Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-01-16 / nr. 592
ITM”"”"^mMl I^r^92,~TM^|”" Vinerio^ăman^""^”^14 pagini 30 bani Li«...1 l I ■ [UNK] [UNK] [UNK] """ I —«■ "■ [UNK] [UNK]mi I ■ ■ "■ 1 "—» Ana Căciuleanu — Fabrica „8 Martie* Piatra Neamț. REALIZAREA PLANULUI PE ACEST AN NE CERE SA FOLOSIM EFICIENT FIECARE milimetru-gram-secunda Cu aceleași cheltuieli materiale și bănești mai multe produse finite INTERVIU CU ING. M. VASS, DIRECTORUL FABRICII DE HIRTIE ȘI CARTOANE „COMUNA DIN PARIS“ Fabrica de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris“ se situează în rîndul unităților industriale din județul nostru cu rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan, reducerea cheltuielilor de producție, îmbunătățirea calității produselor. Considerînd că în această unitate există o bună experiență în organizarea producției și a muncii, am solicitat tov. ing. M. Vals, directorul fabricii să ne răspundă la cîteva întrebări referitoare la posibilitățile și rezervele existente pentru continua ridicare a eficienței economice. La rubrica noastră, „Milimetru, gram, Secundă" publicăm răspunsurile primite. — Cum apreciați rezultatele obținute pe linia reducerii consumurilor specifice de materii prime, materiale și utilități ? .i Acțiunea de reducere consumurilor, specifici de materii prime, materiale auxiliare și utilități, a stat permanent în atenția colectivului nostru care lună de lună a luptat pentru evitarea oricărei risipe, pentru buna gospodărire a materiilor prime și auxiliare,pentru respectarea cu strictețe a rețetelor de fabricație și a procesului tehnologic. De asemenea, s-a urmărit cu mai multa atenție calitatea materiilor prime și auxiliare, pentru a nu se introduce în procesul fabricației produse necorespunzătoare care ar putea duce la creșterea consumurilor. In urma acestor eforturi s-au realizat în anul 1969 economii la materiile de bază în valoare de 244.000 lei, ceea ce a însemnat reducerea consumurilor specifice la toate sortimentele fabricate în întreprinderea noastră, fără a afecta în sens negativ calitatea acestora. Economiile la materialele de bază întrebuințate s-au realizat la consumurile specifice pe baza realizărilor noastre din anul precedent cînduită muncii desfășurate datepentru diminuarea normelor planificate s-au obținut economii de 829.000 lei la materiile de bază și 426.000 lei la utilități. Care au fost măsurile inițiate de Comitetul de direcție și cum au fost orientate eforturile specialiștilor ale comisiei de organizare științifică a producției și a muncii, pentru încadrarea la normele planificate și reducera consumurilor în Comitetul de direcție a analizat decadal activitatea ce se desfășoară pe linia realizării și reducerii consumurilor de materiale și utilități, iar colectivul de ingineri și fenicieni a aprofundat în studiile executate procesele tehnologice de fabricare a sortimentelor de hîrtie, cartoane și cartoane dure, în scopul realizării normelor de consum planificate, corelînd aceasta cu obținerea de produse calitative, competitive cu cele similare produse pe plan mondial. De asemenea, comitetul de direcție a inițiat o serie de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la realizarea economiilor la consumurile specifice de materiale de bază și utilități. Dintre acestea menționăm: reconsiderarea întregului circuit de ape grase, produse pe mașinile de fabricație, în scopul economisirii materiilor prime și auxiliare și reducerii consumului de apă proaspătă utilizată. Recuperarea cantității de apă grasă a făcut posibilă creșterea diluziei la mașina de fabricat hîrtie cu circa 40 la sută și respectiv creșterea vitezei de