Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-03-28 / nr. 653

A > Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii A­­dunări Naționale a fost consacrată dezbaterii po­liticii internaționale a Republicii Socialiste Ro­mânia. In sală se aflau deputații marelui sfat al ță­rii, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, ac­tiviști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați la București și numeroși co­respondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîmpinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii partidului și statului, tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Con­stantin Uragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Viicu. Deschizînd lucrările, președintele Marii Adu­nări Naționale, Ștefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul depu­tații : Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului ju­dețean — Bacău al P.C.R., președintele Consiliu­lui popular județean, Stanciu Stoian, secretar ge­neral al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general-locote­­nent Ion Coman, adjunct al­­ ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Con­siliului oamenilor muncii de naționalitate ger­mană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru energia nucleară, Ștefan Peterfi, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, președintele Con­siliului oamenilor muncii de naționalitate ma­ghiară, Ion Spătărelu, președintele Cooperativei agricole de producție „Gheorghe Doja“, jude­țul Ialomița, Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor și Maria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, vicepreședintă a Consiliului Național al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naționale cu privire la activi­tatea internațională a Republicii Socialiste Ro­mânia în anul 1969, hotărîre care a fost exami­nată și însușită de Comisia pentru politică ex­ternă a M.A.N. (Continuare în pagina a III-a) ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. ȘI AL CONSiliulUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — NR. 653 SÎMBĂTĂ 28 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani DAREA DE SEAUA cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969 prezentată de tovarășul CORNELIU MĂNESCU, ministrul afacerilor externe Stimați tovarăși. Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfățișa înaltei noastre Adunări activitatea internațio­nală desfășurată de statul român în anul 1969. Politica externă a țării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, în ar­monie deplină cu politica internă, ser­vind edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Succesele im­portante obținute de poporul român în făurirea vieții sale noi­ în înainta­rea continuă pe calea progresului și civilizației, reprezintă o contribuție de seamă la cauza consolidării socialis­mului, la creșterea prestigiului și for­ței sale de atracție. In spiritul politicii consecvente a partidului și statului de profundă res­ponsabilitate pentru destinele poporu­lui român, pentru viitorul omenirii, țara noastră și-a adus contribuția la promovarea relațiilor de colaborare între toate statele, în vederea soluțio­nării problemelor majore ale vieții in­ternaționale, statornicirii păcii și secu­rității in Europa și în întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidului Co­munist Român, înscris în viata po­porului ca un eveniment de impor­tanță istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului și guver­­nului nostru, a stabilit obiectivele și liniile ei directoare. . întreaga activitate a guvernului ro­mân de înfăptuire a politicii externe s-a desfășurat sub îndrumarea perma­nentă a conducerii de partid și al stat, nemijlocit a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România. Considered că normalizarea reala a vieții internationale, consolidarea păcii și securității reclamă dezvolta­­rea și întărirea Legăturilor bilaterale. România a acționat și acționează cu perseverență în vederea amplificarii relațiilor cu statele din întreaga lume. In anul 1969, tara noastră a stabilit relații diplomatice cu Guvernul Re­voluționar Provizoriu al Republicai Vietnamului de sud, cu Bolivia, C­iad, Niger, Malayezia, Uganda și­­ Noua Zeelandă. România întreține astăzi re­lații diplomatice și consulare cu 91> de state. . . . La baza relațiilor cu­­ toate statele, România așează principiile — care ca­pătă o importanță sporită în viața in­ternațională și o adeziune tot mai largă din partea popoarelor — ale respectării independenței și suvera­nității naționale, egalității în drep­turi, avantajului reciproc, neameste­cului în