Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-05-30 / nr. 705

țpas. 2 I D Din 1 D­ ­C=IC=3I=3C=1E=IC=!!==1C=IIl aaaaanan Id ȘTIINȚA ȘTIINȚA ȘTIINȚA ; Practica­ singurul criteriu­­ de verificare a eficienței­­­­ cercetării științifice r * 1 _______ | Preocupări ale Stațiunii de cer­­r­ce­tări :.Stejarulc pentru aplica­­­­rea în practică a rezultatelor cercetării științifice |--------------------------—----------------------------------------------­D (geologie, le­ge­[] Ca urmare a indicațiilor con­­­­ducerii de partid și de stat, cer­­cetarea științifică este chemată,­­ mai mult ca oricînd, să răspun­dă cu promptitudine la cerin­­­țele dezvoltării social-economi­­ce actuale și de perspectivă. a Științelor naturii geografie, biologie etc. Ö vine sarcina punerii în valoa­re a noi posibilități de valorifi­­­care a resurselor naturale, pro­tecția acestora împotriva unor­­ calamități cât și a deprecierii din cauza unor exploatări ne­­îi­raționale, precum și amelio­­r­­rarea și sistematizarea în scopul­ui ridicării nivelului utilizării lor și pentru nevoile societății.­­ Stațiunea de cercetări „Ste­­­­jarul", orientîndu-se tot mai mult pe linia cercetărilor cu­­ caracter aplicativ, manifestă re­ceptivitate pentru rezolvarea u­­­­­nor probleme care interesează și în primul rînd județul Neamț, în­­ acest sens. Stațiunea și-a făcut fi cunoscute o parte din domeniile TM și temele pe care le poate abor­­­­da în interesul diverselor uni­ci­tați beneficiare, deși nu întot­­deauna aceste inițiative privind­­ rezolvarea unor probleme legate de valorificarea natural și avertizarea potențialului fenome­­nelor negative au avut suficient D ecou. Pînă în prezent s-a ajuns la­­­ o colaborare fructuoasă a Sec­­­­torului de Geologie-Geografie din­­ stațiune cu Institutul jude­­­­țean de proiectări, în realizarea­­ de studii geotehnice , construcții, studii pentru pentru ali­a­mentări cu apă. Cu ocazia efec­tuării acestor studii s-au putut­­ pune în valoare experiențe pri­vind cercetarea geomorfologică și geologică a depozitelor de JJ versant și de terasă, aspecte a­supra cărora colectivul de cer­­er­­cetători are deja rezultate re­­cunoscute pe plan științific. Astfel, cu prilejul studiilor geo­­­­tehnice din zona spitalului uni­­­­ficat Piatra Neamț s-au obținut­­ și unele date noi, relativ la e­­­­voluția geomorfologică a mun­­­ș­telui Pietricica (în cuaternar),­­ precum și asupra fazelor de formare a grohotișurilor (depo­zite de versant) din această zo­nă. Lărgirea colaborărilor de a­­cest gen pentru lucrări mai ample de sistematizare a loca­lităților și teritoriilor ar oferi o cale sigură de ridicare a ca­lității studiilor în scopul mai sus amintit, cît și pentru pro­gresul domeniilor de cercetare chemate să le rezolve. De asemenea, un alt scop al eforturilor stațiunii a fost și va rămîne, în continuare, păs­trarea și chiar ameliorarea re­surselor naturale ale județului, ca o contribuție la dezvoltarea sa economică judicioasă. în a­­cest sens, laboratoarele de fi­ziologie vegetală, biologie ge­nerală și genetică au perfectat un contract de colaborare cu 1 S. Piatra Neamț, pentru efec­tuarea de studii privind posi­bilitățile de exploatare econo­mică a țărmurilor inundabile ale lacului Bicaz. Studiile vizează experimenta­rea unor specii lemnoase și, eventual, ierboase, rezistente la inundații periodice. Pe lângă implicațiile de ordin strict eco­nomic, crearea unei centuri ve­getale în jurul lacului, va spori atractivitatea turistică a lacuri­lor, va duce la împiedicarea e­­rodării solului, precum și la creșterea productivității biologi­ce a lacului, cu