funcționare a mașinii cu 12 la sută. O altă măsură deosebit de importantă și aplicată în anul trecut a fost reducerea cantității de brac cu 1 la sută la sortimentele de cartoane dure, printr-o mai bună urmărire a exploatării utilajelor și respectarea procesului tehnologic pe fazele de fabricație, lucru care a permis realizarea a 72.000 lei economii. Tot în acest scop s-a studiat și realizat înlocuirea materialelor fibroase mai scumpe cum ar fi celuloza, cu paste fibroase mai ieftine, (pasta mecanică de lemn și maculatura), la sortimentele de hîrtii și cartoane, fără a afecta calitatea produselor. In acest sens, s-a realizat cartonul triplex pentru bilete de tren, care în urma aplicării acestui studiu, a devenit rentabil. La sortimentele de hîrtii s-a realizat prin acest procedeu o economie de material fibros 100 la sută uscăciune, de 6,5 tone în valoare de 11.000 lei. — Care este metodologia de evidențiere a consumurilor specifice și cum se urmărește acest lucru la nivelul secțiilor și sectoarelor productive ? — Pe baza lunare, lansate cifrelor de plan fiecărei secții productive in funcție de consumurile specifice planificate, se calculează necesarul de materii prime și auxiliare, care se trece pe fișele limită. De menționat că planificarea consumurilor nu este rigidă, în sensul că pe măsura terminării studiilor care permit reduceri ale acestora, planificarea se modifică imediat prin fișele limită ale fiecărui sortiment și comandă. Aceste fișe-limită se găsesc la secția productivă, care pe baza lor se ridică materialele necesare de la magazie, în funcție de cantitatea necesară planificată. Fișele limită sunt întocmite pentru fiecare sortiment și comandă în parte. Zilnic, secțiile productive ur- Interviu realizat de C. MARIAN (Continuare în pag. a III-a) Comisiile de judecata din C. A. P. sa devină organisme deplin viabile! Activitatea și rezultatele pozitive obținute de către multe comisii de judecată confirmă importantul rol pe care aceste organisme de influențare îl pot avea în aplicarea și respectarea legalității socialiste, în combaterea manifestărilor antisociale prin participarea unei mase largi de cetățeni la promovarea responsabilității față de regulile de conviețuire socială, în păstrarea disciplinei în muncă, în apărarea și dezvoltarea avutului obștesc. Din păcate, unele comisii de judecată — și nu puține — sunt departe de a se fi achitat de sarcinile care le revin prin lege. Mai mult, după aproape un an de existență, unele dintre acestea nu-și cunosc atribuțiile sau nu știu cum ar trebui să și le îndeplinească. Acțiunile de sprijin și îndrumare întreprinse de organizația județeană a Asociației juriștilor, constatările organelor procuraturii și justiției precum și ale altor organe au dat la iveală o serie de lipsuri și greșeli care au determinat unele stări de lucruri nesatisfăcătoare în activitatea unor comisii de judecată și implicit în aceea a unor factori care aveau obligația de a se ocupa de soarta acestora, în unitățile în care problema constituirii comisiilor de judecată a fost privită cu toată seriozitatea, prin alegerea în cadrul lor a unor oameni pricepuți și cu o reputație neștirbită, pasionați de rezolvarea unor probleme sociale și obștești, iar după constituire, au fost sprijinite și îndrumate, comisiile de judecată și-au cîștigat deja un prestigiu, afirmîndu-se ca factor de încredere în rîndul cetățenilor, în realizarea Justiției în pricinile ce le sînt date în competență. In acest sens realizările și preocupările existente la Uzina de fibre și îngrășăminte chimice Săvinești, în IMA Roman ș.a. merită toată lauda. O activitate pozitivă sub aspectul aplicării corecte a