Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-05-31 / nr. 706

Pag 2 r- SIDNEY POITIER remarcabil actor de culoare La Paris a fost­ prezentat ultimul film al actorului de culoare Sidgney Poitier, „la căldura nopții", realizat de Norman Jewison In ultimele șase luni, Poitier s-a remarcat în­ trei filme: „To Sir, with Love“, "tu căl­dura nopții" și „Ghici cine va veni la masă", care au relevat un actor de mare talent. La primul tur de selecție al filmelor pentru atri­buirea premiului Oscar pe anul 1968 au fost reținute trei filme pe al căror generic figura și actorul negru. La al doilea tur au rămas două filme în care era prezent și Sidney Poitier. Recent, el a împlinit 41 de ani. Timp de 20 de ani și-a căutat drumul între Bahamas, unde locuiau părinții lui și Miami și New York. Rînd pe rînd a fost vinzător la o bă­cănie, paznic la un parking, șofer pe un ca­mion, docher, apoi, ultima șansă a șomerului negru, s-a înrolat în armată. După demobi­lizare s-a angajat paznic de noapte, iar ziua făcea figurație la American Negri Theater. Treptat au început să î se încredințeze și ro­luri mai importante. Din acel moment Poi­tier a început să urce pe scara succesului ră­­mînînd totodată fidel unei idei de o rigoare inflexibilă : să nu accepte decit roluri de negri militînd pentru nediscriminare, remar­cîndu-se prin capacitățile lor intelectuale mor­ale și profesionale. în filmele „Carnavalul zeilor" și „Marca șoimului” a căror acțiune se situează în Anica Poitier întruchipează rolul unui con­ducător negru respectat care va încerca să sprijine triumful nonviolentei în luptele pentru decolonizare. In filmul „Lantul" (care a rulat și pe ecranele noastre), Tony Curtis și Sidney Poitier evadează împreună din închisoare, legați cu același lanț și de­­pinzînd titlul de celălalt. Această solabiritate forțată și considerată la început ca o povară sa va transforma treptat într-o autentică solidaritate, iar apoi într-o prietenie fră­ b­ f­scă. Simbolul filmului apărea clar și evi­­dent: el reprezenta o Americă care accep­­tase cu inima deschisă o coexistentă impusă de fapte, Sidney Poitier a rămas fidel acestei scheme pentru majoritatea filmelor sale. „Spuneți că personajele mele sunt stereo­­tipe? Da, dar în ce măsură și pentru câtă vreme ? Datoria mea este să fac să se uite cei 60 de ani umilitori de inversă stereotipie în care negrul a apărut ca o ființă inferioară servilă și lașă. Și, apoi, sunt singur. Dacă am fi mai mulți actori negri aș accepta să joc și roluri negative. Atîta vreme cut voi fi singurul care reprezintă pe ecran colecti­­vitatea neagră, nu voi interpreta nici un rol care să încurajeze prejudecățile albilor" . Turiști la Piatra Neamț • * ammt a mmm a mmm a mmm a Anecdote ȘOFERUL Kunui „Opel" elegant se adresează fe­meii care i-a făcut semn să oprească : — Vă iau. Eu nu sunt ca cei care iau în mașină numai femei tinere și frumoase. DOI vînători dau de urma unui leu. — Du-te și vezi înco­tro a plecat leul, zice unul. — Și tu ? — Eu merg în partea cealaltă să văd de unde a venit. CÎnD începe luna de miere ? — Cînd bărbatul înce­tează să-și ajute soția să spele vasele și în­cepe s-o facă singur. UN recrut spune ofițe­rului care îi dă uniforma: — Uniforma îmi este prea mare. Parcă aș fi o sperietoare. — Ostașul trebuie să știe să sperie pe inamic. ANTON se înapoiază acasă. Soția îi sărută cu drăgălășenie și îi spune­­ — Dragă, nu am vrut să-ți spun mai de mult, d­ar acum îți pot spune cu siguranță: în curînd vom fi trei... — O, acest lucru va fi minunat î exclamă cu bucurie Anton emoțio­nat. Dar ești sigură de aceasta ? — Absolut, dragul meu. Iată telegrama i­arîine sosește mama mea. La colțul unei străzi stă un cerșetor cu o pă­lărie mototolită în mină Pe lingă ei trece dom­nul Brown foarte ele­gant. Văzînd cerșetorii, acesta se oprește — Hallo, Jim, spune el, toți foștii tăi colegi de birou sunt înclinați de modul curajos în care ți-ai expus părerea în fața șefului. Abatele Faria, eroul lui Dumas, personaj real Extraordinarul prizonier din castelul li,, care il primește și il instruiește pe nefericitul Edmond Dantes, viitorul conte de Amonte- Cristo, nu este un personaj i­­maginar. Viața lui a fost aproa­pe tot atit de ciudată ca aceea pe care i-a atribuit-o scriitorul Alexandre Dumas. In mai 1778 sosea la Paris un tînăr de 32 de ani, zvelt, puțin adus de spate, cu fața foarte brună. Era José Custodio de Paria. Se născuse intr-un sat din apropiere de Goa, enclavă por­tugheză in India. Tatăl său ur­mașul unui brahman hindus, se convertise la religia catolică, apoi devenise preot. Mama lui José s-a călugărit și a plecat împreună cu copilul la Lisabona. In 1776 părintele Faria a plecat la Roma. Însoțit de fiul său care urma să studieze acolo, ca să devină și el preot, din această perioadă Dumas îl face să descopere secretul faimoasei comori din Monte-Cristo). Re­întors în Portugalia, José predi­că pentru prima dată în fața curții regale și este atit de e­­moțional incit tatăl său, care era de față, ii strigă in limba din Goa : „Nu se teme, sunt toți niște capete astupate“. Curînd însă se zvonește că fi­­lmul abate este posedat de dia­vol, căci privirile lui ii lașci­­nează pe interlocutori și dacă le poruncește, aceșt­ia adorm imediat. Din prudență, el pără­sește țara și pleacă in Franța. La Paris, tînărul asistă la în­ceputurile Revoluției franceze : curtea ordonă arestarea celor doi consilieri din parlament c­are ceruseră convocarea state­lor generale. Colegii lor s-au declarat solidari, și în cele din urmă regele a cedat. Evenimen­tele se discută in cafenele și grădinile din Palais Royal. José se pasionează pentru ide­ile noi, dar caută să-și dezvolte și darul de hipnotizator pe care credea că-l moștenise de la străbuni. Citește mult, frecven­­tează spitalele, se interesează de experiența marchizului Puy­­segur, discipol al lui Mesmer, care reușea și el să hipnotizeze unele persoane. Abatele salută luarea Bastiliei în 1792 și este chiar amenințat să fie arestat. Abia sub Directo­rat își începe cariera de hipno­tizator. Pe vremea aceea, la Paris era foarte gustată magia. In timp ce Robertson prezintă pe un ecran imagini ale unor per­soane dispărute (cu ajutorul unui aparat optic rudimentar — luntoscapul), Faria își adoarme pacienții, impunîndu-le voința sa. Voga lui continuă pe vremea Consulatului, deși Chateaubri­and povestește în „Memoriile“ sale că „Ia un prînz oferit de d-na de Custine, abatele Fari­ s-a lăudat că poate ucide un canar magnetizîndu-l, dar cana­rul a fost mai tare și abatele a "­ trebuit să renunțe". In 1811, abatele Faria este profesor de filozofie la Acade­mia din Marsilia (unde a vizitat probabil castelul ei), și în anul următor, la Academia din Nîmes. Curînd, el se întoarce la Paris și se instalează in stra­da Clichy, unde la ședințele sale asistă elita capitalei fran­­ceze. El neagă că practică ma­gia. „Totul depinde de efortul de voință“ — spune el. Și în­tr-adevăr, obține rezultate im­presionante. „Zilnic, după cum declară generalul Noiret, se re­uneau la el vreo 60 de persoane și rareori se întîmpla să nu se găsească printre acestea cinci sau șase susceptibile să intre în somnambulism. Tot Parisul vă­zuse experințele