, de pildă, ziarul „Mol­dova liberă" — nu este o sim­plă expunere de proiecte, el este o chemare la luptă, un în­demn spre mobilizarea tuturor forțelor populare pentru rezol­varea marilor sarcini ce stau in fața poporului român, de reali­zarea sau nerealizarea lui de­pinde salvarea țării“. Masele populare, ieșite în stradă, au cerut cu hotărire a­­plicarea neîntirziată a progra­mului preconizat de P.C.R., in­staurarea unui guvern al F.N.D. Orașele și satele se aflau prac­tic sub stăpînirea maselor de demonstranți, ale căror acțiuni de stradă se succedau furtunos. La manifestația ce a avut loc la 30 ianuarie 1945 în București au participat peste 300.000 de per­soane, la Ploiești și Constanța, în zilele de 3 și 4 februarie, au luat parte 30.000 de persoane, la Tîrgoviște — 10.000, la Brăila — 8.000, la Craiova — 6.000, la Cîmpina — 5.000, la Roman și Botoșani cite 3.000 de persoane. La începutul lunii februarie 1945, C.C. al P.C.R. a dat cuvînt de ordine să se treacă imediat la ocuparea cu forța a pămînturi­­lor moșierești de către țărani. Activiști ai C.C. al P.C.R. și un mare număr de membri de partid din principalele Între­prinderi industriale din Capita­lă, activiști ai organizațiilor ju­dețene P.C.R., membri ai forma­țiunilor de luptă patriotice, mii de muncitori au plecat la sate pentru a organiza și sprijini ne­mijlocit țărănimea să confiște și să-și împartă pămlnturile mo­șierești. Infruntînd adesea gloanțele jandarmilor trimiși In apărarea moșierilor, țăranii, ajutați de muncitori, au pus stăpinire pe moșii și au împărțit pămîntu­­rile, fără să mai aștepte legea a­­grară, pe care miniștrii reacțiu­­nii din guvern o amînau la ne­­sfîrșit. In numai trei săptămîni, împărțirea pămînturilor a deve­nit un fenomen general, cuprin­­zînd întreaga țară. Epopeea luptelor revoluționa­re a cunoscut momente înălță­toare în cursul asalturilor pen­tru cucerirea organelor locale ale administrației de stat care aveau încă o conducere reac­ționară. Însăși reprezentanții burgheziei în guvern erau ne­voiți să constate această stare de lucruri. „De cîteva zile, în special, mișcarea în capitalele de județ s-a accentuat — con­stata generalul N. Rădescu în ședința Consiliului de Miniștri din 16 februarie 1945. Iar, în ceea ce privește agitația la ța­ră pe tema reformei agrare, lu­crurile au devenit de o gravita­te excepțională“. Peste capul și în pofida bur­gheziei, în flăcările luptelor populare se năștea noua putere de stat, emanație a voinței populației. La începutul lunii martie 1945, forțele democrați- 1970 ce dețineau conducerea în 52 de județe din cele 58 existente. Intr-o încercare disperată de a se menține la putere, liderii partidelor politice ale reacțiu­­nii și monarhia au căutat ieși­rea din situația ce se crease prin acțiuni „de forță“, împingerea țării pe preconizând panta unui război civil, care ar fi permis, potrivit planurilor lor, să atra­gă intervenția militară a puteri­lor imperialiste. Planurile reacțiunii de a stă­vili avîntul maselor prin forța armelor au eșuat. Zeci și sute de mii de oameni s-au revăr­sat pe străzi zi de zi, într-un to­rent ce nu putea fi zăgăzuit. Luptele au atins o tensiune maximă la 24 februarie 1945, și in perioada următoare, tn acea zi, muncitorii din București și din alte centre au zdrobit atacu­rile bandelor legionare, care în­cercau să atace masele de de­monstranți și să se intimideze prin acțiuni teroriste. La uria­șele manifestații ce au învolbu­rat întreaga