Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-01-16 / nr. 592

ITM”"”"^m­Ml I^­r^92,~TM^|”" Vinerio^ăm­an^""^”^1­4 pagini 30 bani Li«...1 l­ I ■ [UNK] [UNK] [UNK] """ I —«■ "■ [UNK] [UNK]mi I ■ ■ "■ 1 "—» Ana Căciuleanu — Fabrica „8 Martie* Piatra Neamț. REALIZAREA PLANULUI PE ACEST AN NE CERE SA FOLOSIM EFICIENT FIECARE milimetru-gram-secunda Cu aceleași cheltuieli materiale și bănești mai multe produse finite INTERVIU CU ING. M. VASS, DIRECTORUL FABRICII DE HIRTIE ȘI CARTOANE „COMUNA DIN PARIS“­ Fabrica de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris“ se situează în rîndul unităților industriale din județul nostru cu rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan, reducerea cheltuielilor de producție, îmbunătățirea ca­lității produselor. Considerînd că în această unitate există o bună experiență în organizarea producției și a muncii, am soli­citat tov. ing. M. Vals, direc­torul fabricii să ne răspundă la­­ cîteva întrebări referitoare la posibilitățile și rezervele exis­tente pentru continua ridicare a eficienței economice. La ru­brica noastră, „Milimetru, gram, Secundă" publicăm răspunsurile primite. — Cum apreciați rezulta­tele obținute pe linia re­ducerii consumurilor spe­cifice de materii prime, materiale și utilități ? .i­ Acțiunea de reducere consumurilor, specifici de ma­­­terii prime, materiale auxiliare și utilități, a stat permanent în atenția colectivului nostru care lună de lună a luptat pentru e­­vitarea oricărei risipe, pentru buna gospodărire a materiilor prime și auxiliare,pentru res­pectarea cu strictețe a rețetelor de fabricație și a procesului tehnologic. De asemenea, s-a urmărit cu mai multa atenție calitatea materiilor prime și au­xiliare, pentru a nu se introdu­ce în procesul fabricației pro­duse necorespunzătoare care ar putea duce la creșterea consu­murilor. In urma acestor eforturi s-au realizat în anul 1969 economii la materiile de bază în valoa­re de 244.000 lei, ceea ce a în­semnat reducerea consumuri­lor specifice la toate sortimen­tele fabricate în întreprinderea noastră, fără a afecta în sens negativ calitatea acestora. Eco­nomiile la materialele de bază întrebuințate s-au realizat la consumurile specifice pe ba­za realizărilor noastre din anul precedent cînd­uită muncii desfășurate date­pen­tru diminuarea normelor pla­nificate s-au obținut econo­mii de 829.000 lei la materiile de bază și 426.000 lei la uti­lități.­­ Care au fost măsu­rile inițiate de Comitetul de direcție și cum au fost orientate eforturile spe­cialiștilor ale comisiei de organizare științifică a producției și a muncii, pentru încadrarea la nor­mele planificate și redu­cera consumurilor î­n Comitetul de direcție a a­­nalizat decadal activitatea ce se desfășoară pe linia realizării și reducerii consumurilor de ma­teriale și utilități, iar colectivul de ingineri și fenicieni a apro­fundat în studiile executate procesele tehnologice de fabri­care a sortimentelor de hîrtie, cartoane și cartoane dure, în scopul realizării normelor de consum planificate, corelînd aceasta cu obținerea de produ­se calitative, competitive cu ce­le similare produse pe plan mondial. De asemenea, comitetul de direcție a inițiat o serie de mă­suri tehnico-organizatorice care au dus la realizarea economi­ilor la consumurile specifice de materiale de bază și utilități. Dintre acestea menționăm: re­considerarea întregului circuit de ape grase, produse pe mași­nile de fabricație, în scopul e­­conomisirii materiilor prime și auxiliare și reducerii consumu­lui de apă proaspătă utilizată. Recuperarea cantității de apă grasă a făcut posibilă creșterea diluziei la mașina de fabricat hîrtie cu circa 40 la sută și res­pectiv creșterea vitezei de funcționare