repercusiuni în dezvoltarea faunei acvatice. Activitatea de cercetare va avea un cîștig real în urma e­­fectuării acestui studiu, întrucît oferă posibilitatea aprofundării unor probleme de fiziologie e­­cologică, genetică, biologie ge­nerală etc., pe baza cărora se va putea desfășura un proces de selecție a celor mai apți in­divizi în contextul biocenozei nou formate. Numai din aceste cîteva e­­xemple rezultă că astfel de co­laborări duc la avantaje atît pentru unitățile beneficiare cît și pentru domeniile de cerceta­re angrenate în astfel de ac­țiuni. Ion BOJOI, ION BARA, Gogu GHIORGHIȚĂ, cercetători la Stațiunea de cercetări „Stejarul" F o­p­o­n­a D0DDD0 DQ Orremrut—i­rreneni Despre antibioză și antibiotice Fenomenul de antibioză, foarte larg răspîndit în natură, desemnează lupta neîntreruptă pentru existență ce se desfă­șoară între speciile de microorganisme aflate în același bio­top, reprezentînd o concurență vitală în lumea ființelor micro­scopice, concurentă ce se exprimă prin inhibarea dezvoltării unor microorganisme de altele. Acest fenomen este semnalat pentru prima oară de ilustrul savant L. Pasteur, meritul de a fi Intuit și explicat științific procesul intim ce se petrece în an­tibioză revenind savantului român V. Babeș. El scrie că :­­de­sigur, bacteriile dintr-o specie cunoscută produc substanțe chi­mice care modifică mediul în așa fel încît vatămă bacteriile de altă specie". în urma acestor observații s-a încercat tratamentul unor boli la om și animale cu ajutorul culturilor diferitelor specii de bacterii. Sporadic, s-au obținut și unele succese în tratamen­tul tuberculozei, antraxului, difteriei. Acest pionierat în folosirea antibiozei în medicină a dus la unele rezultate care, deși valoroase, nu au putut avea un succes deplin datorită faptului că, în perioada respectivă, nu existau metode de izolare a substanțelor active din culturile microbiene și de obținere a unor preparate chimic pure. Eforturile comune ale unor cercetători de la Oxford, în frunte cu prof. A. Fleming duc în 1941 la o descoperire epocală — penicilina­­lată, deci, prima substanță activă în stare pură, produs al antibiotei! Epoca preparatelor antibiotice începuse. Produs al unei ciuperci de mucegai — penicillium — penicili­na în diferitele ei variante este azi cunoscută și utilizată în toate țările lumii. S-a observat însă că ea nu este eficace decit asupra unui grup restrîns de germeni. Cercetările pentru ob­ținerea unui antibiotic cu spectru mai larg de acțiune au con­tinuat. Și rezultatele nu au întîrziat prea mult: în 1944, în fo­cul celui de al doilea război mondial, marele savant american prof. S. A. Waksman dă omenirii speranța că bolile infecțioase pot fi stăvilite. Descoperise streptomicina. Totodată, Waksman atrage atenția cercetătorilor asupra unui grup de microorganis­me — Actinomycetele, socotite ca principalul grup de micro­organisme producătoare de antibiotice. S-au izolat, pînă în prezent, peste 600 de antibiotice din­tre care peste 20 au intrat în practica medicală umană și ve­terinară. Țara noastră este una din producătoarele pe scară in­dustrială a unui mare sortiment de antibiotice foarte apreciate și pe plan mondial. Menționăm că pe lingă binecunoscutele pe­nicilină și streptomicina, azi se mai fabrică antibiotice ca : tetraciclină, aureomicina, cloromicetina, azaserina, nistatina, e­ritromicina ș.a. cu aplicabilitate atît în tratamentul bolilor pro­vocate de bacterii cît și de ciuperci și virusuri. încă de pe vremea cînd savanții și-au dat seama că penici­lina nu este eficace împotriva tuturor germenilor, se întreză­rea faptul că unii