dispozițiilor legale, al fermității in sancționarea infracțiunilor și al ritmului de soluționare a cauzelor a fost înregistrată la consiliile de judecată din CAP-Urile Răucești, Dulcești, Timișești, Dragomirești și Talpa. In unitățile din agricultură și îndeosebi în cooperativele agricole producție, unde contribuția de și influenta acestor comisii ar fi atît de necesară, se manifestă însă serioase carențe. Comitetul executiv al UJCAP, analizînd în ședința de lucru din 24 noiembrie a.c. activitatea comisiilor de judecată din CAP precum și sprijinul acordat acestora de către jurisconsulții uniunii a reușit să cunoască aceste lipsuri. A reieșit cu această ocazie faptul că unele consilii de conducere au propus în comisiile de judecată persoane necorespunzătoare care nu au fost în măsură să-și îndeplinească sarcinile , unele de o cinste îndoielnică, altele chiar cu antecedente penale. Astfel, Năstase N. Constantin, membru în comisia de judecată de la CAP Ghindăoani, a fost prins în ziua T. BÂLAN, procuror șef al județului Neamț B. OPREA, președintele Tribunalului , județean Neamț . (Continua.*- In pag a Cil al 1 in inteRiorul iiarului | 1--------------1 — ECONOMICE; $ I — SEMNALĂM ; — SPORT; (PAG. A III-A); — TEATRUL ȘI TÂNĂRUL SPECTATOR ; | I (PAG. A II-A); II § § — LIVRĂRILE DE ARMAMENT PENTRU ORIENTUL APROPIAT ; § — POZIȚIA NIGERIEI FAȚA DE AJU iITOARELE STRĂINE ; § I — SCURTE ȘTIRI ; I (PAG. A IV-A). rinaura Expoziție acuarelă Incepînd de ieri, pînă la 15 februarie a.c., la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț este deschisă expoziția de acuarelă a tînărului Mihai Agape, premiat la cea de-a V-a Bienală pe țară a artiștilor plastici amatori. Expoziția, deschisă sub egida Casei județene a creației populare, întrunește peste 30 de lucrări, cu o tematică variata, ilustrînd, într-o manieră personală, realele disponibilități plastice ale autorului. Canalizări menajere La întreprinderea comunală au sosit proiectele aprobate pentru construcția unor noi canalizări de ape menajere în municipiul Piatra Neamț. în prima etapă (trim. I. 1970), lucrările de canalizare vor începe pe străzile Izvoare, o porțiune din Dobrogeanu Gherea, precum și pe Bulevardul Mărășești. Cetățenii acestor străzi vor avea astfel posibilitatea de racordare la conductele de canalizare menajeră ce trec prin apropierea locuințelor lor. important pentru cumpărători Cu începere de la 1 ianuarie 1970, conform convenției între Ministerul Comerțului interior și ADAS, cumpărătorii de mărfuri cu folosință îndelungată (mobilă, televizoare, radio, motorete, frigidere etc.) își pot asigura, la cerere, aceste bunuri, odată cu preocuparea lor din magazine perceptîndu-se prime minime (0,20 lei pentru 100 lei sumă asigurată). Contractele de asigurare sunt valabile pe timp de un an, cu posibilități de a fi prelungite la expirarea lor. Vînzătorii de magazine sînt cei împuterniciți să efectueze operațiunile de asigurare. Avantajul asigurărilor amintite constă în aceea că ADAS suportă riscurile de distrugeri în caz de calamități pînă la valoarea integrală a bunului asigurat, precum și eventualele accidente întîmplate la domiciliul posesorului sau soției acestuia. Dotări cu mijloace auto întreprinderea de morărit și panificație Neamț a primit în dotare, zilele acestea, trei noi autobasculante pentru transporturi și descărcări mecanizate a sacilor de grîu și de făină la morile din județ precum și la secțiile de fabricare a pîinii. De asemenea, conform planului de dotări, întreprinderea va mai primi, pentru municipiile Piatra Neamț și Roman, încă patru autodube pentru transportul pîinii la unitățile de desfacere. Blocuri de locuințe în