țară, au participat sute de mii de muncitori, țărani, intelectuali, funcționari și mi­litari. Sub conducerea comuniș­tilor, peste 600.000 de demon­stranți au ocupat străzile la București, 68.000 la Ploiești, cir­ca 30.000 la Timișoara, peste 20.000 la Craiova, tn Capitală, jandarmi adăpostiți în clădirea Ministerului de Interne și In Palatul regal au deschis focul, făcînd să curgă singe nevino­vat. Marea ridicare la luptă a muncitorimii, țărănimii, a ce­lor mai largi forțe sociale, a fost decisivă, hotărînd deznodămîn­­tul evenimentelor în favoarea forțelor democratice. La 6 mar­tie 1945 a fost instaurat gu­vernul de largă concentrare democratică în frunte cu, dr. Petru Groza. „Aceasta a fost — aprecia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — o mare victorie a luptei revoluționare a oame­nilor muncii, marcând instaura­rea puterii populare și trecerea la Înfăptuirea programului de transformare democratică, re­voluționară a societății româ­nești“. Ion MAMINA, de Ia revista „Anale de istorie* 6 Martie 1945 — p///////////////////w///rw///////Z' Sindicatele - factor activ (Urmare din pag. I) coeficientului de folosire a ma­șinilor unelte pe schimb pînă la nivelul indicatorilor stabiliți la Plenara din decembrie a C.C. al P.C.R. Pornind de la neajunsurile manifestate în anul trecut, organizații­le sindicale au datoria să-și intensifice activitatea educati­vă pentru întărirea disciplinei în producție și dezvoltarea conștiinței muncitorești. Prioritatea cu care se cuvin abordate problemele economice nu trebuie să îndepărteze or­ganele și organizațiile sindica­le de la îndeplinirea altor obli­gații ce le revin: îmbunătățirea permanentă a condițiilor de muncă și de trai ale salariaților, exercitarea unui control exigent privind respectarea legislației de protecție a muncii, intensifi­carea activităților cultural-ar­­tistice și sportive, diversificarea gamei mijloacelor de răspîndi­­re a cunoștințelor politice, teh­nice, științifice și de cultură generală în rîndurile salariați­lor­ Traducerea în viață a acestor obiective de mare însemnătate reclamă din partea organizații­lor de sindicat o preocupare permanentă pentru îmbunătăți­rea stilului și metodelor de muncă la toate nivelele, astfel încît adunările grupelor sindi­cale, consfătuirile, schimburile de experiență — toate acțiunile întreprinse — să se înscrie în­tr-un efort general de continuă autodepășire- Pitorescul costumelor — element al succesului formației artistice a Școlii generale nr. 8 Piatra Neamț, Normele de consum (Urmare din pag. 1­­ nificare, Alexandru Cepan, ne-a explicat că la început s-au făcut eforturi pentru ren­tabilizarea acestui produs, fără ca acțiunea să se finalizeze. Această încercare nedusă pînă la capăt este prezentată ca dovada imposibilității de renta­bilizare și ca motiv al activită­ții cu pierderi la fîșiile de plan­­șeu, ajungîndu-se în situația ca în luna ianuarie 1970 să fie deja depășite pierderile plani­ficate la acest produs. Cheltuie­lile neeconomicoase sînt com­pletate și de suma de 403 mii lei înregistrate anul trecut și care provin din plata dobînzi­­lor penalizatoare a locațiilor CFR și din degradarea unei cantități de păcură. Pentru normalizarea situații­lor prezentate și pentru preîn­tîmpinarea repetării unor as­pecte de neglijență față de fo­losirea cu maximă eficacitate a fiecărei cantități de materie primă, se impune aplicarea prin­cipiului gestiunii economice proprii, al răspunderii mate­riale