lui. S-a spus că este șarlatan, dar de fapt era un om dotat, în multe privințe, cu un spirit superior“. Pe vremea Restaurației, Faria este atacat violent în presă. în 1816, un autor, Polier, a venit să-l consulte și s-a prefăcut că se lasă adormit­­, apoi a izbucnit un rîs: „Ei domnule abate, dacă magnetizați pe toată lumea ca pe mine, n-o să realizați mare lucru“. Întîmplarea a făcut vîlvă și în piesă de teatru. „Magnetismo­­mania“, îl ridiculizează pe hip­notizator care se vede obligat să renunțe la experiențe și să se retragă într-o cameră din strada Orties, unde scrie o carte „Des­pre cauza somnului lucid“, pe care oamenii de știință o vor considera ulterior remarcabilă, căci fenomenul hipnotismului fusese între timp studiat. Abate­le moare în 1819 de un atac de­­ apoplexie și Alexadre Dumas, venit la Paris trei ani mai tir­­ziu, aude vorbindu-se despre acest om ciudat și creează după modelul acestuia personajul bâ­tri­nului din castelul Ii, care ii va reda lui Edmond Dantes vo­ința de a trăi. ■ Ilustrată nemțeană. CEAHtAUL \ \ I / 1 ^ ) 1 ț t / 1 ^ l J ! t ) ) ^ i / ] ț j ’ 1 à i ' Duminică, 31 mai 1970 însemnări bibliografice Revista „BLOC Subintitulată „Avangarda ti­neretului român — nemțean” revista Bloc 1934 la 12 ani apărea în anul după ce in literatura românească se mani­festase primul grup avangar­dist, odată cu apariția revistei „Contimporanul" condusă de poetul Ion Vinea. Fără a cădea în extremismul constructiviștilor care cereau poeților, pictorilor, sculptori­lor să plăsmuiască forme care să fie produse „pure" ale spiritului lor, alcătuiri complet imaginare, fără asemănare cu natura, gruparea intelectualilor din jurul revistei „Bloc“ pleda pentru „Spargerea tiparelor" considerate drept învechite in literatură. Primul din cele trei numere ale revistei a apărut la Piatra Neamț in februarie 1934, numă­rul al doilea­ număr dublu martie — aprilie, fiind, de fapt ultimul. Deși a avut o viață scurtă (n.n. in același timp la Piatra Neamț se edita și revista „Petrodava"! această revistă a avut în literatura românească dintre cele două războaie mon­diale o traiectorie impresionan­­tă. Calitatea articolelor ne exegează, proza și poezia pu­blicate in revistă au determinat cercurile literare din capitala să zăbovească asupra paginilo­r ei. George Demetru Pan, Ion Trauzel (Ion Vespremie) Har Mihăilescu au fost sufleuli acestei publicații Iată ce scrie revista „Vitrina literară" (București, 22 aprilie 1934) despre „Bloc"-ul pietrean: „Bloc" nr. 2-3, revistă pe care o scoate la Piatra Neamț impe­­tuosul tînăr care e George Demetru Pan, se situează de la al doilea număr in fruntea revistelor de provincie" In revista lui aflăm la un loc pe N. Crevedia, cu un poem de o mare strălucire,­ Pericle Martinescu. Har. Mihăilescu (un poet cu svîcniri autentice mai ales în „Orașul"), pe Al. Raicu, E. Al. Zaharia („cultivă un mitic cețos) scrie despre el G Călinescu, Neagu Rădulescu, sub titlul „Provincia", publica in „Vitrina literară“ cîteva elogioase apre­cieri la adresa revistei de la Piatra Neamț: „Nu știu de ce dată revista aceasta de provin­cie, tipărită frumos planiată așijderea, cu miros tare și proaspăt de cerneală mi s-a părut cea mai tinerească publi­cație de literatură“ Un început mai mult decât promițător, ale cărui perspecti­ve erau lesne de întrevăzut. Dar, odată cu plecarea lui George Demetru Pan ca redac­tor al unor ziare din Capitală, gruparea de avangardă a tine­retului nemțean se destramă și organul ei „literar — critic­­polemic“ rămîne consemnat de istoria literară doar pentru cele trei numere de o certă valoare care au