Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)
1970-05-31 / nr. 706
Pag 2 r- SIDNEY POITIER remarcabil actor de culoare La Paris a fost prezentat ultimul film al actorului de culoare Sidgney Poitier, „la căldura nopții", realizat de Norman Jewison In ultimele șase luni, Poitier s-a remarcat în trei filme: „To Sir, with Love“, "tu căldura nopții" și „Ghici cine va veni la masă", care au relevat un actor de mare talent. La primul tur de selecție al filmelor pentru atribuirea premiului Oscar pe anul 1968 au fost reținute trei filme pe al căror generic figura și actorul negru. La al doilea tur au rămas două filme în care era prezent și Sidney Poitier. Recent, el a împlinit 41 de ani. Timp de 20 de ani și-a căutat drumul între Bahamas, unde locuiau părinții lui și Miami și New York. Rînd pe rînd a fost vinzător la o băcănie, paznic la un parking, șofer pe un camion, docher, apoi, ultima șansă a șomerului negru, s-a înrolat în armată. După demobilizare s-a angajat paznic de noapte, iar ziua făcea figurație la American Negri Theater. Treptat au început să î se încredințeze și roluri mai importante. Din acel moment Poitier a început să urce pe scara succesului rămînînd totodată fidel unei idei de o rigoare inflexibilă : să nu accepte decit roluri de negri militînd pentru nediscriminare, remarcîndu-se prin capacitățile lor intelectuale morale și profesionale. în filmele „Carnavalul zeilor" și „Marca șoimului” a căror acțiune se situează în Anica Poitier întruchipează rolul unui conducător negru respectat care va încerca să sprijine triumful nonviolentei în luptele pentru decolonizare. In filmul „Lantul" (care a rulat și pe ecranele noastre), Tony Curtis și Sidney Poitier evadează împreună din închisoare, legați cu același lanț și depinzînd titlul de celălalt. Această solabiritate forțată și considerată la început ca o povară sa va transforma treptat într-o autentică solidaritate, iar apoi într-o prietenie fră b fscă. Simbolul filmului apărea clar și evident: el reprezenta o Americă care acceptase cu inima deschisă o coexistentă impusă de fapte, Sidney Poitier a rămas fidel acestei scheme pentru majoritatea filmelor sale. „Spuneți că personajele mele sunt stereotipe? Da, dar în ce măsură și pentru câtă vreme ? Datoria mea este să fac să se uite cei 60 de ani umilitori de inversă stereotipie în care negrul a apărut ca o ființă inferioară servilă și lașă. Și, apoi, sunt singur. Dacă am fi mai mulți actori negri aș accepta să joc și roluri negative. Atîta vreme cut voi fi singurul care reprezintă pe ecran colectivitatea neagră, nu voi interpreta nici un rol care să încurajeze prejudecățile albilor" . Turiști la Piatra Neamț • * ammt a mmm a mmm a mmm a Anecdote ȘOFERUL Kunui „Opel" elegant se adresează femeii care i-a făcut semn să oprească : — Vă iau. Eu nu sunt ca cei care iau în mașină numai femei tinere și frumoase. DOI vînători dau de urma unui leu. — Du-te și vezi încotro a plecat leul, zice unul. — Și tu ? — Eu merg în partea cealaltă să văd de unde a venit. CÎnD începe luna de miere ? — Cînd bărbatul încetează să-și ajute soția să spele vasele și începe s-o facă singur. UN recrut spune ofițerului care îi dă uniforma: — Uniforma îmi este prea mare. Parcă aș fi o sperietoare. — Ostașul trebuie să știe să sperie pe inamic. ANTON se înapoiază acasă. Soția îi sărută cu drăgălășenie și îi spune — Dragă, nu am vrut să-ți spun mai de mult, dar acum îți pot spune cu siguranță: în curînd vom fi trei... — O, acest lucru va fi minunat î exclamă cu bucurie Anton emoționat. Dar ești sigură de aceasta ? — Absolut, dragul meu. Iată telegrama iarîine sosește mama mea. La colțul unei străzi stă un cerșetor cu o pălărie mototolită în mină Pe lingă ei trece domnul Brown foarte