de către cei vinovați pentru risipă. Există posibilități de a se fo­losi înlocuitori pentru metal și cherestea, dar această acțiune de introducere a noului în pro­cesul tehnologic își face loc cu multă greutate în întreprindere. Este necesar ca serviciile de spe­cialitate să stabilească cu cea mai mare rigurozitate sarcinile precise care revin fiecărui lucră­tor, fiecărui loc de muncă pen­tru folosirea mijloacelor mate­riale și bănești aflate la dispo­ziția întreprinderii, în scopul obținerii unui efect economic maxim cu efort minim. ÎNTREPRINDEREA COMUNALĂ ROMAN instalează urgent­­ UN TEHNICIAN­­ AUTORIZAT ÎN DISTRIBUȚII ȘI INSTALA­ȚII GAZE. SE ASIGURĂ LOCUINȚA. RELAȚII SUPLIMENTARE SE POT CERE LA TELEFON 1266. CEAHLĂULPAG; 3 legea prevede Tov. Doroftei Dumitru din Piatra Neamț — ne întreabă dacă desfăcîndu-i-se contractul de muncă la data de 1 decem­brie 1969, soția sa care este angajată are dreptul să pri­mească alocația de stat pentru copii. Răspuns. Intrucît nu mai sînteți angajat, soția dumnea­voastră a devenit beneficiara alocației de stat pentru copii. Conform art. 118 Codul Muncii soția dumneavoastră poate ce­re plata alocației din urmă, dar numai în termen de 1 an, de la unitatea unde lucrează. Tov. Irimia Constantin —• sala­riat la Direcția de pază contrac­tuală, vrea să știe dacă avînd un salariu de 830 lei lunar be­neficiază de abonament ITA plătit de unitate pe ruta Piatra Neamț — Gîrcina, avînd în ve­dere că are domiciliul în co­muna Gîrcina. Răspuns. Conform HCM 1051/52 și 2.394/52, unitatea nu este obligată să suporte costul abonamentelor pentru salaria­ții ce au domiciliul în alte lo­calități. Unitatea are însă fa­cultatea ca în lipsă de cadre în localitatea unde își are sediul să angajeze din alte localități și să se plătească costul abona­mentelor ITA sau CFR, sau să le asigure transportul cu mij­loace proprii. Tov. Cava dii loan din comu­na Trifești — a fost școlarizat de către ITA, fiind după termi­narea școlii repartizat la Auto­baza Buhuși ca șofer. Pe data de 26 august 1964 i s-a desfăcut contractul de muncă în baza art. 20 lit. e Codul Muncii. Do­rește să știe dacă în mod legal este obligat la plata cheltuie­lilor de școlarizare către ITA. Răspuns ! Prin contractul de școlarizare încheiat cu ITA, v-ați obligat să prestați munca 3 ani după terminarea școlii la locul de muncă unde veți fi repartizat. Intrucît contractul de muncă s-a desfăcut în baza art­ 20 lit. e Codul Muncii, deci din vina dumneavoastră, sînteți obligat să suportați cheltuielile efectuate de unitate cu școlarizarea. Tov. Bejan Neculai din Tîrgu Neamț — a fost pensionat în urma unui accident suferit la locul de muncă, beneficiind de o pensie de invaliditate gr. II, în sumă de 515 lei lunar. Do­rește să știe dacă pensia a fost bine calculată și dacă la împli­nirea vîrstei de 62 ani poate beneficia de pensie pentru li­mită de vîrstă-Răspuns ! Pensia de care be­neficiaț­ a fost corect calculată la suma de 515 lei lunar, res­­pectîndu-se dispozițiile art. 21 din Legea 27/1966. La împlini­­narea vîrstei de 62 ani, puteți beneficia de pensie pentru limi­tă de vîrstă numai dacă vezi vechimea în muncă com­­­­pletă. Lîngă mașinile cu dublă comandă... (Astăzi jubileul Școlii de șoferi din Bicaz) Bicazul, orașul celor aproape 11.000 de locuitori, este cunoscut astăzi mai ales prin marea cutezanță a barajului, ca și prin pro­dusele Fabricii de ciment, trecute și dincolo de hotarele țării. Este cunoscut însă și prin ceea ce acolo, în marginea Dodenilor, într-o fortotă ne­întreruptă, se consumă în fiecare zi, cu te­nacitate. „Debraiază ușor, ușor, am spus.. . atenție la semne ... așa... intersecția, fi­ atent la intersecție... reduce viteza...