a mașinii cu 12 la sută. O altă măsură deosebit de importantă și aplicată în anul trecut a fost reducerea cantită­ții de brac cu 1 la sută la sor­timentele de cartoane dure, printr-o mai bună urmărire a exploatării utilajelor și respec­tarea procesului tehnologic pe fazele de fabricație, lucru care a permis realizarea a 72.000 lei economii. Tot în acest scop s-a studiat și realizat înlocuirea materialelor fibroase mai scum­pe cum ar fi celuloza, cu pas­te fibroase mai ieftine, (pasta mecanică de lemn și maculatu­ra), la sortimentele de hîrtii și cartoane, fără a afecta calitatea produselor. In acest sens, s-a realizat cartonul triplex pentru bilete de tren, care în urma aplicării acestui studiu, a deve­nit rentabil. La sortimentele de hîrtii s-a realizat prin acest procedeu o economie de material fibros 100 la sută uscăciune, de 6,5 tone în valoare de 11.000 lei. — Care este metodolo­gia de evidențiere a con­sumurilor specifice și cum se urmărește acest lucru la nivelul secțiilor și sectoarelor produc­tive ? — Pe baza lunare, lansate cifrelor de plan fiecărei secții productive in funcție de con­sumurile specifice planificate, se calculează necesarul de ma­terii prime și auxiliare, care se trece pe fișele limită. De men­ționat că planificarea consumu­rilor nu este rigidă, în sensul că pe măsura terminării studi­ilor care permit reduceri ale acestora, planificarea se modi­fică imediat prin fișele limită ale fiecărui sortiment și coman­dă. Aceste fișe-limită se găsesc la secția productivă, care pe ba­za lor se ridică materialele nece­­sare de la magazie, în funcție de cantitatea necesară planifi­cată. Fișele limită sunt întocmi­te pentru fiecare sortiment și comandă în parte. Zilnic, secțiile productive ur- Interviu realizat de C. MARIAN (Continuare în pag. a III-a) Comisiile de judecata din C. A. P. sa devină organisme deplin viabile! Activitatea și rezultatele po­zitive obținute de către multe comisii de judecată confirmă importantul rol pe care aceste organisme de influențare îl pot avea în aplicarea și respectarea legalității socialiste, în comba­terea manifestărilor antisociale prin participarea unei mase largi de cetățeni la promovarea responsabilității față de reguli­le de conviețuire socială, în păstrarea disciplinei în muncă, în apărarea și dezvoltarea avu­tului obștesc. Din păcate, unele comisii de judecată — și nu puține — sunt departe de­­ a se fi achitat de sarcinile care le revin prin lege. Mai mult, după aproape un an de exis­tență, unele dintre acestea nu-și cunosc atribuțiile sau nu știu cum ar trebui să și le îndepli­nească. Acțiunile de sprijin și îndrumare întreprinse de orga­nizația județeană a Asociației juriștilor, constatările organe­lor procuraturii și justiției pre­cum și ale altor organe au dat la iveală o serie de lipsuri și greșeli care au determinat u­­nele stări de lucruri nesatisfă­cătoare în activitatea unor co­misii de judecată și implicit în aceea a unor factori care aveau obligația de a se ocupa de soar­ta acestora, în unitățile în care problema constituirii comisiilor de judecată a fost privită cu toată seriozitatea, prin alege­rea în cadrul lor a unor oameni pricepuți și cu o reputație ne­știrbită, pasionați de rezolvarea unor probleme sociale și ob­ștești, iar după constituire, au fost sprijinite și îndrumate, co­misiile de judecată și-au cîștigat deja un prestigiu, afirmîndu-se ca factor de încredere în­ rîndul­­ cetățenilor, în realizarea Justi­ției în pricinile ce le sînt date în competență. In acest sens realizările și preocupările exis­tente la Uzina de fibre și în­grășăminte chimice Săvinești, în IMA Roman ș.a. merită toată lauda. O activitate pozitivă sub aspectul aplicării corecte a dis­pozițiilor