mediul rural După cum ne informează Gheorghe Mungiu, șeful serviciului tehnic de la I.L.L Piatra Neamț, în cursul lunii viitoare va începe construcția a două blocuri de locuințe (proprietate de stat) în localitățile rurale. E vorba de un bloc cu opt apartamente, la Bisericani, ce vor fi puse la dispoziția salariaților de la sanatoriu și de un bloc cu 20 apartamente ,la Borca, de care vor beneficia cadrele didactice din comună. Ambele construcții vor fi terminate în cursul acestui an. Retribuirea pe bază de tarif la 1000 lei producție obținutăformă avantajoasă pentru unitatea noastră In cadrul complexului de măsuri elaborat de către conducerea de partid și de stat în domeniul agriculturii, prevederile recentei plenare a Uniunii Naționale a U.A.P. constituie un prilej de meditație creatoare și un stimulent în intenția de ridicare a agriculturii cooperatiste la nivelul cerințelor actuale. Noile prevederi pe linia retribuirii muncii țăranilor cooperatori, au izvorît din necesitatea impusă de viață, din studierea diversității condițiilor în care își desfășoară procesul de producție cooperativele agricole. Vechiul sistem de retribuție pe bază de zile muncă, sistem care a corespuns în perioada de după cooperativizare, a devenit în ultima vreme o frină, generînd unele inechități în repartizarea fondului de consum. Firesc, această carență care a dus în unele sectoare de producție la risipă de zile muncă, n-a avut darul să stimuleze activitatea, să creeze emulație în rîndul cooperatorilor. Faptul că de acum înainte se evaluează cantitatea și calitatea muncii direct în expresie bănească, pe bază de tarife, pe norma executată, dă cooperatorilor posibilitatea cunoașterii încă de la începutul anului a tarifelor de retribuire, a venitului cert pe care-1 pot realiza. Ținînd seama de diversitatea condițiilor existente, hotărîrea stabilește ca retribuirea să se facă fie în bani și produse, fie numai în bani pe bază de norme sau pe bază de tarife la 1.000 lei producție obținută. Personal, opinez pentru folosirea pe scară cit mai largă a acestei ultime modalități, adică neretribuire pe bază de tarif la 1.000 lei producție. Acest mod de retribuție îi va cointeresa pe cooperatori, pentru că le va da posibilitatea de a realiza venituri mari iar cooperativa își va asigura anticipat muncă de bună calitate. Veniturile lor depinzind de valoarea produselor realizate, cooperatorii se vor preocupa nu numai de cantitatea ci și de calitatea producției. Procedeul are aplicabilitate în primul rînd la cultura legumelor, a plantelor tehnice, a semințelor și semincerilor unde prețul pe tona de produs este influențat în foarte mare măsură de calitatea mărfii. In același timp, noul sistem de organizare și retribuire preconizat, introduce în activitatea C.A.P. un indicator foarte important, acela al cheltuielilor materiale și de muncă pe unitatea de produs, fapt care va face ca de la un an la altul eficiența activității sectoarelor de producție să crească, costurile pe unitatea de produs să fie din ce în ce mai mici prin mai rațională folosire a forței de muncă și a utilajului, într-un cuvînt va duce la rentabilizarea cooperativei agricole de producție. Există deja creată o tradiție in ceea ce privește repartiția, și din discuțiile avute cu cooperatori am înțeles că multi vor alege, dintre cele trei forme de retribuire aprobate de către plenara Uniunii Nationale C.A.P., pe cea în produse și ina bani. Vom tine desigur seama de această dorință, dar pe parcurs consiliul de conducere al cooperativei agricole, specialiștii, vom desfășura o muncă susținută pentru introducerea sistemului de retribuire pe mia de lei venit. De exemplu,, la