văzut lumina tiparului la Piatra Neamț. Valentin CIUCA „Guernica" lui Pablo Picasso. Mănăstirea Bistrița. Qa Lendo Lee ș­ DOUĂ DECLARAȚII — La un moment dat John Maynard Keynes, unul dintre cei mai mari economiști brita­nici și pasionat admirator al naturii, a declarat amicilor săi: „Dacă nu ar fi existat siste­mul de credite multe animale și-ar fi păstrat încă blănurile“. — Jacques Brel: „Știți care este diferența dintre Florența și Steenokerzeel ! Nu ?! Simplu — la Steenokerzeel se va găsi oricind un părinte dispus să-și boteze fetița Florența, în timp ce în Florența, nu se va găsi nici un părinte dispus să-și boteze copilul Steenokerzeel“. ENGLEZII SPUN CĂ FRAN­CEZII... — Au polițiști ridicol de mici. — Apreciază ceea ce nu­mesc,, marea bucătărie", pentru a-și disimula de fapt pasiunea pentru cîrnați și usturoi — Furnizează scuze orgoli­oase pentru mediocrele lor performanțe sportive. — își conduc mașinile cu in­tenția deliberată de a provoca accidente. — Sunt părinți tiranici. — Nu încetează să gestion­­­eze decit cînd dorm. — Vorbesc îngrozitor de re­pede. — Nu iubesc animalele de­cit fripte. — îi dau cu vinul de la vîrsta de cinci ani. FRANCEZII SPUN CĂ EN­GLEZII.» — Nu au cicliști de seamă — Sunt calmi în orice oca­zie, nu numai din cauza infle­xibilității buzei superioare ci și pentru că sunt incapabili să se entuziasmeze. — Adoră defilările. — Au mania cîinilor. — Nu vorbesc niciodată în tren, pe stradă sau chiar la ei acasă, dar devin inepuizabili cînd încep cu confidențele. — Sînt părinți neautoritari — Se așteaptă ca toți străinii să vorbească englezește. — Pariază pe orice. REGIZORUL Camillo Bazzoni a început la Roma turnarea unui film despre Mafiei. Filmul „Ziua activitatea lămîilor negri“ va avea ca protagonistă pe actrița italiană Florinda Boican. Este povestea unei ti­nere fete care trăiește „într-o societate unde domnește legea tăcerii". ÎN ULTIMELE zile ale anului trecut, pe ecranele unor cine­matografe din Roma, Milano și Torino a avut loc premiera co­producției sovieto-italiene „Cor­­tul roșu". Filmul prezintă spec­tatorilor epopeea expediției spre Polul Nord a cunoscutului explorator Nobile, la bordul di­­rijabilului „Italia“, catastrofa care a avut loc în pustiul de gheață și urmările ei drama­tice, salvarea temerarului echi­pat de către marinarii spărgă­torului de gheață sovietic „Krasin". Rolurile principale sînt in­terpretate de cunoscuți din Marea Britanie, Italia actori și Uniunea Sovietică. Interpretul lui Nobile este Peter Finch, iar Sean Connery apare în rolul norvegianului Roald Amund­sen, cuceritorul polului sudic al Pămîntului. în film apar, de asemenea, Claudia Cardinale și Massimo Girotti și actorii so­vietici Donatos Banionis și Eduard Marțevici. „MOKTAR" este filmul tuni­sian care l-a consacrat pe re­gizorul Sadok Ben Aidha. El tratează unele aspecte ale emancipării femeii. Culise PISTOAIE DA, DREPTURI POLITICE BA Limitarea, lărgirea sau des­ființarea drepturilor politice era o chestiune pe care clasele guvernante ale României de pînă la 1944 o rezolvau in raport de interesele ce li se dictau de împrejurări. Tendința de desființare­­ a acestor liber­tăți s-a manifestat cu mai multa pregnanța in deceniul al IV-lea al secolului nostru și s-a con­cretizat în cea mai mare măsu­ră în timpul dictaturii regale și a celei militaro-fasciste. Cazul pe care-l vom eviden­ția mai jos se referă la faptul că elevilor școlilor de toate gradele li se interzicea orice­­ activitate, sau viața politică. In participare la acest sens, ziarul „Ritmul vremii" din Ro­man reproducea în coloanela sale ordinul privind