elegant. Văzînd cerșetorii, acesta se oprește — Hallo, Jim, spune el, toți foștii tăi colegi de birou sunt înclinați de modul curajos în care ți-ai expus părerea în fața șefului. Abatele Faria, eroul lui Dumas, personaj real Extraordinarul prizonier din castelul li,, care il primește și il instruiește pe nefericitul Edmond Dantes, viitorul conte de Amonte- Cristo, nu este un personaj imaginar. Viața lui a fost aproape tot atit de ciudată ca aceea pe care i-a atribuit-o scriitorul Alexandre Dumas. In mai 1778 sosea la Paris un tînăr de 32 de ani, zvelt, puțin adus de spate, cu fața foarte brună. Era José Custodio de Paria. Se născuse intr-un sat din apropiere de Goa, enclavă portugheză in India. Tatăl său urmașul unui brahman hindus, se convertise la religia catolică, apoi devenise preot. Mama lui José s-a călugărit și a plecat împreună cu copilul la Lisabona. In 1776 părintele Faria a plecat la Roma. Însoțit de fiul său care urma să studieze acolo, ca să devină și el preot, din această perioadă Dumas îl face să descopere secretul faimoasei comori din Monte-Cristo). Reîntors în Portugalia, José predică pentru prima dată în fața curții regale și este atit de emoțional incit tatăl său, care era de față, ii strigă in limba din Goa : „Nu se teme, sunt toți niște capete astupate“. Curînd însă se zvonește că filmul abate este posedat de diavol, căci privirile lui ii lașcinează pe interlocutori și dacă le poruncește, aceștia adorm imediat. Din prudență, el părăsește țara și pleacă in Franța. La Paris, tînărul asistă la începuturile Revoluției franceze : curtea ordonă arestarea celor doi consilieri din parlament care ceruseră convocarea statelor generale. Colegii lor s-au declarat solidari, și în cele din urmă regele a cedat. Evenimentele se discută in cafenele și grădinile din Palais Royal. José se pasionează pentru ideile noi, dar caută să-și dezvolte și darul de hipnotizator pe care credea că-l moștenise de la străbuni. Citește mult, frecventează spitalele, se interesează de experiența marchizului Puysegur, discipol al lui Mesmer, care reușea și el să hipnotizeze unele persoane. Abatele salută luarea Bastiliei în 1792 și este chiar amenințat să fie arestat. Abia sub Directorat își începe cariera de hipnotizator. Pe vremea aceea, la Paris era foarte gustată magia. In timp ce Robertson prezintă pe un ecran imagini ale unor persoane dispărute (cu ajutorul unui aparat optic rudimentar — luntoscapul), Faria își adoarme pacienții, impunîndu-le voința sa. Voga lui continuă pe vremea Consulatului, deși Chateaubriand povestește în „Memoriile“ sale că „Ia un prînz oferit de d-na de Custine, abatele Fari s-a lăudat că poate ucide un canar magnetizîndu-l, dar canarul a fost mai tare și abatele a " trebuit să renunțe". In 1811, abatele Faria este profesor de filozofie la Academia din Marsilia (unde a vizitat probabil castelul ei), și în anul următor, la Academia din Nîmes. Curînd, el se întoarce la Paris și se instalează in strada Clichy, unde la ședințele sale asistă elita capitalei franceze. El neagă că practică magia. „Totul depinde de efortul de voință“ — spune el. Și într-adevăr, obține rezultate impresionante. „Zilnic, după cum declară generalul Noiret, se reuneau la el vreo 60 de persoane și rareori se întîmpla să nu se găsească printre acestea cinci sau șase susceptibile să intre în somnambulism. Tot Parisul văzuse experințele lui. S-a spus că este șarlatan, dar de fapt era un om dotat, în multe privințe, cu un spirit superior“. Pe vremea Restaurației, Faria este atacat violent în presă. în 1816, un autor, Polier, a venit să-l consulte și s-a prefăcut că se lasă adormit, apoi a izbucnit un rîs: „Ei domnule abate, dacă magnetizați pe toată lumea ca pe mine, n-o să realizați mare