germeni au posibilitatea de a se apăra îm­potriva ei. în urma studiilor s-a confirmat că unii germeni au rezistență naturală la unele antibiotice, iar alții cîștigă aceas­tă rezistență în urma tratamentului mai mult sau mai puțin în­delungat cu antibiotice. De asemenea, tratamentul îndelungat cu antibiotice deranjează fiziologic organismul. iată, deci, că oricît de valoroase, antibioticele folosite­­ la inspirație" fără avizul medicului, nu numai că nu dau rezultatele scontate pen­tru pacient, dar sunt un dușman public, ajutînd la crearea u­­nor tulpini cu rezistență dobîndită la antibiotice împotriva că­rora va trebui să se folosească alt mijloc de combatere. Din ce în ce mai mult, în ultima vreme, se aplică fenomenul antibiozei în alte domenii decît medicina. în industrie — pro­cesul de vinificație, producerea berii, obținerea preparatelor de fermentație a laptelui — sunt cîteva dintre aplicațiile prac­tice ale fenomenului de antibioză. încă Mecinikov arăta că prin intermediul microbilor antagoniști eliberîndu-i de microbii dăunători, se poate asana intestinul Prin consumul de iaurt, brînzeturi rezultate din fermentația cu lactobacili a laptelui se reduce intoxicația care survine lent în organismul omului. Antibioticele sunt folosite azi cu succes și îa conservarea alimentelor. Cantități infime de antibiotice conservă excelent carnea, peștele și alte produse ușor alterabile, asigurând și ca­litățile nutritive ale alimentelor. De asemenea, în zootehnie, cantități mici de antibiotice servesc ca factori de creștere a a­­nimalelor tinere. Unele grupe de microorganisme, cum ar fi Actinomycetele, unor agenți fitopatogeni, împiedicînd îmbolnăvirea plantelor de cultură și pomilor fructiferi sau combătînd bolile apărute. Fenomenul de antagonism bacterian mai este folosit în agricul­tură și pentru asanarea solului. Unele grupe de microorganisme, cum ar fi Actiomycetele, au un mare rol și în procesul de autopurificare naturală a a­­pelor poluate. Florica SIMALCSIK cercetător. Stațiunea de cercetări .Stejarul* D D D D D D D D­D D D D D D DD D D­D u Cercetările de genetică și biochimie, evidențiază, tot mai frecvent, rolul cromoso­­milor și al enzimelor în pro­cesele vitale. O gamă destul de largă de sindroame clinice, cunoscute de multă vreme, sunt puse actualmente pe sea­ma unor modificări ale cromo­­somilor. Printre aberațiile cromoso­­miale cele mai frecvente sînt modificările numărului și for­mei acestora. Numărul anor­mal de cromosomi poate re­zulta din timpul diviziunii ce­lulare, cînd doi cromosomi omologi rămîn lipiți unul de celălalt și, ca urmare, un ga­rnet primește perechea în în­tregime (un cromosom­­ în plus), iar celălalt nu primește nimic din perechea respecti­vă (un cromosom în minus). Ca atare, din celula mamă cu 20 cromosomi, rezultă un ga­m­et cu n+1 cromosomi și un gamet cu n—1 cromosomi. Dacă gam­etul cu n + 1 cromo­somi se va uni cu un gamet normal, de sex opus, va apă­rea o trisomie (perechea res­pectivă de cromosomi va fi constituită din trei și nu din doi cromosomi), iar dacă ga­rnetul cu noi cromosomi se va uni cu un gamet normal, de sex opus, va apare mono­­somia (în loc de o pereche cu doi cromosomi, va fi un sin­gur cromosom). Trisomia pentru un cromo­som mare este totdeauna le­tală, cea pentru un cromosom mic fiind compatibilă cu via­ța de o durată relativ mică. Se cunoaște trisomia 21, sau boala Langdon-Down (cînd în perechea 21 avem trei cro­mosomi în loc de doi), ai că­rei purtători trec rareori de vîrsta de 20 ani. Trisomia 13—14 are însă o durată de viață care foarte rar depă­șește 1 an. Copiii care suferă de această