cultura sfeclei de zahăr cooperatorii nu vor urmări scopul zilnic îngust de a realiza o normă pentru care să-și primească retribuția, ci vor milita încă de la început pentru executarea unor lucrări de calitate, pentru respectarea densității, pentru recoltarea la timp. Cînd va fi vorba de produsele livezilor sau ale grădinii de zarzavat, vor pune accent mare pe sortarea, ambalarea și livrarea în condiții corespunzătoare a produselor, din înțelegerea că numai în acest mod faptului prețul produsului livrat poate sa crească. Noile prevederi privind dezvoltarea producției agricole au fost primite de către taraful cooperatori din comuna Ștefan cel Mare cu interes și optimism. Există deplina hotarire de a face ca în unitatea noastră producția agricolă să crească în următorii ani un ritm susținut, modul de retribuție pentru care pledez fiind, după părerea mea, un mijloc pentru atingerea acestui scop. Ing. Radu VIȘAN, C.A.P. Ștefan cel Mare ■ i(aaR(iinnBiBBeiR««*aaBR«aaaBBBaa> JUometeii din munții Ttlatdmei „In Moldova a început construcția celei mai mari uzine de electricitate din țara noastră: hidrocentrala „V.I. Lenin“ — scria neobositul reporter Geo Bogza în 1950. Țara întreagă își ațintise privirile spre o localitate pînă atunci anonimă. Primele pagini ale tuturor ziarelor publicau știri și ample reportaje despre marele eveniment, consemnînd fapte eroice săvîrșite de oameni obișnuiți. Au trecut anii, constructorii s-au mutat mai la vale, mulți dintre ei sunt astăzi la Porțile de Fier, dar opera lor a rămas mărturie și îndemn generațiilor viitoare. Trecem in fiecare zi, sau în fiecare an, pe lingă hidrocentrala de la Stejarii și ne obișnuim cu ea, asa cum te obișnuiești cu ceva intrat in firea lucrurilor. Numai foștii constructori pot revedea acele momente. Ba nu. Și reporterul, plecat cu trenul într-o dimineață de ianuarie cu mult înainte de răsăritul soarelui. Odată ajuns aici, nu știi ce să admiri mai înîi: lumina difuză și blinda irizată de zăpezile din jur, marea roșie ce scaldă orizonturile spre răsărit sau salba de mărgăritare de pe pieptul muntelui ! Pătrundem în acest lăcaș ca într-un sanctuar. Cu pioșenie, și reculegere. In acest conglomerat de liniște, se percepe doar o muzică de orgă îndepărtată. E mai degrabă un zumzet de albină. Albină cu puteri de uriaș. In pragul „catedralei" ne zîmbește un tînăr cu o șuviță de păr alb. E Iean Cehan, viitoarea noastră călăuză prin labirinturile subpămîntene. Da, subpăîntene, pentru că tot ce vedem la suprafață e doar o parte dintr-un mare întreg. Coborîm trei „etaje" in inima pămîntului. De la treapta cea mai de jos — galeria de montaj — urcăm apoi în sala turbinelor. Ne aflăm pe locul unde apa cade de la o înălțime de 90—145 m pe paletele turbinei, al cărei ax pune în mișcare generalul de curent aflat la etajul superior. Sunt șase asemenea grupuri. Primele trei au început să funcționeze în 1960, următorul în 1961, iar Reportaj ultimele două în 1962. Aceste date, însoțite de numeroase amanunte tehnice, le aflăm de la inginerul șef adjunct Virgil Podani, conducătorul de fapt al hidrocentralei și al microcentralelor Pingărați și Vaduri, care împreună formează o parte a întreprinderii de centrale hidroelectrice .Bistrița". Ne plimbăm prin halele imense, printre generatoare și transformatoare, care degajă energii nebănuite și nu întîlnim deci cîțiva oameni, ocupați cu repararea unui agregat. Cine conduce clar complexele procese ce se desfășoară aici? — Trei oameni din camera de comandă și doi mecanici de turbine —■ ne răspunde însoțitorul nostru. Urcăm la ultimul etaj și stau de vorbă cu Ion Ștefan, dispecerul de tură pe hidrocentrală care în