interzice­rea,­­participării la­­ viața politică din care reproducem , cîteva pasaje mai importante:­­ „Ministerul Educațiunii Na­ționale, printr-o circulară re­centă trimisă tuturor școlilor secundare atrage atenția că școlarilor le este interzisă ori­ce fel de participare la mani­­festațiuni politice. Prezența unui elev in mișcările cu carac­ter anarhic, îndreptate fie con­­tra autorităților publice, fie contra particularilor va atrage după sine eliminarea lui din școală, independent de pedeap­sa cuvenită atît minorului, cît și părinților săi, conform art. 16 din legea pentru reprimarea unor noi infracțiuni contra liniștii publice". Dar, în timpul drasticului ordin se difuzase în toate instituțiile de învățămînt regu­lamentul organizației străje­­rești, care — în fond — făcea politică — și anume cea dicta­tă de cercurile guvernamentale. Se și găsiseră unele elemente mai arțăgoase care găsiseră de cuviință că cei care făceau parte din această organizație trebuie să fie înzestrați și cu arme de foc. Este semnificativ — in această privință raportul comandamentului de străjer: de la liceu] „Roman Vodă“ ** care se spunea că unii dintre străjeri posedă pistalișe tip „Flaubert" 6 mm model scurt. că libertățile politice erau suprimate a reieșit foarte clar , dar, tot atît de clar, reiese și faptul că vînzarea pistoalelor (care, între noi fie vorba, nu se foloseau numai așa „de amorul artei") slujea tot niște scopuri politice (dar „spe­ciale") * VI, * VI, *1 După „Ritmul vremii“, anul VII, 4/4 oct. 1937, Tv DUMINICĂ; 31 MAI 8.30 Deschiderea emisiunii; 8.40 Gimnastică și muzică; 9 Viața satului; 10 Matineu simfonic; 10.30 Teatru pen­tru copii. Barbă­rot de Ion Iliescu; 12 De strajă, patriei ; 12.35 Emisiune în limba ma­ghiară ; 13.35 închiderea emi­siunii de dimineață; 15.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază ; 15.35 Buletin de știri; 15.40 El Mundial 70; 17.10 Muzică populară ; instrumentală ; 17.40 Film se­rial. Oliver Twist (XI); 18.18 Magazin duminical; 19.33 Telejurnalul de seară; 20 Anunțuri — publicitate ; 20.15 Film artistic. Trei camarazi; 21.55 Reportaj TV; 22.15 Canzonissima ; 22.55 Telejur­nalul de noapte ; 23.30 închi­derea emisiunii. LUNI, 1 IUNIE 17.15 Deschiderea emisi­unii ; 18 Buletin de știri ; 18.05 De ziua voastră — emi­siune pentru copii; 19 Aemin Iitatea în economie; 19.15 Anunțuri — publicitate; 19.20 1001 de seri — Fata babei și fata moșneagului; 19.30 Telejurnalul de seară ;• 20 Roman foileton. Casa Bu­ddenbrook (I) 20.50 Steaua fără nume; 21.50 Reportaj din județele calamitate, reali­zat de trimișii noștri spe­ciali;­ 22.10 Rampa; 22.45 Telejurnalul de noapte; 23 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI DUMINICĂ. 31 MAI PROGRAMUL I 15 Antena tineretului; 15.55 Melodii de succes; 16.30 Drag mic cîntecul și jocul; 17 Transmisiuni spor­tive ; 19.15 Gazeta radio; Muzică de estradă ; 20.05 Ta­bleta de seară; 20.10 Mu­zică populară; 20.20 Arghe­ziana ; 20.25 Melodii de pre­tutindeni ; 21 Muzică de café-concert; 21.15 Teatru scurt. „Vizitatorul necunos­cut“ de Guy Abecassis; 21.41 Solistul serii — Dean Mar­tin ; 22 Radiojurnal ; 2210 Panoramic sportiv; 22.30 Ro­mante ; 22.50 Moment poetic; 23 Revista șlagărelor ; 0.03— 5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Muzică populară; 25.15 Mic concert Marțian Negrea; 15.50 Agendă folclorică; 16.30 Interpreți și amintiri; 21.13 Concert de seară; 22.30 Studioul de poezie ; 23.05 Săptămînile muzicale buda­­pestene 1969; 24—I Simfo­nia concertantă pentru orgă și orchestră de Alfred Men­delssohn. LUNI, 1 IUNIE PROGRAMUL I 5.05—6 