afecțiune, prezintă armaencefalie, defecte oculare, fisură mediană a buzei și pa­latului (buza de iepure și gu­ră de lup), polidactilie etc. Trisomia 18 limitează viața purtătorilor ei la cel mult 2 ani și se caracterizează prin­tr-o dezvoltare încetinită, spascititate, degetele picioa­relor scurte și îndoite pe spa­te, malformații cardiace și intestinale etc. Monosomiile, spre deosebi­re de trisomii, duc la moartea timpurie a embrionului. Aberațiile numărului de cromosomi sunt frecvente, cal­culele statistice stabilind că ele sunt prezente la fiecare al 200-lea născut. Printre cele mai cunoscute sunt: sindro­mul Klinefelter (1/400), boala Langdon-Down (1/600), sindro­mul Turner (1/300), etc. Deocamdată ne vom referi doar la una din ele, care es­te mai frecventă, și anume boala Langdon-Down. Pentru prima oară a fost descrisă de Langdon-Down în 1866, ca o formă deosebită de oligofrenie. In 1939, Fan­coni a clarificat etiologia bo­lii, bazîndu-se pe următoare­le fapte : boala modifică pro­nunțat aproape toate organe­le cît și psihicul; nu sînt for­me de trecere între indivizii normali și cei afectați; se în­tîlnesc foarte rar mai multe cazuri în aceeași familie; cu cît mama este mai în vîrstă, cu atît probabilitatea apari­ției bolii la copil este mai mare (vîrsta tatălui neavînd nici o influență). In general, 5—10 la sută dintre toți debilii mintali sunt mongoloizi (afectați de boala Langdon-Down), băieții fiind atinși în proporție mult mai mare (60 la sută) decît fetele. Boala se manifestă prin mo­dificarea majorității organe­lor și anume : copiii cresc încet, prezintă microcefalie, poziția ochilor este oblică. Bolile ereditare ale omului și aberațiile cromozom­ice (în afară și în sus — de un­ [] de și numele de mongoloidism),­­ rădăcina nasului este înfun­dată, urechile așezate adinc și defectuos modelate, limba lungă (adeseori iese din gu­ră) etc. Bolnavii se caracteri­zează prin hipotomie muscu­lară, hernie ombilicală, mină cu patru degete sau palmă brăzdată etc. Pentru diagnostic este im­portantă prezența petelor al­be pe iris (la nou născut), pe­te care dispar cu vîrsta. Dezvoltarea psihică a bol­navului nu întrece, de obi­cei, pe cea a unui copil de 6—7 ani. Bolnavii pot să în­vețe pe dinafară anumite lu­cruri, dar sunt incapabili de socoteli aritmetice simple, fapt pentru care ei nu sunt apți pentru școală. 75 la su­tă din ei mor înainte de pu­bertate, 90 la sută înainte de PI 25 de ani. Terapia este inefi­­­­cace. Aberațiile de structură cro­­mosomială iau naștere prin pierderea unei părți de cro­mosom sau prin translocare cînd o parte a unui cromo­som sau cromosomul în în­­întregime se contopește cu un alt cromosom. In acest din urmă caz, numărul total­­al cromosomilor este redus cu unul. Persoanele cu o asemenea afecțiune se nasc cu multiple malformații ale coroanei ver­tebrale și se caracterizează prin oprirea dezvoltării. Co­piii cu astfel de boală sunt născuți mai frecvent de ma­me tinere. Cercetător Klara BARA, m­e­­die. Stațiunea ,Stejarul“ i D D D D D Q D Cadrul metodic a limbilor Progresul contemporan al științei și teh­nicii, al cunoașterii, în general, este tot mai D D Q Q Da o D O'JJ mult condiționat de competiția perfecționa­ de asimilarea experienței întregii um­a­nități. In acest­e condiții, învățarea limbilor străine de circulație internațională suscită Un interes crescînd pentru cele mai diverse profesiuni și preocupări. Activitatea esen­­țialmente practică, efortul de însușire a u­­nei limbi străine se justifică numai în mă­sura in care realizează un caracter prac­tic, imediat, numai în măsura în care ne pune la dispoziție