lucru“. Întîmplarea a făcut vîlvă și în piesă de teatru. „Magnetismomania“, îl ridiculizează pe hipnotizator care se vede obligat să renunțe la experiențe și să se retragă într-o cameră din strada Orties, unde scrie o carte „Despre cauza somnului lucid“, pe care oamenii de știință o vor considera ulterior remarcabilă, căci fenomenul hipnotismului fusese între timp studiat. Abatele moare în 1819 de un atac de apoplexie și Alexadre Dumas, venit la Paris trei ani mai tirziu, aude vorbindu-se despre acest om ciudat și creează după modelul acestuia personajul bâtrinului din castelul Ii, care ii va reda lui Edmond Dantes voința de a trăi. ■ Ilustrată nemțeană. CEAHtAUL \ \ I / 1 ^ ) 1 ț t / 1 ^ l J ! t ) ) ^ i / ] ț j ’ 1 à i ' Duminică, 31 mai 1970 însemnări bibliografice Revista „BLOC Subintitulată „Avangarda tineretului român — nemțean” revista Bloc 1934 la 12 ani apărea în anul după ce in literatura românească se manifestase primul grup avangardist, odată cu apariția revistei „Contimporanul" condusă de poetul Ion Vinea. Fără a cădea în extremismul constructiviștilor care cereau poeților, pictorilor, sculptorilor să plăsmuiască forme care să fie produse „pure" ale spiritului lor, alcătuiri complet imaginare, fără asemănare cu natura, gruparea intelectualilor din jurul revistei „Bloc“ pleda pentru „Spargerea tiparelor" considerate drept învechite in literatură. Primul din cele trei numere ale revistei a apărut la Piatra Neamț in februarie 1934, numărul al doilea număr dublu martie — aprilie, fiind, de fapt ultimul. Deși a avut o viață scurtă (n.n. in același timp la Piatra Neamț se edita și revista „Petrodava"! această revistă a avut în literatura românească dintre cele două războaie mondiale o traiectorie impresionantă. Calitatea articolelor ne exegează, proza și poezia publicate in revistă au determinat cercurile literare din capitala să zăbovească asupra paginilor ei. George Demetru Pan, Ion Trauzel (Ion Vespremie) Har Mihăilescu au fost sufleuli acestei publicații Iată ce scrie revista „Vitrina literară" (București, 22 aprilie 1934) despre „Bloc"-ul pietrean: „Bloc" nr. 2-3, revistă pe care o scoate la Piatra Neamț impetuosul tînăr care e George Demetru Pan, se situează de la al doilea număr in fruntea revistelor de provincie" In revista lui aflăm la un loc pe N. Crevedia, cu un poem de o mare strălucire, Pericle Martinescu. Har. Mihăilescu (un poet cu svîcniri autentice mai ales în „Orașul"), pe Al. Raicu, E. Al. Zaharia („cultivă un mitic cețos) scrie despre el G Călinescu, Neagu Rădulescu, sub titlul „Provincia", publica in „Vitrina literară“ cîteva elogioase aprecieri la adresa revistei de la Piatra Neamț: „Nu știu de ce dată revista aceasta de provincie, tipărită frumos planiată așijderea, cu miros tare și proaspăt de cerneală mi s-a părut cea mai tinerească publicație de literatură“ Un început mai mult decât promițător, ale cărui perspective erau lesne de întrevăzut. Dar, odată cu plecarea lui George Demetru Pan ca redactor al unor ziare din Capitală, gruparea de avangardă a tineretului nemțean se destramă și organul ei „literar — criticpolemic“ rămîne consemnat de istoria literară doar pentru cele trei numere de o certă valoare care au văzut lumina tiparului la Piatra Neamț. Valentin CIUCA „Guernica" lui Pablo Picasso. Mănăstirea Bistrița. Qa Lendo Lee ș DOUĂ DECLARAȚII — La un moment dat John Maynard Keynes, unul dintre cei mai mari economiști britanici și pasionat admirator al naturii, a declarat amicilor săi: „Dacă nu ar fi existat sistemul de credite multe animale și-ar fi păstrat încă blănurile“. — Jacques Brel: „Știți care este diferența dintre Florența și Steenokerzeel ! Nu ?! Simplu — la Steenokerzeel se va găsi oricind un părinte dispus să-și boteze