Muzica dimineții ; 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți ; 7 Radiojurnal ; 9.30 Re­vista literară radio; 10.1« Curs de limba engleză ; 10.30 Fragmente din opera „Trei generații" de Sergiu Sarchi­­zov; 11.05 Radio-prichindel ; 11.15 Suita „Iberia" tie Albo­­nez; 12 Copiii lumii cîntă ; 12.15 Muzică ușoară; 12.25 Știința la zi ; 12.30 Melodii populare ; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidi­ană; 13.22 Cîntece de Radu Șerban ; 13.45 Melodii popu­lare ; 14.05 File de poveste; 14.30 Emisiune muzicală pen­tru ostași; 15 Cronica mu­zicală ; 15.15 Compozitorul săptămînii — Francois Cou­perin ; 16 Radiojurnal; 16.20 Cintece populare; 16.30 Re­vista economică; 16.50 Pro­gram de cintece; 17.05 An­tena tineretului; 17.30 inter­preți de muzică populară; 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă; 18.30 Muzică ușoară; 19 Gazeta radio­; 19.30 Muzică de estradă ; 19.45 Mici piese instrumen­tale ; 20.05 Tableta de seară; 20.10 Muzică populară; 20.20 Argheziană ; 20.25 Solista se­rii — Margareta Nicolova; 20.45 Teatru radiofonic. „O­vidiu“ de Nicolae Iorga; 21.52 Muzică ușoară; 22 Ra­diojurnal; 22.20 Sport; 22.30 Concert de seară ; 0.03—c Estrada nocturnă. PROGRAMUL II­ I Radiojurnal; 7.10 Pro­gram muzical de dimineață; 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți — David Oistrach; 9.10 Curs de limba engleză; 9.30 Album de piese corale; 9.45 Fragmente din opera „Hansel și Gretel" de Hum­perdinck ; 10.15 Antena tine­retului; 11.10 Muzică popu­lară; 11.45 Cintece și jocuri populare; 12.03 Avanpre­mieră cotidiană ; 12.15 Ecouri lisztiene; 12.40 Din țările socialiste; 13 Suita „Zile de vacanță"; 13.30 Rampa; 14.03 Itinerar folcloric muzical; 14.30 Melodiile anotimpuri­lor ; 14.55 Știința la zi; 15 De toate pentru toți; 16 Ra­diojurnal ; 16.20 Muzică pen­tru pian de Schumann ; 21.05 Destinul etic și social al sim­foniilor lui Beethoven; 22 Lucrări de Max Eisikovitz; 22.30 Pagini din opere ; 23.05 Compozitorii secolului no­stru despre muzica tuturor timpurilor ; 24—1 Mari con­­certiști — Wilhelm Kempff; IAȘI DUM­INICĂ; 31 MAI Program de seară 17 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei, care mi-e drag ; 17.30 Cîntecul 18 Magazin duminical; 19 Radiojurnal ; 19.15 Voci care au cucerit, lu­mea t Virginea Zeani și Dan Iordăchescu; 19.30 Jurnal li­terar ; 20 Melodia preferată ; 20.45 La izvoarele muzicii; 21 Buletin de știri; 21.05 Me­­lody-Glob, LUNI, 1 IUNIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Ma­tineu muzical; 630 Emisiune pentru sate; 6.40 Cu cînte­­cul și jocul pe plaiuri mol­dovene ; 7 Informații și mu­zică. Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.05 Muzică ușoară ; 17.30 Pe tra­seul știință-productie; 17.45 Cintece patriotice; 18 Oa­­meni de seamă; — Aurel Vlaicu (evocare); 18.20 Mu­zică ușoară orchestrală; 19 Radiojurnal; 19.15 Jocuri populare românești ; 19.30 Anul Beethoven : Ciclul mă­rilor sonare; — Sonata lunii; 20 Odă limbii române ; 20.30 Enciclopedie muzicală; 21 Buletin de știri ; 21.05 Sport; 21.15 Melodii de pretutin­deni; 21.30 Revista revis­telor literare; 21.40 Melodii de pretutindeni (continuare). Muzee PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul de arheologie, Piața fel­­bertătii nr. 1 — Muzeul memorial „Ca­­listrat Hogaș, str. Calistrat Hogaș nr. 1. » — Muzeul de științe natu­rale, str. V­­. Benin, str. 32. TÎRCU NEAMȚ — Muzeul de Istorie, str. V. I Benin. — HUMCULESTI — «asa me­morials „Ion Creangă". — BESAZ — Muzeul hidro­energetic și de istorie. — «Salonul de primăvară al artiștilor plastici amatori. » ■ ' A r

Next