niște instrumente ale în­țelegerii, ale comunicării. Precizarea ni se pare de cel mai înalt interes, întrucît feno­menul ce însoțește de obicei pe cel neîn­­deajuns orientat metodic constă în aceea că, după un volum considerabil de efort inte­lectual, acesta se află în cea mai deplină imposibilitate de a comunica sau înțelege pe un vorbitor autohton. De aici, necesitatea precizării prealabile a scopului­ se învață pentru a citi și înțelege o documentație , pentru a se exprima în scris , pentru a vor­bi și înțelege un interlocutor străin. La precizarea scopului nu trebuie să se emită tipul de memorie, pentru a se putea, astfel, stabili de la început mijloacele, teh­nica de lucru. Astfel, o memorie auditivă va folosi discul, magnetofonul, emisiunile ra­diofonice, în timp ce memoria vizuală va re­curge la televizor, lectură, text tipărit, ma­­­nual. Cea mai potrivită metoda este meto­da mixtă, la început orală, ulterior scrisă și gramaticală. Presupunînd că s-a declarat opțiunea pentru aspectul oral, pentru învă­țarea limbii cu scopul de a o vorbi, trebuie să se aibă in vedere că aceasta cuprinde două aspecte fundamentale : priceperea de a vorbi și înțelegerea interlocutorului. A­­ceastă pricepere de a comunica într-o lim­bă străină se p­oate realiza chiar cu un nu­măr mai modest de structuri de frecvență, lexicale și gramaticale. Relativa ușurință în comunicare provine din aceea că se pot an­ticipa mintal expresiile și frazele, iar pen­tru cele necunoscute este posibilă înlocuirea cu perifraze, sinonime, mimică, gest. Ade­văratele dificultăți pe care le presupune o conversație cu un interlocutor de limbă­­ străină sunt generate însă de audierea, în­țelegerea lui, în ritmul și înlănțuirea cuvin­telor și expresiilor, precum și în intonația­­ specifică. Pentru asigurarea succesului de­ de învățare străine plin, atît în comunicare, cît și în înțelege­re, vor trebui asigurate o serie de cerințe esențiale : 1. Preponderență aspectelor auditive, de la vorbit la scris, cu însușirea riguroasă a pronunțării, ritmului, intonației și unor structuri fundamentale, înainte de lectură. 2. Folosirea, de la început și, pe cît po­sibil, în exclusivitate, a limbii străine, a conversațiilor situative, pentru asigurarea gîndirii nemijlocit în această limbă, pentru crearea unor automatisme ale ei. 3. Să se predea structuri și mai puțin cuvin­te izolate, aceasta îndeosebi pentru elimina­rea limbii materne ca verigă intermediară în exprimare. 4. Textele să fie niște dialoguri autentice din viața de toate zilele, cuprinzînd, prin urmare un vocabular de mare frecvență, ar­ticole, pronume, adverbe, locuțiuni adver­biale, omonime, sinonime, antonime. 5. împărțirea materialului în unități cît mai mici, repetiția continuă a celor învă­țate, prin exerciții de control cotidiene. A­­fectarea a 15-30 minute, zilnic, învățării lim­bii străine. 6. Asigurarea mediului lingvistic prin va­lorificarea virtuților pe care le prezintă afi­șele, emisiunile specifice de radio și televi­ziune, filmelor, discului, magnetofonului. 7. Epuizarea tuturor situațiilor posibile în care ar ajunge un vorbitor, substituindu-se pe rînd celor doi interlocutori. Vom exem­plifica apelînd la tema : tntr-un oficiu poștal. Ei bine, ansamblul tuturor mijloacelor de care se folosește acel ce studiază această te­m­ă trebuie să cuprindă totalitatea întrebări­lor, răspunsurilor, afirmațiilor, negărilor, mulțumirilor care ar fi rostite în cazul cînd s-ar apela la absolut toate serviciile poștei, elevul substituindu-se, pe rînd cetățeanului și funcționarului; în concluzie, succesul în munca de însuși­re a unei