legale, al fermității in sancționarea infracțiunilor și al ritmului de soluționare a cau­zelor a fost înregistrată la con­siliile de judecată din CAP-Uri­­le Răucești, Dulcești, Timișești, Dragomirești și Talpa. In unită­țile din agricultură și îndeosebi în cooperativele agricole producție, unde contribuția de și influenta acestor comisii ar fi atît de necesară, se manifestă însă serioase carențe. Comite­tul executiv al UJCAP, anali­­zînd în ședința de lucru din 24 noiembrie a.c. activitatea comi­siilor de judecată din CAP pre­cum și sprijinul acordat acesto­ra de către jurisconsulții uniu­nii a reușit să cunoască aceste lipsuri. A reieșit cu această o­­cazie faptul că unele consilii de conducere au propus în comi­siile de judecată persoane ne­corespunzătoare care nu au fost în măsură să-și îndeplinească sarcinile , unele de o cinste în­doielnică, altele chiar cu ante­cedente penale. Astfel, Năstase N. Constantin, membru în comi­sia de judecată de la CAP Ghindăoani, a fost prins în ziua T. BÂLAN, procuror șef al județului Neamț B. OPREA, președintele Tribunalului , județean Neamț . (Continua.*- In pag a Cil al 1 in inteRi­orul iiarului­­ | 1--------------1 — ECONOMICE; $ I — SEMNALĂM ; — SPORT; (PAG. A III-A); — TEATRUL ȘI TÂNĂRUL SPECTATOR ; | I (PAG. A II-A); I­I § § — LIVRĂRILE DE ARMAMENT PEN­­­­­­TRU ORIENTUL APROPIAT ; § — POZIȚIA NIGERIEI FAȚA DE AJU­­­ i­I­TOARELE STRĂINE ; § I — SCURTE ȘTIRI ; I (PAG. A IV-A). rinaura Expoziție acuarelă Incepînd de ieri, pînă la 15 februarie a.c., la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț este deschisă expoziția de acuarelă a tînă­­rului Mihai Agape, premiat la cea de-a V-a Bienală pe țară a artiștilor plastici ama­tori. Expoziția, deschisă sub egida Casei județene a crea­ției populare, întrunește peste 30 de lucrări, cu o te­matică variata, ilustrînd, în­­tr-o manieră personală, realele disponibilități plastice ale autorului. Canalizări menajere La întreprinderea comu­nală au sosit proiectele apro­bate pentru construcția unor noi canalizări de ape mena­jere în municipiul Piatra Neamț. în prima etapă (trim. I. 1970), lucrările de canali­zare vor începe pe străzile Izvoare, o porțiune din Do­­brogeanu Gherea, precum și pe Bulevardul Mărășești. Ce­tățenii acestor străzi vor avea astfel posibilitatea de racordare la conductele de canalizare menajeră ce trec prin apropierea locuințelor lor. important pentru cumpărători Cu începere de la 1 ianu­arie 1970, conform conven­ției între Ministerul Comer­țului interior și ADAS, cum­părătorii de mărfuri cu folo­sință îndelungată (mobilă,­­ televizoare, radio, motorete, frigidere etc.) își pot asigura, la cerere, aceste bunuri, o­­dată cu preocuparea lor din magazine perceptîndu-se pri­me minime (0,20 lei pentru 100 lei sumă asigurată). Con­tractele de asigurare sunt va­labile pe timp de un an, cu posibilități de a fi prelungite la expirarea lor. Vînzătorii de magazine sînt cei împu­terniciți să efectueze opera­țiunile de asigurare. Avan­tajul asigurărilor amintite constă în aceea că ADAS suportă riscurile de distru­geri în caz de calamități pînă la valoarea integrală a bunu­lui asigurat, precum și even­tualele accidente întîmplate la domiciliul posesorului sau soției acestuia. Dotări cu mijloace auto întreprinderea de morărit și panificație Neamț a pri­mit în dotare, zilele acestea, trei noi autobasculante pen­tru transporturi și descărcări mecanizate a sacilor de grîu și de făină la morile din ju­deț precum și la secțiile de fabricare a pîinii. De aseme­nea, conform planului de do­tări, întreprinderea va mai primi, pentru municipiile Pia­tra Neamț și Roman, încă patru autodube pentru tran­sportul pîinii la unitățile de desfacere. Blocuri de locuințe în