treburile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stă­tător asupra politicii sale interne și externe. Așezind neabătut prietenia, alianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate țările socialiste în centrul po­liticii sale externe. România a des­fășurat o activitate intensă de adîn­­cire și extindere a relațiilor politice, economice, cultural-științifice cu sta­tele socialiste. în acest cadru se înscriu Intîlnirile tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cu tovarășii Leonid Brejnev și Alexei Kosîghin, cu tova­rășii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski și Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două întâlniri între tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, precum și întrevederi între președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România și președintele Vechi Executive Fede­rale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte și convorbiri, la diferite ni­veluri, cu R. P. Bulgaria, R. S. Ceho­slovacă, R. D. Germană, R. P. Ungară. Relațiile țării noastre cu R. P. Al­bania au evoluat într-un spirit de în­țelegere reciprocă, existînd­ posibili­tăți pentru extinderea lor în viitor: întîlnirile și discuțiile purtate au condus la adîncirea colaborării, au pus în evidentă noi posibilități de extin­dere a relațiilor bilaterale, în avan­tajul tuturor părților, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra pro­blemelor care interesează statele so­cialiste europene, au constituit o con­tribuție de preț la întărirea unității lor, la promovarea cauzei socialismu­lui, păcii și colaborării dintre po­poare. S-au dezvoltat legăturile de colabo­­rare dintre Republica Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Chineză, în toamna anului trecut au avut loc la Pekin convorbiri ale tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu tovarășul Ciu En-lai și cu alți conducători din R. P. Chineză, în probleme privind construc­ția socialistă în cele două țări, dezvol­tarea relațiilor bilaterale, situația in­ternațională. Relațiile țării noastre cu R. D. Vietnam și Frontul Național de Elibe­rare din Vietnamul de sud s-au des­fășurat pe fondul sprijinului multilate­ral acordat de poporul român eroicu­lui popor vietnamez în lupta sa dreap­tă împotriva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raporturile Ro­mâniei cu R. P. Mongolă și R.P.D. Co­reeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecționarea conti­nuă a cadrului juridic în care se des­fășoară relațiile cu statele socialiste, guvernul român a procedat la încheie­rea a 75 de noi instrumente de co­laborare și cooperare, în cele mai va­riate domenii de activitate. România își aduce contribuția ac­tivă la extinderea colaborării și coo­perării economice în cadrul Consiliu­lui de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea își intensifică, în același timp, schimburile comer­ciale, colaborarea și cooperarea în do­meniul economic cu toate țările so­cialiste. Țara noastră își dezvoltă relațiile de colaborare, pe plan militar, cu sta­tele participante la Tratatul de la Var­șovia, din care face parte, fiind gata să lupte alături de armatele prietene în cazul unei agresiuni dezlănțuite in Europa de forțele imperialiste, îm­potriva unui stat membru al acestui Tratat. Totodată, România lărgește co­laborarea cu armatele tuturor statelor socialiste. In cursul anului 1969, delegații de partid și de stat, conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat parte la sesiunea specială a G.A.E.R., la consfă­tuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, precum și la întîlnirea de la Moscova, din luna decembrie, a conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. S. Ro­mânia, R. P. Ungară și U.R.S.S. Aceste întîlniri, precum și celelalte reuniuni ale tarilor socialiste la care România a luat parte, au dovedit că atunci cînd problemele sînt abordate în spirit principial și tovărășesc, de stima mutuală și receptivitate fată de opiniile și interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească înțelegeri ac­ceptabile pentru toate părțile, și — în acest fel — să se aducă o contri­buție importantă la ridicarea colabo­rării reciproce pe o treaptă supe­rioară, la întărirea solidarității dintre tarile socialiste. Este ferma noastră convingere că, edificîndu-și relațiile lor reciproce pe principiile marxism-leninismului și in­ternaționalismului socialist, întrajuto­rării tovărășești, pe normele relații­lor dintre statele socialiste, depășind dificultățile actuale, țările socialiste — unite prin comunitate de orînduire, de ideologie și de țeluri — pot­ oferi tuturor popoarelor un model de în­țelegere și cooperare multilaterală, pot