limbi străine ca mijloc de comu­nicare este garantat de măsura în care dezi­deratele enunțate de practica didactică se conjugă cu interesul și sîrguința elevului, succes ale cărui prime elemente se pot e­­videnția după 5-6 luni de studiu asiduu, în perseverente exerciții cotidiene. prof. Ion IVANCEA Liceul nr. 2 Roman CEAHLĂUL Sînt considerate monumen­te ale naturii diferite specii de plante și animale rare sau pe cale de dispariție, diferite roci, minerale, fosilele, pre­cum și teritoriile care, prin relieful și peisajul lor pito­resc, prezintă o deosebită în­semnătate științifică sau este­tică și merită de a fi păstra­te pentru generațiile viitoare, ca frumuseți și bogății ale ță­rii noastre. Dintre animalele protejate de lege, considerate monu­mente ale naturii, și care pot fi văzute în dioramele Mu­zeului de științe naturale din Piatra Neamț, amintim : ví­­sul, (Felis lynx), numit și pan­­tera Carpaților, animal cu simțurile foarte ascuțite, foar­te agil și feroce, cocoșul de munte (Tetrao urogallus) — pasăre mare, cu un penaj splendid, trăitor în pădurile de conifere, corbul (Corvus corax), o pasăre de culoare neagră, cu luciu metalic reflexe verzui, de o frumuse­și țe sobră, bufnița (Bubo bubo) — cea mai mare pasăre de noapte din Europa, folosită și ca nadă la vinar, minunița (Aegolius funereus) — cucu­­veaua încălțată, care trăiește în zona masivului Ceahlău, singura pasăre plăcută la glas dintre răpitoarele de noapte. (Despre viața misterioasă minuniței există și o frumoa­a­să legendă : „Minunița a fost o fată de împărat care s-a în­drăgostit de un cioban ; îm­păratul voia s-o dea după un prinț, dar ea spunea mereu nu și nu. Din această pricină, ta­tăl său a blestemat-o și ea s-a prefăcut în pasăre ; de a­­tunci minunița își caută me­reu ciobanul pe la stâni, un­de este auzită mai des clă­tind același clntea de chema­re: nu, nu, nu, nu“. Minuni­­ta este una din păsările cele mai interesante de la noi, supraviețuitoare a epocii gla­ciare­. In Muzeul de științe natu­rale din Piatra Neamț mai pot fi admirate, de asemenea, și alte monumente ale naturii t acvila țipătoare (Aquila po­­marina), deoarece pasăre folositoare, distruge șoareci, șerpi; fluturașul de stîncă (Tichodroma muraria) — pa­săre foarte frumoasă la vede­re, care trăiește în locurile stîncoase ; codroșul de munte (Phoenicurus ochruros), nu­mit tremurici în Banat și Tran­­silvania, sau capra dracului și pieptănuș în alte locuri, tră­iește în regiunile pietroase și stâncoase ale Carpaților. Dintre plante — monumen­te ale naturii muzeul adăpos­tește cîteva exemplare din: floarea de­­ roit (Leontopodium alpinum) — care crește în munții înalți, pe roci calca­­roase, în masivul Ceahlăului și Cheile Bicazului, larița (La­­rix decidua), crinul sau zada întîlnită pe coasta de est a Ceahlăului, în locul numit „Polița cu crini”.­­Este singu­rul conifer de la noi care-și leapădă frunzele in timpul ier­nii). Dintre monumentele natu­rii din domeniul peisagistic și geologia sunt reprezentate în muzeul nostru, în diorame, „Cheile Șugăului“, chei de un far pitoresc, masivul Ceahlău­lui, „Cheile Bicazului“ și „Pia­tra Teiului“, singuratica st­ân­că de calcar de la căpătul la­cului de acumulare, izvor al atîtor frumoase legende. Este interzisă prin lege dis­trugerea formațiunilor de sta­lactite și stalagmite din Peș­tera Toșorog, și retur­a peșteră din județul Neamț. Merită să fie ocrotite și punctele fosili­­fere ca și unele plante rare de pe muntele Pietricica, de­pozit geologic în care au fost descoperite peste 34 de spe­cii de pești de acum 40 mi­lioane de ani. Ocrotirea naturii, cu