Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-03-26 / nr. 651
Joi, 26 martie 1970 Trucuri penibile Am reprodus cu cîteva zile în urmă un „citat memorabil” din condica concursului pentru cea mai bună servire de la unitatea mezelurilorînzeturi din Piatra Neamț. Un impostor agramat aducea laude numărului 77, —78. Iată că laudele la adresa aceluiași 78 apar din nou însă pe locul unei critici notate de profesorul H. M. și ștearsă acum. E normal să ne întrebăm în acest caz care mai este, de vreme ce se recurge la astfel de tertipuri și falsificări, utilitatea acestei condici. Asta ca să nu punem la îndoială însuși concursul și modul de stabilre a ciștigătorului. „Cavalerul tristei figuri«.“ Nu-l vorba despre celebrul spaniol aruncat In nori de morile de vînt...l Este vorba despre un „cavaler“ in... anul I (strungari) la Grupul școlar petrol-chimie din Piatra Neamț. Navetiștii de pe drumul de fier Piatra Neamț — Buhuși au mult de furcă cu acest zurbagiu. Se strîmbă în fel și chip, sare peste bănci, aruncă cuvinte triviale fetelor, elevelor care fac naveta spre Zănești. Cînd acestea ripostează, rugîndu-l să fie cuviincios, fiorosul cavaler strează adevărate demonînsușiri pugilistice... In ziua de 21 martie a lovit, în tren, pe eleva Elena Teacu și ca să se facă tăcere deplină i-a mai ars una și elevei Livia Vartic. N-ar profesorii să-i facă putea o... tristă figură în catalog, la purtare ? Cinste Ne scrie M. Mărculeț, ofițer de miliție. — Nu rareori au fost cînd unii cetățeni cazurile care au intrat în posesia unor valori sau bunuri materiale găsite, le-au depus la organele de miliție rugîndu-ne să le restituim celor care le-au pierdut din diverse motive. Astfel, ANTICI VALENTIN, conducător auto pe autobuzul 31—NT— 1053 de la întreprinderea comunală Roman, a găsit în autobuzul ce-i conducea o geantă a numitei Olaru Maria din comuna Tansa, județul Iași, geantă erau 1190 lei In și buletinul de identitate pe care le-a predat miliției municipiului Roman. Transmitem lui Antimi Valentin mulțumirile Măriei Olaru și ale noastre pentru fapta sa de cinste și corectitudine- Minune 1... Agențiile de presă transmit vești aproape neverosimile : s-au născut cinci gemene la Londra, s-au despărțit doi siamezi în Italia, un medic din München a reușit transplantul unor nervi etc., etc De la Tarcău însă ne vine una și mai și... Un medic a reușit, cu ajutorul stetoscopului, să audă o convorbire între doi gemeni care nu văzuseră încă lumina zilei... — Mă, tu, fără nume, ce știi de reparații... — Nimic, nu se aude nimic... — Nu vreau să mă nasc la Bicaz, cu care-s tărcăuan get-beget... — Intîrziem... încă o lună și se face cald ! Doctorul, foarte înspăimîntat, a anunțat minunea la colegii săi. S-a hotărît: a) Să se termine reparațiile maternității, să se aducă lemne, Turcául e doar lîngă pădure... b) Să nu mai fie, precum au fost trimise femeile să nască la Bicaz. c) Să Se anunțe minunea ziarului „Ceahlăul" prin plutonierul de miliție C. Păun... Povara rușinii Aluxandei Dumitru din Piatra Neamț, str Brîndușei 13, are la activ o condamnare de 1 an pentru vătămare. Din aceasta n-a învățat nimic. Mai mult decit atît, urîtele-i apucături și le-a manifestat din nou, de data aceasta față de mama sa, pe care a lovit-o și amenințat-o cu izgonirea din casă. Pentru degradanta sa faptă Tribunalul județean l-a condamnat la șase luni închisoare. Rubrică realizată de Ah IACOB Putem descoperi zilnic ceea ce nu am aflat încă (Urmare din pagina I) Păcat totuși. Confidenta nu-și amintea exact ! Descartes, o fi pictor sau beletrist ! Spuneam, prin urmare, că se frunzărește, mult, la întîmplare, un fel de autodidacticism debusolat, din care se elimină treptat lecturile neinteresante. — Spuneți-mi, ați auzit de Panait Mușoiu ? — Da. A fost un dirijor celebru. (răspunde un naufragiat!) Alți 39 — pur și simplu, dar sincer — nu știu sau nu știu exact, în acest caz mi se pare explicabil ca E. A. Poe să fie actor (1), Kafka regizor (11 elevi) Descartes matematician german... In afară de ziarul „Ceahlăul" (epatează patriotismul local), toată lumea citește Magazinul, Cinema, Flacăra, pagina externă din „L'Humanité, iar unuia îi place teribil rubrica „față-n față cu el însuși" (?) din Scînteia-Despre paintilism nimeni nu știe nimic; despre „Iona", unul singur a auzit că e o piesă de Marin Sorescu. Madam B. B. este identificată rapid de