“ A­­ceste cuvinte și altele la fel le-am auzit timp de cîteva ore, aici, în mijlocul celor 900 de elevi ai Școlii de șoferi profesioniști din Bicaz. Se rosteau, cu anume febrilitate, cei care ocupau­ scaunul de lîngă „șofer“, niște oameni obișnuiți cu viscolul și cu drumurile, deveniți, într-un fel stâigaci, profesori... „Ai foarte multă răspundere pe scaunul acesta, ne-a spus unul dintre ei. Pe mina începătorilor, volanul înseamnă griji per­manente, luciditate maximă, atenție dublă. Și toate acestea nu le rezolvi cu dubla co­mandă. După ore, seara, oboseala te cople­șește“. La început, exact acum 10 ani, au fost 300 de elevi. Numărul absolvenților a crescut an de an. In 1970 ei vor fi 1800. „In felul a­­cesta, a Început să se audă despre școala aceasta de sub munte — ne spune directorul școlii, Gheorghe Ivănușcă. Acum, la împli­nirea a 10 ani de activitate, avem temeiuri să fim mîndri de ceea ce am realizat. Pen­tru viitor ? Calitate, eficiență“. Ceea ce-ți reține aici atenția este mai ales disciplina, ordinea în care se lucrează, se învață. „Ne străduim să formăm la elevi deprinderi profesionale, dar în aceeași mă­sură urmărim educarea unui anumit spirit al meseriei, confirmă și Petru Botez, direc­torul de studii. Viitorii conducători auto trebuie să știe că volanul îl investește cu responsabilități infinite, că greșelile se plă­tesc foarte scumpe. După ore, seara, oboseala te copleșește, dar oamenii aceștia revin aici în fiecare di­mineață, de la 20—30 km, bucurîndu-se pen­tru munca aceasta, istovitoare uneori. „De fapt, aici este casa noastră“, constată profe­sorul Vasile Buruiană, unul dintre cei mai vechi din școală. Lui i se adaugă numeroși alți maiștri, instructori, care prin activi­tatea de fiecare zi au pregătit și satisfacțiile acestui jubileu, intre ei­­ Gavril Boroianu, Lum­bru­, Gh. Dumitriu, L. Pantaze, D. Nistor ș.a. Cu toții îndrăgesc această tăietură a șoselei Bicazului, unde, pînă sub verticala barajului, sînt răspîndite săli de clasă, dor­mitoare, precum și șosele și străzi miniatu­rale, viitoare dificultăți ale meseriei. Le sunt familiare cele aproape 70 de mașini, ate­lierele, toată această atmosferă care „tul­bură orașul, altminteri foarte liniștit“ — cum remarca unul din cei 900 de elevi. Veniți din toate colțurile țării, aceștia — promoția unui deceniu de activitate — vor pleca de aici peste cîteva luni cu bucuria cu care oamenii cîștigă noi dimensiuni ale cunoaș­terii, cu răspunderea cu care au fost inves­tiți de oamenii de aici, care asigură în fiecare zi din scaunul de alături, cu pedala, cu întreaga lor ființă, comenzile duble ... V. T. LUNA FEBRUARIE-LUNA ALBITURILOR! ^JGogazhe/e coo/cerafM consum vălu/a fa­utes/toz/f/’e un bogat și vânat sor/iment­ate fesă fur/ //? rrwcfe/e sf car/fes fur/ r?of­ SfFO/Z,Zm#U/?