exercita o influență favorabilă și tot mai puternică: asupra evoluției relațiilor internationale și dezvoltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru, de la interesele ge­nerale ale socialismului, guvernul ro­mân este hotărît să facă și în viitor tot ce depinde de el pentru intensi­ficarea colaborării frățești cu toate țările socialiste, în condițiile existenței de state ca orînduiri social-politice diferite, unica soluție rațională de organizare a vieții internaționale, corespunzătoare aspi­rațiilor de progres și prosperitate ale popoarelor, este colaborarea între toa­te țările lumii, conviețuirea lor paș­nică, întemeiată pe respectul princi­piilor fundamentale, unanim recunos­cute, ale dreptului internațional. Creșterea potențialului economic și îmbogățirea patrimoniului cultural al țării noastre în contextul unei lumi caracterizate prin pătrunderea masivă a științei și tehnicii în toate sferele activității umane și prin accentuarea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și obiectiv ne­cesare dezvoltarea relațiilor României cu toate statele lumii și participarea sa activă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori materiale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea contactelor politice, a schim­burilor economice, tehnico-știintifice și culturale cu toate statele, mani­fes­­tînd preocuparea de a asigura consis­tență și stabilitate raporturilor externe ale tării noastre, pe baza reciproc a­­vantajoase. In anul precedent au fost încheiate 76 de noi înțelegeri, acorduri și con­venții de colaborare in diferite de­(Continuare în pagina a II-a) . HOTARIREA Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Națională, dezbătînd­ darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internațională desfășurată de Republica Socialistă România în anul 1969, hotărăște : Aprobă linia politică externă și activitatea internațională a Re­publicii Socialiste România desfășurată în anul 1969. Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova și în viitor, în politica sa externă, întărirea și dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste, extinde­rea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială — pe baza principiilor suveranității și independenței naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc , sprijinirea luptei popoarelor aliate sub dominația colonială și lărgi­rea relațiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, întărirea unității și solida­rității cu forțele antiimperialiste ale contemporaneității, însărcinează Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALIST! •­­ % Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăși. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a dezbă­tut probleme de mare actualitate. Toți membrii Consiliului care au luat cu­vîntul aici au evidențiat preocupările consiliilor județene, orășenești și co­munale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum și, în ge­neral, pentru rezolvarea diferitelor se­sizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, intr-adevăr, în perioada care a trecut de la ale­geri a existat o mai intensă preocu­pare pentru rezolvarea acestor pro­bleme, pentru soluționarea chestiuni­lor de muncă și viață care ii privesc nemijlocit pe cetățeni, precum și a problem­­elor de ordin gospodăresc­­edilitar. După cum au arătat mai toți vorbi­torii, cu deosebire în domeniul gos­­podăresc­ edilitar s-au realizat multe lucruri bune — deși trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a a­­sigura ca orașele și comunele patriei să fie bine întreținute și gospodărite. Paralel­ cu rezultatele bune pe care le-am obținut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît și unele con­silii populare nu se îngrijesc cu toată atenția ca mijloacele pe care le au la dispoziție să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edili­­tar-gospodăresc al orașelor și comu­nelor, în crearea unor condiții de viață tot mai bune cetățenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subli­niat aici, nu toți deputații acordă a­­tenția cuvenită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu cetățenii. Trebuie să­ atragem atenția tuturor deputaților, — atît celor ai Marii Adunări Națio­nale, cît și ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-și pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar și în acest caz cetățenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate și ce nu se poate soluționa, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai așa oamenii muncii simt în mod concret că organele sta­tului, organismele Frontului Unității Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu e­­xistă încă condiții pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd proble­mele ridicate sînt neîntemeiate, tre­buie date explicații pline de răbdare cetățenilor, procedînd astfel vom avea de cîștigat din toate punctele de ve­dere. Așa cum am mai spus și în alte îm­prejurări, organele noastre de stat și organele Frontului Unității Socialiste, precum și organele de partid și orga­nizațiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluționarea problemelor ridicate de cetățeni. Activiștii organelor de stat, de partid și ai organizațiilor ob­ștești — deci și ai consiliilor Frontului Unității Socialiste — trebuie să înțe­leagă că sunt chemați să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetățenilor. Numai în măsura în care își îndeplinesc cu răspundere și con­secventă aceste atribuțiuni ei se bucu­ră de încrederea cetățenilor. Numai astfel ei vor reuși să unească elanul și energia tuturor cetățenilor în în­făptuirea sarcinilor privind dezvolta­rea societății, ridicarea nivelului de viată și de civilizație al orașelor și satelor patriei noastre socialiste, în această ordine de idei, aș dori să mă refer la necesitatea ca deputații Marii Adunări Naționale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în fața alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai—iunie să aibă loc asemenea in­­tilniri în întreaga țară. Cu acest pri­lej să se dezbată atît problemele le­gate de activitatea deputaților, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă, proble­mele hotărâte de ultima plenară a Co­mitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum hotărîrile Marii Adunări Naționale pri­și­vind calitatea produselor, organizarea și disciplina muncii. Este necesar ca înseși Consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care depu­tații mențin contactele cu alegătorii, ii informează asupra activității lor și asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetățenii. In Frontul Unității Socialiste sunt prezente toate organizațiile obștești, de aceea este necesar, ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizații participa la înfăp­tuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am­ prezen­tat în alegeri în fața poporului, rea­lizarea politicii partidului și statului, în această privință cred că atît Con­siliul National, cît și consiliile jude­țene au făcut încă destul de puțin. In planul de măsuri al Consiliului Națio­nal există unele prevederi în această privință ; cred că trebuia să ne pro­punem să dăm mai multă viată consi­liilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare in coordonarea activității organizațiilor component­­e. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creșterea contribuției uniunilor de scriitori, artiști plastici și compozitori la munca de educare, în­deosebi a tineretului. Mi-a făcut plă­cere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acțiuni în această direcție. Speram că începu­tul bun care s-a făcut — și care con­stituie, poate, o revenire la unele o­­biceiuri bune din trecut, în mod ne­justificat uitate — va fi dus mai de­parte. Este necesar să se încetățe­nească în activitatea Uniunii Scriito­rilor și a celorlalte uniuni ca o me­todă permanentă întărirea contactu­lui cu cititorii, cu beneficiarii opere­lor, cu cetățenii. Desigur, în cadrul acțiunilor de care s-a vorbit, artiștii vor citi sau vor prezenta cetățenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte și ce spun citi­torii. Din aceasta va ieși ceva util atît pentru public, cît și pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniu­nilor de creație sprijin, astfel Incit să poată înțelege mai bine operele. în același timp însă­și scriitorii, artiștii, oamenii de creație în general vor în­­ telege mai bine aspirațiile și dorințele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorințelor și nă­zuințelor cetățenilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact ara de cîștigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta și cultura, oa­menii de creație, cetățenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Uniunii Arhitecților. Cred că una din reco­mandările pe care Consiliul Național trebuie să le facă Uniunii Arhitecți­lor este aceea de a asigura ca în fiecare județ să existe cîțiva arhi­tecți , oricîte eforturi ar depune Uniu­nea Arhitecților din București, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhi­tecții care trăiesc și muncesc în ju­dețe. Sunt de acord ca județele să se adreseze Uniunii Arhitecților, urmînd ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecților — ca­dre din învățămînt și din institute. A­­ceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării și in proiectare. Eu cred că, într-adevăr, U­­niunea ar putea crea grupe de­ arhi­tecți pentru județele care n-au insti­tute puternice, aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, a­­cordând județelor un sprijin, un aju­tor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă și alte probleme, tovarăși, care merită să facă obiectul discuțiilor in cadrul consiliului nostru, cred că organizațiile care fac parte din Con­siliul National, cît și biroul Comi­tetului Executiv se vor gîndi să făr­ (Continuare în pagina a IV-a) „Tribuna propagandei tehnico - economice“ la a doua ediție Convorbire cu tovarășul Ioan Jiva, președintele Consiliului județean Neamț al U. G. S. R. Mîine, cea de a doua ediție a „Tribunei propagandei tehni­­co-economice"­­— valoroasa manifestare venind în întîmpi­­narea cerințelor de îmbogățire a bagajului de cunoștințe pro­fesionale ale salariaților — își inaugurează activitatea. In le­gătură cu aceasta, am adresat cîteva întrebări tovarășului Ioan Jiva, președintele Consi­liului județean al sindicatelor, care ne-a răspuns cu amabili­tate. —­ Care este obiectivul ur­mărit prin „Tribuna propagan­dei tehnico-economice" și cum apreciați rezultatele primei sale ediții­­ — în zilele noastre, tehnica face progrese uriașe, într-un timp extrem de scurt. A fi un bun inginer, tehnician sau mai­stru, un bun economist, în toate domeniile producției materiale, înseamnă să mergi mereu un pas cu vremea, cu dezvoltarea explozivă a științei și tehnicii, ceea ce presupune o informare și documentare permanentă. Din marea diversitate a mij­loacelor muncii politice și cul­tural-educative, folosite de sin­dicate, acțiunea „Tribuna pro­pagandei tehnico-economice” organizată pentru prima da­tă în județul nostru anul tre­cut de către Consiliul județean al sindicatelor, în colaborare cu Cabinetul județean pentru organizarea științifică a produc­ției și a muncii, sub directa în­drumare a Comitetului jude­țean Neamț al P­C.R. — urmă­rește ca printr-un complex de manifestări specifice activității de propagandă să-i infe­rme pe muncitori, tehnicieni, ingi­neri, economiști asupra nouță- Interviu realiat de I. MARTIN - (Coabhaua*# In pag, a­fl­at Pregătirea patului germinativ la C.A.P. Deleni. în ziua de 27 martie a.c., sub președinția to­varășului NICOLAE CEAUȘESCU, au avut loc lucrările plenarei Con­siliului Național al Fron­tului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut mo­dul în care s-au rezolvat propunerile făcute de că­tre cetățeni în campania electorală din ianuarie­­martie 1969, precum și activitatea depusă pînă acum de consiliile Fron­tului Unității Socialis­te și principalele sar­cini ce le revin în a­­nul 1970. Plenara a apro­bat materialele prezenta­te în aceste probleme și programul de activitate al Consiliului Național al Frontului Unității Socia­liste. Plenara a dezbătut și a aprobat activitatea inter­națională desfășurată de Frontul Unității Socia­liste, precum și planul relațiilor externe pe a­­nul 1970. Iul Plenara a adoptat tex­documentului „Cu privire la securitatea eu­ropeană“, care se dă pu­blicității. Plenara a hotărît ca tovarășii Gheorghe A­­postol și Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv și din Consiliul Național al Frontului Unității So­­cialiste ca reprezentanți ai Uniunii Generale a Sindicatelor din Româ­nia, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperative­lor de Consum să fie eli­berați din aceste funcții ca urmare a schimbărilor intervenite în conduce­rea acestor organizații. Plenaru a ales ca mem­bri ai Consiliului Națio­nal și ai Biroului Execu­tiv al Frontului Unității Socialiste pe tovarășii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent și secretar al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Coo­perativelor Agricole de Producție, Florian Di­­nălache, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președin­tele Uniunii Generale a Sindicatelor din Româ­nia, Valerian Popescu, președintele Uniunii So­cietăților de Științe Me­dicale și Dumitru Bejan, președintele Uniunii Cen­trale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Național pe tovarășul Traian Dudaș, președintele Consiliului județean Mehedinți al Frontului Unității So­cialiste. La dezbaterile din ple­nară au luat cuvîntul to­varășii­ Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Ki­rály, Zaharia Stancu, A­­urelia Dănilă, Gheorghe Paloș, Dumitru Constantin Petre, Toma, Carol Sollner, Ion Mărginea­­nu, Constantin Dumitres­­cu și Damian Ascanio, în încheierea lucrări­lor plenarei, a luat cuvîn­tul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Pagina a I M-a RECOLTA 70 SPORT SEMNALĂM

Next