mumentele ei, adevărate mo­te­zaure, este o datorie a noastră, a tuturora, o datorie față de patria noastră socialistă atît de frumoasă, căreia sîntem o­­bligați să-i păstrăm nealtera­te comorile. Prof. muzeograf Neculai DARIE, Muzeul județean de științe naturale Monumente ale naturii prezente in muzeul județean stiinte naturale de ‘ C3LJl_lL-JL_J­L—!CTL1U_!HC3| 0 D­D­0 D­D­0­0­0 D­D­0 D DDDDDDDDDDD D DD D DDDDDDDDDD |D!Dojo!0 1­0 D D0 !DQ iDoo1 ° oDoo'S!DoIoioId '0o cm_j­i__Ini— Io o o on Simbätä, 30 maî 1970 Din programul competițional DUMINICA; 31 MAI a.c. ROMAN 0 Fotbal. Divizia G: Victoria — Petrolul Moinești. Sta­dion „23 August“, ora 17. Echipele similare de juniori se vor în­tâlni începînd de la ora 13. Campionatul județean . Laminorul — Cetatea Tîrgu Neamț. Stadion „23 August", ora 11. PIATRA NEAMȚ • Fotbal. Campionatul republican al juniorilor : Ceahlăul Chimia Gheorghe Gheorghiu Dej, Stadion Ceahlăul, teren I, ora 13. Constructorul — Letea Bacău. Același stadion, teren II, ora 13. • Etapa județeană a Cupei campionilor pe asociații spor­tive. Competiție de masă, antrenînd sportivi din asociațiile ju­dețului nostru, la volei, atletism și handbal. Complexul sportiv Ceahlăul și stadionul Ceahlăul, începînd de la ora 9. 0 Ciclism. Concurs rezervat pionierilor și școlarilor. Piața Karl Marx, ora 9. TÎRGU NEAMȚ • Fotbal. Campionatul județean. Unirea Roman — Ra­ionul Săvinești. Stadion Cetatea, ora 11. BICAZ 9 Fotbal. Campionatul județean : Cimentul —­ Celuloza. Stadion Cimentul, ora 11. Tv SIMBATA; 30 MAI 17 Deschiderea Microavanpremiera­ emisiunii; 17.05 Buletin de știri; 17.10 Emisiu­ne în limba germană ; 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieți !; 19.15 Anunțuri—pu­blicitate ; 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; Foarfecă și băiețelul; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Te­­le-enciclopedia ? 21 Reportaj TV; 21.20 Film serial. „Rocam­bole* (IV) ? 22 Tele-cine-reci­­tal Nr.­ 4. Emisiune de Paul Urmuzescu, Ileana Vlad, Ra­du Anagnoste ; 23 Of, inimioa­ră 1... 23.25 Telejurnalul de noapte. Sport; 23.45 închide­rea emisiunii programului 1. Radio BUCUREȘTI SIMBATA. 30 MAI PROGRAMUL­U­I 15 De la 3 la 7 — emisiu­ne de divertisment muzical; 16 Radiojurnal, Buletin me­­teo-rutier ; 19 Gazeta radio ; 19.30 Săptămîna unui melo­man ; 20.05 Tableta de sea­ră de prof. dr. Pius Brîn­­zeu ; 20.10 — 365 de cîntece ; 20.20 Argheziană. Inscripție de bărbat; 20.25 Zece melodii preferate; 21 In jurul globu­lui; 21.20 Cîntă Constantin Drăghici; 21.30 Moment poe­tic. Cîntec lîngă leagănele lu­mii ; 21.35 Solista serii — Ju­liette Grecu; 22 Radiojurnal Buletin meteorologic; 22.20 Sport; 22.30 Muzică ușoară ; 23 Expres melodii ; 0.03—6 Estrada nocturnă; PROGRAMUL sI 15 Viata de concert a Capi­talei; 15.40 Rarități discogra­­fice ; 16 Radiojurnal; Buletin meteo-rutier ; 16.20 Rapsodia a 11-a de Martian Negrea ; 23.05 Muzica românească azi; 23.41­—1.00 Marii romanticii­ Franz Liszt DUMINICA; 31 MAI PROGRAMUL 1­ 6.05 Concertul dimineții ; 7 Radiojurnal; 7.15 Ora sa­tului ; 7.45 Cîntece și jocuri populare ; 8 Sumarul presei; 8.10 Muzică ușoară ; 9 Radio­­magazinul femeilor; 9.30 Avanpremieră cotidiană ; 9.42 Muzică ușoară; 11.05 Poșta radio; 11.15 Melodii populare; 12 De toate pen­tru toți; 13 Radiojurnal; 13.15 Muzică ușoară; 13.30 Muzică populară; 14 Melo­dii... melodii; 14.30 Gine știe cîștigă. PROGRAMUL II Avanpremieră cotidiană; 9.12 Caleidoscop muzical; 9.50 Cîntec mlădițelor de aur; 10 Opera și cele cinci necunoscute; 10.30 A 7-a artă; 11 Transmisiunea con­certului orchestrei simfonice a filarmonicii din Cluj; 