mediul rural După cum ne informează Gheorghe Mungiu, șeful ser­viciului tehnic de la I.L.L Piatra Neamț, în cursul lunii viitoare va începe construc­ția a două blocuri de locu­ințe (proprietate de stat) în localitățile rurale. E vorba de un bloc cu opt apartamente, la Bisericani, ce vor fi puse la dispoziția salariaților de la sanatoriu și de un bloc cu 20 apartamente ,la Borca, de care vor beneficia cadrele didactice din comună. Ambe­le construcții vor fi termi­nate în cursul acestui an. Retribuirea pe bază de tarif la 1000 lei producție obținută­­formă avantajoasă pentru unitatea noastră In cadrul complexului de măsuri elaborat de către con­ducerea de partid și de stat în domeniul agriculturii, prevede­rile recentei plenare a Uniunii Naționale a U.A.P. constituie un prilej de meditație creatoa­re și un stimulent în intenția de ridicare a agriculturii coo­peratiste la nivelul cerințelor actuale. Noile prevederi pe linia re­tribuirii muncii țăranilor coo­peratori, au izvorît din necesi­tatea impusă de viață, din stu­dierea diversității condițiilor în care își desfășoară procesul de producție cooperativele agri­cole. Vechiul sistem de retribuție pe bază de zile muncă, sistem care a corespuns în perioada de după cooperativizare, a deve­nit în ultima vreme o frină, ge­­nerînd unele inechități în re­partizarea fondului de consum. Firesc, această carență care a dus în unele sectoare de pro­ducție la risipă de zile muncă, n-a avut darul să stimuleze ac­tivitatea, să creeze emulație în rîndul cooperatorilor. Faptul că de acum înainte se evaluează cantitatea și calita­tea muncii direct în expresie bă­nească, pe bază de tarife, pe norma executată, dă cooperato­rilor posibilitatea cunoașterii încă de la începutul anului a ta­rifelor de retribuire, a venitu­lui cert pe care-1 pot realiza. Ținînd seama de diversitatea condițiilor existente,­­ hotărîrea stabilește ca retribuirea să se facă fie în bani și produse, fie numai în bani pe bază de norme sau pe bază de tarife la 1.000 lei producție obținută. Personal, opinez pentru folo­sirea pe scară cit mai largă a acestei ultime modalități, adică ne­retribuire pe bază de tarif la 1.000 lei producție. Acest mod de retribuție îi va cointe­resa pe cooperatori, pentru că l­e va da posibilitatea de a rea­liza venituri mari iar coopera­tiva își va asigura anticipat muncă de bună calitate. Veni­turile lor depinzind de valoarea produselor realizate, coopera­torii se vor preocupa nu numai de cantitatea ci și de calitatea producției. Procedeul are apli­cabilitate în primul rînd la cul­tura legumelor, a plantelor teh­nice, a semințelor și seminceri­­lor unde prețul pe tona de produs este influențat în foarte mare măsură de calitatea mărfii. In același timp, noul sistem de organizare și retribuire preco­nizat, introduce în activitatea C.A.P. un indicator foarte im­portant, acela al cheltuielilor materiale și de muncă pe uni­­tatea de produs, fapt care va face ca de la un an la altul e­­ficiența activității sectoarelor de producție să crească, costu­rile pe unitatea de produs să fie din ce în ce mai mici prin mai rațională folosire a forței­­ de muncă și a utilajului, într-un cuvînt va duce la rentabilizarea cooperativei agricole de pro­ducție. Există deja creată o tradiție in ceea ce privește repartiția, și din discuțiile avute cu cooperatori am înțeles că multi vor alege, dintre cele trei forme de retribuire aprobate de către plenara Uniunii Nationale C.A.P., pe cea în produse și in­a bani. Vom tine desigur seama de această dorință, dar pe par­curs consiliul de conducere al cooperativei agricole, specialiș­tii, vom desfășura o muncă sus­ținută pentru introducerea sis­temului de retribuire pe mia de lei venit. De exemplu,, la