toți în schimb pe compatriotul ei, filozoful Descartes, nu știu „de unde să-l ia" decît vreo 14. Oricît ar părea de neînsemnate, cîteva corolare se cer. Fără echivoc, testul de față nu și-a propus să catalogheze existența sau lipsa unui anumit nivel de cultură generală. La fel cum nu și-a propus să vexeze vreun pedagog sau elev.Revelatorie mi s-a părut, in Cartea didactică în librării Culegere de texte pentru dictare în literatura metodică, care, în ultimul timp, cunoaște înviorare promițătoare, lucrarea „Culegere de texte pen Instantaneu la biblioteca liceului „Calistrat Hogaș, din Piatra Neamț. această ordine de idei, proporția — 80 la sută — în care s-a răspuns la întrebarea „Ce este metempsihoză" ? Programa claselor XI—XII este — s-o recunoaștem destul de încărcată. O experiență veche ne învață cît de vană este strădania profesorilor de a turna în mintea elevilor o cantitate de cunoștințe peste puterile lor. Tentativa sfîrșește — iremediabil — în superficialitate. Iată de ce, cred că adevărata față a lucrurilor (vezi structura întrebărilor puse) ține de timpul liber al elevului. Dar problema timpului liber fiind o problemă a vieții, solicită un echilibru, o armonie, între școală și ceea ce îl ma fi curent numim „în afara școlii". Cine să se ocupe,însă,de ea? Poate tot școala, poate U.T.C-ul de ce nu(?) părinții. Sau, mă rog, toți, laolaltă. Pentru că civilizația timpului liber (altfel spus, cultura generală personalizată) nu se deprinde doar în școală, ci aiurea. Aud, parcă dintr-o legendă, cîteva voci autorizate , studiați orice, studiați oriunde, studiați oricum- Să le dăm crezare... trudidare" semnată de Traian Blajovici, Valeria Botiș, Ioan Comănescu și Zaharia Macovei se înscrie ca o importantă realizare editorială. Semnalînd în prima parte a cărții, faptul că fenomenul dizortografiei este foarte răspîndit la elevii din majoritatea țărilor lumii, autorii cărții recomandă o serie de măsuri practice, aplicabile limbii noastre, în vederea corectării fenomenului mai sus menționat. In contrsiu fire se fac utile referiri la baza regulilor de descriere corectă, se dau indicații cu privire la formele ■ dictării și sa fac considerații generale privind metodica textelor folosite pentru dictări. Elaborată cu seriozitate, lucrarea este deosebit de utilă profesorilor, elevilor, precum și părinților care doresc să-și ajute copiii în deprinderea corectă a normelor limbii române. Prof. Gh. IRIMIÂ Viitorii stapíni ai retortelor chimiei însemnări despre practica elevilor de la Liceul industrial de chimie Proiectantul Stupului școlar de chimie din Piatra Neamț a avut o idee fericită. De sus, de la capătul Împădurit al dealului Pietricica ai in fată Întreaga panoramă a orașului, o perspectivă largă spre piscurile semețe ale bătrânului Ceahlău. Se poate spune că există o asemănare între această perspectivă vizuală și cea abstractă a viitorilor chimiști. Actualilor elevi le sunt deschise căi largi spre culmile chimiei, spre tot mai multe sinteze în folosul omului. Acolo sus, pe strada „Victoriei“, își are sediul și liceul de chimie, rezultat al modernizării Invățământului, al perfecționării lui pe linia satisfacerii cerințelor economice. Absolvenții acestuia oamenii laboratoarelor, vor fi tehnicieni pentru instalați, vor putea să urmeze institute de învățământ superior pentru a deveni ingineri. Și, ca la orice liceu de specialitate, și aici, practica elevilor ocupă o suprafață mare din sfera preocupărilor conducerii școlii (director Baumgartner Silvia), a organizației de partid /secretar, Ută Maria) a cor catedral catedra lului profesoral. Mi-am format această convingere nu din spusele oamenilor, ci din vizitarea telierelor laboratoarelor, ancte practică ale școlii. Am fost invitat la o oră de laborator la tovarășa profesoară Stimes Beatrice. Am văzut un laborator bine utilat. Pentru fiecare elev exista aparatura necesară pentru analize. La fiecare masă —o instalație de gaze, de apă curentă. Sunt aici condiții optime pentru a putea deveni, chimist, pentru a analiza materia sub aspectele ei intime. Cultivându-și deprinderile de muncă, prin folosirea unei aparaturi complexe, elevii capătă aici și simțul analitic, acea disciplină de laborator necesară în procesul producției. Viitorii chimiști sunt astfel puși în fața unei activități de cercetare care le solicită cunoștințe teoretice temeinice, stabile, realizează