aceste momente are în mîinile sale întreaga comandă de la baraj și pînă la Siret. Nu ne putem reține de a nu-1 privi cu admirație. Observăm totuși că este foarte degajat, ba poate chiar să lipsească cîteva minute de la pupitrul său. Aflăm o mai mult de jumătate din timpul petrecut aici, încredintează comanda dispecerului național din București, iar dînsul nu face altceva decît să fie atent la semnalele acustice și luminoase. Totul este pus la punct, totul funcționează asemenea mașinăriei unui ceasornic. Trebuie doar să știi pe ce butoane să apeși, să cunoști ceea ce se petrece înăuntru după frecvența vibrației sunetului. Doi tineri pășesc cu siguranță de la un tablou la altul, își notează ceva intr-un registru. Totul este în regulă. Bolidul de sub ei se supune orbește la orice mișcare a omului. Sunt aceștia niște oameni extraordinari ? Nu. Sunt aceeași oameni obișnuiți care cunosc, e drept, mai multă meserie, dar care știu să-și disciplineze voința pentru a înfăptui ceea ce își propun. Sunt oameni din categoria acelora care au învățat să supună forțele naturii și să le folosească in interesul lor și al semenilor lor. Mihai MERTICARU în 1970 cooperația meșteșugărească își continuă dezvoltarea Convorbire cu Constantin DABIJA, președintele U.J.C.M. Referindu-se la eforturile indreptate și pe viitor de către partidul și statul nostru spre îmbunătățirea continuă a nivelului de trai al întregului popor, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU sublinia,m cuvintarea rostită la încheierea lucrărilor recentei ședințe plenare a C.C. al P.C.R., că in 1970 se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea și diversificarea prestărilor de servicii pentru populație. Pornind de la această prețioasă indicație, am adresat interlocutorului nostru cîteva întrebări care vizează perspectivele dezvoltării cooperativelor meșteșugărești din județul nostru in anul care a început, în scopul satisfacerii la un nivel tot mai ridicat a cerințelor și exigențelor populației. Roznov, Bicaz, precum și „Deservirea" din Piatra Neamț. — Pentru 1970 se prevăd creșteri importante la principalii indicatori de plan ? — încă de la înființare și pînă în prezent consemnăm o mare dinamică a dezvoltat limul va fi menținut. Astfel: Ritia producția marfă în acest an se prevede o creștere de 11.3 la sută iar la încasări de la populație de 11,7 la suta față de anul precedent. Creșteri substanțiale vor fi și la livrări de mărfuri către fondul pielii, precum și la desfacerea mărfurilor cu amănuntul ; e vorba în special de produsele de artizanat in care sector dispunem de o rețea de desfacere salistărăi are. — Probabil că experiența bună va fi extinsă. — în 1969, unele ateliere de comandă, mai solicitate de populație, și-au organizat lucrul pe faze și operațiuni. Producția a crescut, spre exemplu la o secție de croitorie din Tg. Neamț cu circa 40 la sută, cu același număr de oameni, lucrătorii cîștigînd și ei mult mai bine. Rezultate bune s-au obținut și în secțiile de croitorie din Piatra Neamț conduse de maiștrii A. Andrei și O. Nazaret. în vederea folosirii eficiente a spațiilor, la Tg. Neamț s-a introdus pentru prima oară lucrul pe două schimburi la cizmării, cu rezultate foarte bune. Avem de Mihai ASMARANDEI (Continuare în pag. a II-a) — După cite știm bilanțul U.J.C.M. pe 1969 este pozitiv. — Da, am obținut cîteva succese demne de menționat. Am încheiat anul 1969 cu o depășire la producția marfă de 18.000.000 lei, iar la încasările de la populație de 2.300.000 lei, înscriindu-ne la acest important indicator cu cea mai bună realizare pe U.C.E.C.O.M. Rezultate economice foarte bune au avut cooperativele din Tg. Neamț,