cul­tura sfeclei de zahăr coopera­torii nu vor urmări scopul zilnic îngust de a­ realiza o normă pentru care să-și primească re­tribuția, ci vor milita încă de la început pentru executarea u­­nor lucrări de calitate, pentru respectarea densității, pentru recoltarea la timp. Cînd va fi vorba de produsele livezilor sau ale grădinii de zarzavat, vor pune accent mare pe sortarea, ambalarea și livrarea în con­diții corespunzătoare a produ­selor, din înțelegerea că numai în acest mod faptului prețul produsului livrat poate sa crească. Noile prevederi privind dez­voltarea producției agricole au fost primite de către taraful cooperatori din comuna Ștefan cel Mare cu interes și opti­mism. Există deplina hotarire de a face ca în unitatea noastră producția agricolă să crească în următorii ani un ritm susți­nut, modul de retribuție pentru care pledez fiind, după părerea mea, un mijloc pentru atinge­rea acestui scop. Ing. Radu VIȘAN, C.A.P. Ștefan cel Mare ■ i(aaR(iinnBiBBeiR««*aaBR«aaaBBBaa> JUometeii din munții Ttlatdmei „In Moldova a început con­strucția celei mai mari uzine de electricitate din țara noastră: hidrocentrala „V.I. Lenin“ — scria neobositul reporter Geo Bogza în 1950. Țara întreagă își ațintise privirile spre o lo­calitate pînă atunci anonimă. Primele pagini ale tuturor zia­relor publicau știri și ample re­portaje­­ despre marele eveni­ment, consemnînd fapte eroice săvîrșite de oameni obișnuiți. Au trecut anii, constructorii s-au mutat mai la vale, mulți dintre ei sunt astăzi la Porțile de Fier, dar opera lor a rămas mărturie și îndemn gene­rațiilor viitoare. Trecem in fiecare zi, sau în fiecare an, pe lingă hidrocentrala de la Ste­jarii și ne obișnuim cu ea, asa cum te obișnuiești cu ceva in­trat in firea lucrurilor. Numai foștii constructori pot revedea acele momente. Ba nu. Și repor­terul, plecat cu trenul într-o dimineață de ianuarie cu mult înainte de răsăritul soarelui. Odată ajuns aici, nu știi ce să admiri mai în­­îi: lumina difuză și blinda irizată de zăpezile din jur, marea roșie ce scaldă ori­zonturile spre răsărit sau salba de mărgăritare de pe pieptul muntelui ! Pătrundem în acest lăcaș ca într-un sanctuar. Cu pioșenie, și reculegere. In acest conglomerat de liniște, se per­cepe doar o muzică de orgă în­depărtată. E mai degrabă un zumzet de albină. Albină cu pu­teri de uriaș. In pragul „catedralei" ne zîm­­bește un tînăr cu o șuviță de păr alb. E Iean Cehan, viitoa­rea noastră călăuză prin labi­rinturile subpămînten­e. Da, subpă­­­întene, pentru că tot ce vedem­ la suprafață e doar o parte dintr-un mare întreg. Coborîm trei „etaje" in inima pămîntului. De la treapta cea mai de jos — galeria de mon­taj —­ urcăm apoi în sala turbi­nelor. Ne aflăm pe locul unde apa cade de la o înălțime de 90—145 m pe paletele turbinei, al cărei ax pune în mișca­re generalul de curent a­­flat la etajul superior.­ Sunt șa­se asemenea grupuri. Primele trei au început să funcționeze în 1960, următorul în 1961, iar Reportaj ultimele două în 1962. Aceste date, însoțite de numeroase a­­manunte tehnice, le aflăm de la inginerul șef adjunct Virgil Po­dani, conducătorul de fapt al hidrocentralei și al microcen­­tralelor Pingărați și Vaduri, ca­re împreună formează o parte a întreprinderii de centrale hidro­electrice .Bistrița". Ne plimbăm prin halele imen­se, printre generatoare și trans­formatoare, care degajă energii nebănuite și nu întîlnim deci­ cîțiva oameni, ocupați cu re­pararea unui agregat. Cine con­duce clar complexele procese ce se desfășoară aici? — Trei oameni din camera de comandă și doi mecanici de turbine —■ ne răspunde însoți­torul nostru. Urcăm la ultimul etaj și stau de vorbă cu Ion Ștefan, dispe­cerul de tură pe hidrocentrală care în