o sintetizare, o recapitulare a noțiunilor studiate. Laboratorul, bine utilat, apropiat de laboratoarele uzinale, stimulează interesul pentru activitatea practică de producție, dezvoltă sentimentul de dragoste pentru meseria aleasă. Liceul de chimie are două secții : una care pregătește viitorii laboranți, cei ce se vor ocupa cu analizele și una care pregătește instalatori chimiști. Aceștia vor veghea ca instalațiile complexe ale uzinei să funcționeze la parametrii stabiliți, vor face Intervenții prompte la nevoie. Elevii din anul 1 al acestei secții Își fac pregătirea practică In atelierele școlii cu un maistru de specialitate. Datotită exigentei sub semnul căreia are loc pregătirea, elevii Își formează deprinderi sigure în mînuirea diferitelor scule, în executarea operațiilor elementare de prelucrare a metalelor in lăcătușerie. Îndreptare, trasare, pilite. Anul doi marchează un pas important în instruirea practică. Pregătirea lor se face in ateliere uzinale. Dacă In laboratoare domină culoarea albă a halatelor. In ateliere este prezentă culoarea albastră a salopetelor, echipamentul de protecție. Doar tinerețea le deosebește de muncitori. Ei se inițiază aici în meseriile de strungari, stezari, meserii strict necesare unui tehnician de instalații chimice. Împreună cu tovarășul Alex. Țenghea de la serviciul Invățămint al Centralei industriale Săvinești, am vizitat pe acești elevi la locul lor de practică — atelierul mecanic central al uzinei săvineștene. Condițiile de pregătire sunt din cele mai bune și nu constau numai în mașini-unelte moderne, de înaltă tehnicitate, ci și în îndrumători cu o bună calificare. Au fost recrutați ca instructori de practică muncitori cu o înaltă calificare profesională, cunoscători ai proceselor tehnologice, capabili de a face elvilor o pregătire științifică. In atelier, elevii sunt îndrumați, de asemenea, de oameni ca maistrul Constantin Todiroaia sau strungarul Vasile Luca, care au la activul lor mai multe serii de elevi pregătiți. Merită consemnat interesul de care dă dovadă U.F.S. Săvinești prin serviciul său de specialitate pentru pregătirea viitorilor tehnicieni, dar și interesul elevilor pentru însușirea meseriei. E. BUCUREȘTEANU GEAHKAUL Uzina de fibre sintetice la și șoseaua Țuțora 175 angajează următoarele categorii de muncitori calificați : lăcătuși mecanici categ« 5-6, operatori textiliști categ« 5-6, laboranți textiliști și chimiști categ# 4-5 Aceste categorii sunt prevăzute în actele normative cu privire la aplicarea noului sistem de salarizare. Uzina asigură cazarea la cei necăsătoriti In cămine, iar pentru familiști se asigură locuință corespunzătoare pentru familie, însă pentru această categorie din urmă soții să fie calificați ca muncitori. Doritorii se pot adresa conducerii uzinei cu cerere la care se anexează copie după actul de calificare, buletin de identitate, certificat de naștere și pentru copil, certificat de căsătorie și copie după vizita medicală efectuată la policlinica din localitate în afară de radioscopie, care se face la Policlinica industrială din Iași. In fiecare miercuri și vineri se fac examinări la Comisia tehnică de încadrare tarifară. spori)« spori • spori % Educația fizică în școală suferă de... scutiri medicale Practicarea exercițiilor fizice este una dintre deprinderile de care corpul uman a avut și are nevoie și pe care școala o formează și educă în mod organizat în cadrul orelor de educație fizică, scopul educației fizice școlare fiind acela de a crește și forma oameni cu un bogat fond spiritual și intelectual, grefat pe vigurozitatea și sănătatea unui corp tînăr. Ea se adresează majorității elevilor care, în general, constituie o masă eterogenă din punct de vedere al dezvoltării și aptitudinilor fizice, obișnuindu-l cu un regim de viață ordonat, compus atît din activitate intelectuală și odihnă, cît și din efort fizic. Ne întrebăm cum este înțeleasă și practicată cantitatea și diversitatea exercițiului fizic în școală pentru marea masă a elevilor ? Răspunsul este lesne de găsit examînînd, chiar și sumar, modul în care colaborează factorii ce ar trebui să impulsioneze practicarea lui: profesori de educație fizică — medici — părinți. Ne propunem să discutăm în cele ce urmează despre aspectul negativ al acestei relații, aspect întîlnit uneori ca manifestîndu-se într-o proporție îngrijorătoare dacă avem în