12.45 Mozaic muzical; 14.05 Albu­mul vocilor celebre; 14.40 Muzică ușoară, IAȘI Program de seară 17 Buletin de știri; 17.45 Estrada zilei; 17.30 Dialog cu ascultătorii; 17.45 Neste­mate folclorice; 18 ancheta noastră; 18.20 Radio Pe portativul undelor melo­dia preferată; 19 Radiojur­­nal; 19.15 Amintiri, amintiri (romanțe); 18.30 Lecturi dra­­matizate. „Asea", de I. Tur­­gheniev, Selecțiuni din ope­rete ; 20.30 Compozitori mol­doveni din trecut și de azi; 20.50 Zece minute cu Marga­reta Pîslaru ; 21 Buletin de Știri; 21.05 Invitație la dans; 21.30 Arte plastice; 21.40 Invitație la dans (conti­nuare). DUMINICĂ; 31 MAI Program de dimineață 7 Buletin de Știri; 7.05 Matineu muzical; 7.38 Res­criptio moldaviae; 7.50 Asta-i hora horelor; 8 Buletin de știri; 8.05 Raliul melodiilor; 8.30 Cutezătorii. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­­ramie • .Răzbunătorul* — Lou Sastel, actor italian pe care l-ați putut urmări și în filmul .Un glonte pentru ge­neral*, spare intr-o nouă pe­liculă de aventuri Interpre­ted rolul unui aprig răzbună­tor «l familiei sale decimate $1 a satului său distrus de oa­menii unui cinic aventurier (10. 15, 17, 19. 21). Pietricica I „Elvira Madi­­gan” — regizorul suedez Bo Widerberg reînvie pe ecran un fapt autentic petrecut In anul 1889: romantica poves­te de dragoste dintre un con­te și o celebră dansatoare pe sîrm­ă , la Festivalul din 1967 de la Cannes, actrița Pia Degermark a obținut premiul de interpretare feminină (10.30, 14.30, 16,30, 18,30 20,301. ROMAN — 23 August I ; „Fecioara care-mi place* — cineaștii din R.D.ffi, ne oferă o comedie satirică)­­A­ cărei acțiune se petrece în secolul al XVIll-lea, într-un sat din Saxonia, avtnd drept mobil disputa unui tînăr fierar si a unui judecător ușuratic pen­tru o fermecătoare țărăncuță (10. 15. 17. 19. 21). Victoria« „Profesioniștii” — un film de aventuri, produc­ție a studiourilor americane, avîndu-l distribuții în roluri­le principale pe Burt Lan­caster Lee Marvin, Robert Ryan Woody Strode și Clau­dia Cardinale f­fi,30, 14,30, 16 30, IR 3f1, 2030). TÎRGU NEAMȚ — Victoria« „Visul domnului Gentil” — o comedie realizată de stu­diourile franceze, care nu­-l prezintă pe cunoscutul Jean Lefebvre in rolul unui bărbat care visează să devină „dur* (16­18, 20). TARCAU« „Familia noastră trăsnită* — o comedie reali­zată pe platourile cehoslo­­vace; doi copii care-și sus­pectează părinții de o rup­tură a relațiilor sentimentale și familiale au în final reve­lația unei surprize de pro­porții (16. 18. 20). M­­uzee PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul de arheologie. Piața Li­­bertății nr. 1 — Muzeul memorial „Ga^­listrat Hogaș, str.­­Salistrat Hogaș nr. 1. > — Muzeul de științe nat­male, str. V­­. Lenin, str. 32. TÎRCU NEAMȚ — Muzeul de Istorie, str. V. I Lenin. — HUMULEȘTI — Casa me­morială­­ Ion Creangă*. — BICAZ — Muzeul hidro­­energetic și de istorie. — Salonul de primăvară al artiștilor plastici amatori. Expoziții PIATRA NEAMȚ. Biblioteca documentară „®. T. Kiri­­leanu”. Expoziție memori­­ală (E. T. Kîrleanu str. Ștefan cel Mare nr. 14; — Sălile Colecției de artă a Muzeului județean de istorie; „Pictori români dintre cele două războaie mondiale" (Pia­ța Libertății, nr.1). DURAU — Expoziție de et­nografie. Vremea Vreme ușor instabilă cu cerul mai mult poros după amiaza cînd mai ales in zo­na de munte se vor semnala averse de ploaie izolat. Inso­­țite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, predominînd din sec­torul sud-vest. Temperatua aerului ușor variabilă. Mini­mele vor oscila între 8 și 12 grade ia­ maximele între 19 și 25 grade.-

Next