aceste momente are în m­îinile sale întreaga comandă de la baraj și pînă la Siret. Nu ne putem reține de a nu-1 privi cu admirație. Observăm totuși că este foarte degajat, ba poate chiar să lipsească cîteva minu­te de la pupitrul său. Aflăm o mai mult de jumătate din tim­­pul petrecut aici, încredintea­ză comanda dispecerului națio­nal din București, iar dînsul nu face altceva decît să fie atent la semnalele acustice și lumi­noase. Totul este pus la punct, totul funcționează asemenea mașină­riei unui ceasornic. Trebuie doar să știi pe ce butoane să apeși, să cunoști ceea ce se pe­trece înăuntru după frecvența vibrației sunetului. Doi tineri pășesc cu siguranță de la un tablou la altul, își notează ceva intr-un registru. Totul este în regulă. Bolidul de sub ei se su­pune orbește la orice mișcare a omului. Sunt­ aceștia niște oameni ex­traordinari ? Nu. Sunt aceeași oameni obișnuiți care cunosc, e drept, mai multă meserie, dar care știu să-și disciplineze vo­ința pentru a înfăptui ceea ce își propun. Sunt oameni din ca­­te­goria acelora care au învățat să supună forțele naturii și să le folosească in interesul lor și al semenilor lor. Mihai MERTICARU în 1970 cooperația meșteșugărească își continuă dezvoltarea Convorbire cu Constantin DABIJA, președintele U.J.C.M. Referind­u-se la eforturile i­ndreptate și pe viitor de către partidul și statul nostru spre îm­bunătățirea continuă a nivelului de trai al întregului popor, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU sublinia,­m­ cuvintarea rostită la încheierea lucrărilor recentei ședințe ple­nare a C.C. al P.C.R., că in 1970 se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea și di­versificarea prestărilor de servicii pentru populație. Pornind de la această prețioasă indi­cație, am adresat interlocutorului nostru cîteva întrebări care vizează perspectivele dezvoltării cooperativelor meșteșugărești din județul nostru in anul care a început, în scopul satisfacerii la un nivel tot mai ridicat a cerințelor și exigențelor populației. Roznov, Bicaz, precum și „De­servirea" din Piatra Neamț. — Pentru 1970 se pre­văd creșteri importante la principalii indicatori de plan ? — încă de la înființare și pî­nă în prezent consemnăm o ma­re dinamică a dezvoltat li­­mul va fi menținut. Astfel: Rit­ia producția marfă în acest an se prevede o creștere de 11.3 la sută iar la încasări de la popu­lație de 11,7 la suta față de a­­nul precedent. Creșteri substan­țiale vor fi și la livrări de măr­furi către fondul pielii, precum și la desfacerea mărfurilor cu amănuntul ; e vorba în special de produsele de artizanat in care sector dispunem de o re­țea de desfacere salistărăi are. — Probabil că expe­riența bună va fi extinsă. — în 1969, unele ateliere de comandă, mai solicitate de popu­­lație, și-au organizat lucrul pe faze și operațiuni. Producția a crescut, spre exemplu la o sec­ție de croitorie din Tg. Neamț cu circa 40 la sută, cu același număr de oameni, lucrătorii cîș­­tigînd și ei mult mai bine. Re­zultate bune s-au obținut și în secțiile de croitorie din Piatra Neamț conduse de maiștrii A. Andrei și O. Nazaret. în vede­rea folosirii eficiente a spații­lor, la Tg. Neamț s-a introdus pentru prima oară lucrul pe două schimburi la cizmării, cu rezultate foarte bune. Avem de Mihai ASMARANDEI (Continuare în pag. a II-a)­­ — După cite știm bilan­țul U.J.C.M. pe 1969 este pozitiv. — Da, am obținut cîteva suc­cese demne de menționat. Am încheiat anul 1969 cu o depă­șire la producția marfă de 18.000.000 lei, iar la încasările de la populație de 2.300.000 lei, înscriindu-ne la acest important indicator cu cea mai bună rea­lizare pe U.C.E.C.O.M. Rezultate economice foarte bune au avut cooperativele din Tg. Neamț,

Next