/,Pf/YZu/?rp/stffMf7­ 0pf, ttej/?zavaBÍPOPZM£rfi/„P/Mr/*sc>”PtttDf£Z, FETEBE MESE S/PPOSMPE m r/coze de ecesegen. GOSPOD/Uf J7* /t/na o/hffon/or v7zr/czJ? nec/goârof rr/oaazfne/et coo/oarcrf/k'f c/c COnSOZZ? cf/h jacfefc// AÂomfm Astă seară, GAIA MUȘCHETARILOR Echipa campioană mondială la floretă OLGA ORBÁN SZABÓ — maestră emerită a sportului (flo­retă fete). Născută la Cluj, la­ 9 oct. 1938, îndrăgește, de timpu­riu atletismul, dar îl practică puțin timp, fiind copleșită de o nouă pasiune — scrima. Din 1952, anul contactului cu primele noțiuni de scrimă, începe o glorioasă carieră sportivă. După numai 2 ani cîștigă titlul de campioană republicană, începe a­­poi seria marilor succese : 1956­­— medalie de argint la d. O. de la Melbourne; 1962 — campioană mondială la floretă — Bue­nos Aires; între 1955-1969 — de 8 ori campioană republicană la individual; între 1962-1969 — campioană republicană pe echipe cu formația Steaua; 1965 — vicecampioană mondială la Paris (atît la individual cît și pe echipe); 1965 — medalie de bronz la C. M. de la Montreal; 1968 — cîștigă C.C.E. cu formația Steaua; 1968 medalie de bronz la d. C. din Mexic; 1969 — campioană mondială, în echipa reprezentativă. Este pro­fesoară de limbă franceză. Căsătorită, are un băiețel de 4 ani. Antrenori: Andrei Vîlcea și Iosif Zilahy. MARIA­VICOL — maestră emerită a sportului (floretă fe­te). Născută la București, la 17 oct. 1935. Practică scrima din 1951, la clubul Progresul, renunțînd la... parașutism. Primul succes: campioană republicană de senioare în 1954. In 1960 — medalie de bronz la C. O. de la Roma; 1961 — medalie de bronz la C. M. de la Torino (pe echipe); 1965 — locul IV la individual și locul II pe echipe la G. M. de la Paris ; 1967 — medalie de bronz pe echipe la G. M. de la Montreal; 1968 — medalie de bronz cu echipa reprezentativă, la d. m. din Mexic; 1969 — medalie de aur pe echipe la G. M. de la Flavana. Este profesoară de educație fizică. Căsătorită, are un băietel de 4 ani. Antrenori : Andrei Vîlcea și Angelo Pellegrini (clubul Pro­gresul București). ILEANA DRIMBA — maestră emerită a sportului (floretă fete). Născută la Satu Mare, la 12 iulie 1946. Practică scrima din 1959 cu antrenorul emerit Al. Csipler, în 1964 (Budapesta) și 1965 (Rotterdam) — medalie de argint la C. M. de tineret; 1966- 1967 — campioană republicană la senioare; 1965 — Paris, me­dalie de argint pe echipe la C.M.; 1967 — medalie de bronz pe echipe la C. M. de la Montreal; 1968 — medalie de bronz pe echipe la C. M. din Mexic; 1969 — locul I la Gupa Martini (Ita­lia), Gupa Beanty (Franța), și locul II individual la­­ G. M. de la Havana. Medalia de aur pe echipe la G. M. de la Havana. Studentă în anul III la A.E.F.S. Antrenori­i Andrei Vîl­cea și Iosif Zilahy. Componentă a clubului Steaua. SUZANA ARDELEANU — maestră a sportului (floretă fe­te). Născută la Satu Mare, la 8 martie 1946. La 12 ani se dedică scrimei cu antrenorul Al. Csipler. în 1963 cîștigă campionatul republican de junioare. In 1964 — locul 1 în turneul de la Kiev. Campioană republicană cu echipa Steaua Intre anii 1965-1969. In 1968 — locul I în G.C.B.; 1969 — componentă a echipei­­ re­prezentative, campioană mondială, la Havana. Studentă la Î.E.F.S. Antrenori­i Andrei Vîlcea și Iosif Zilahy. ANA ENE PASCU — maestră a sportului (floretă fete). Năs­cută la 22 septembrie 1944, la București. Practică scrima din 1958 la Ș.S.E. București, în 1961 — campioană­­ republicană de juniori. In 1961 — medalie de bronz la G. M. (pe echipe) de la Torino. In 1963 — campioană mondială de tineret, la Budapes­ta, în 1968, locul I în G.G.E., cu echipa Steaua. In 1969 — cam­pioană mondială pe echipe în Havana. Profesoară de educație fizică. Antrenori: Andrei Vîlcea și Iosif Zilahy.­­Activează la clubul Steaua­ în foto (de la stînga la dreapta): 1. Olga Szabó 2. Maria Vicol 3. Ileana Drîmbă 4. Suzana Ardeleanu 5. Ana Ene Pascu

Next