vedere numărul mediilor familiale care desconsideră mișcarea și exercițiul fizic, făcînd eforturi inconștiente pentru a-și scuti copiii de aceste binefăcătoare surse de sănătate și călire. Principalul mobil al acestei situații paradoxale îl constituie, mai ales, în cazul elevilor din clasele mici (V—VI), dorința (mai bine zis — ambiția) unor draslele părinți de a-și vedea oocupîndu-se numai și numai de învățătură, pentru a fi la sfîrșitul anului premianții clasei. Efectul noctiv al unei asemenea privări de exercițiu fizic este cu atît mai pojtelnic, cu cît se manifestă la A, vîrstă în care acesta ar avea o influență dintre cele mai binefăcătoare asupra dezvoltării ulterioare organismului. Și astfel, cu inadulgența la fel de condamnabilă a unor medici care „nu pot să refuze" rugămintea părinților, se nasc acele „scutiri de sănătate“, sub forma unor petece de hîrtie însoțită de parafa (de multe ori semidescifrabilă) a doctorului. Efectuînd sondaje în diferite școli am avut neplăcuta surpriză să întîlnim grupuri masive de elevi care ocupau locurile din sala de sport ca simpli „călători cu trenul", simpli spectatori, sau pregătindu-și temele la obiecte ce urmau după ora de educație fizică. Aceștia, în marea lor majoritate scutiți temporar sau total de exercițiu fizic erau victimele unor influențe negative a părinților, a unora dintre profesorii de alte specialități, adversari fără motiv ai educației fizice, sau a unor specialiști în medicină sceptici, care nu înțeleg rolul exercițiului fizic, practicat fie și la dimensiuni minime. Ne miră faptul să descoperim că specialiști în chirurgie și ORL pot elibera cu nepăsare și ușurință certificate și scutiri pentru bolnavi de... cord sau alte boli aflate departe de specializarea lor. Interesant este și textul uneia dintre scutirile consultate de noi, scutire care recomandă, nici mai mult, nici mai puțin, decît... practicarea în exclusivitate a „jocului de-a gimnastica" (?). Conchidem că, atîta timp cît medicul nici nu cunoaște cum se „joacă gimnastica" nu trebuie să ne mai mirăm atunci cînd apar scutiri totale de efort fizic pentru cazuri de platfus, deficiență care de la o vîrstă mică se poate recupera în mare parte tocmai prin exercițiu de educație fizică !... lată deciia ce duce lipsa unei colaborări fructuoase între medic și profesorul de educație fizică : la fuga de mișcare, neînțelegerea izvorului sănătății scăderea importanței unui obiect care pune bazele integrării optime în societate a tineretului. Și totuși o rezolvare trebuie să existe. De aceea propunem ca această colaborare dintre profesori medici și părinți să capete un nou aspect, demn de încrederea ce ne-a fost acordată în profesarea meseriilor noastre, -ref: *etru BRINZEI * * * * * * s PAG. a Ilustrate pe negativ Cartierul Mărățel I în luna lui mărțișor cînd în luna ianuarie 1969, Traian Muraru și, ca el, alte zeci și zeci de locatari s-au mutat în cartierul Mărățel I, blocul B2 arăta cum arată și azi. Constructorul — Șantierul 1 al f.d.C.M. — a lăsat fațadele neterminate. Ba între timp unele schele au fost demontate pentru a se putea continua lucrul.. . în altă parte. Locatarii au reclamat la diferite foruri dar carm ‘ Uri? r Cetateanul G. ToTăn își intentinie rămășița de*’ grajif chiar ’ sub ferestrele locatarilor El crește vite, porci, păsări, deși o hotărîre a municipalității îi interzice acest lucru. Ba acum cîteva zile a săpat și un șanț de scurgere a uzinei din grajd , tot prin fața blocului B2, I se va mai permite mult timp aceste ■i acte contrare legilor ? ■ —.........~ ....— ■ " De altfel relațiile între locatarii blocurilor și locuitorii de pe strada Mărăței sînt cam acesteaar unii și alții au făcut pe zeci de metri un depozit de gunoi în aer liber. Unii îl aruncă de la etajul IV, alții peste gard. E foarte comod. Mai comod decît să fie dus la pubelele și adăpostul construit dar care nu este folosit. Locatarii de la blocurile B și G aruncă gunoiul menajer în preajmă j înăuntru e aproape curat ! Echilibristică peste noroaie la ieșirea din acest cartier care î ar putea fi un rai, dacă ar fi in prealabil asanat printr-un efort comun ! constructor, asociația de locatari I L.L. ,întreprinderea comunală, Inspectoratul sanitar de stat. Bineînțeles, sub patronajul autoritar al Comitetului executiv al Consiliului popular \l municipal. Text: M. A SMARANDEI I Fotografii: G. SCARLAT