fetița Florența, în timp ce în Florența, nu se va găsi nici un părinte dispus să-și boteze copilul Steenokerzeel“. ENGLEZII SPUN CĂ FRANCEZII... — Au polițiști ridicol de mici. — Apreciază ceea ce numesc,, marea bucătărie", pentru a-și disimula de fapt pasiunea pentru cîrnați și usturoi — Furnizează scuze orgolioase pentru mediocrele lor performanțe sportive. — își conduc mașinile cu intenția deliberată de a provoca accidente. — Sunt părinți tiranici. — Nu încetează să gestioneze decit cînd dorm. — Vorbesc îngrozitor de repede. — Nu iubesc animalele decit fripte. — îi dau cu vinul de la vîrsta de cinci ani. FRANCEZII SPUN CĂ ENGLEZII.» — Nu au cicliști de seamă — Sunt calmi în orice ocazie, nu numai din cauza inflexibilității buzei superioare ci și pentru că sunt incapabili să se entuziasmeze. — Adoră defilările. — Au mania cîinilor. — Nu vorbesc niciodată în tren, pe stradă sau chiar la ei acasă, dar devin inepuizabili cînd încep cu confidențele. — Sînt părinți neautoritari — Se așteaptă ca toți străinii să vorbească englezește. — Pariază pe orice. REGIZORUL Camillo Bazzoni a început la Roma turnarea unui film despre Mafiei. Filmul „Ziua activitatea lămîilor negri“ va avea ca protagonistă pe actrița italiană Florinda Boican. Este povestea unei tinere fete care trăiește „într-o societate unde domnește legea tăcerii". ÎN ULTIMELE zile ale anului trecut, pe ecranele unor cinematografe din Roma, Milano și Torino a avut loc premiera coproducției sovieto-italiene „Cortul roșu". Filmul prezintă spectatorilor epopeea expediției spre Polul Nord a cunoscutului explorator Nobile, la bordul dirijabilului „Italia“, catastrofa care a avut loc în pustiul de gheață și urmările ei dramatice, salvarea temerarului echipat de către marinarii spărgătorului de gheață sovietic „Krasin". Rolurile principale sînt interpretate de cunoscuți din Marea Britanie, Italia actori și Uniunea Sovietică. Interpretul lui Nobile este Peter Finch, iar Sean Connery apare în rolul norvegianului Roald Amundsen, cuceritorul polului sudic al Pămîntului. în film apar, de asemenea, Claudia Cardinale și Massimo Girotti și actorii sovietici Donatos Banionis și Eduard Marțevici. „MOKTAR" este filmul tunisian care l-a consacrat pe regizorul Sadok Ben Aidha. El tratează unele aspecte ale emancipării femeii. Culise PISTOAIE DA, DREPTURI POLITICE BA Limitarea, lărgirea sau desființarea drepturilor politice era o chestiune pe care clasele guvernante ale României de pînă la 1944 o rezolvau in raport de interesele ce li se dictau de împrejurări. Tendința de desființare a acestor libertăți s-a manifestat cu mai multa pregnanța in deceniul al IV-lea al secolului nostru și s-a concretizat în cea mai mare măsură în timpul dictaturii regale și a celei militaro-fasciste. Cazul pe care-l vom evidenția mai jos se referă la faptul că elevilor școlilor de toate gradele li se interzicea orice activitate, sau viața politică. In participare la acest sens, ziarul „Ritmul vremii" din Roman reproducea în coloanela sale ordinul privind interzicerea,participării la viața politică din care reproducem , cîteva pasaje mai importante: „Ministerul Educațiunii Naționale, printr-o circulară recentă trimisă tuturor școlilor secundare atrage atenția că școlarilor le este interzisă orice fel de participare la manifestațiuni politice. Prezența unui elev in mișcările cu caracter anarhic, îndreptate fie contra autorităților publice, fie contra particularilor va atrage după sine eliminarea lui din școală, independent de pedeapsa cuvenită atît minorului, cît și părinților săi, conform art. 16 din legea pentru reprimarea unor noi infracțiuni contra liniștii publice". Dar, în timpul drasticului ordin se difuzase în toate instituțiile de învățămînt regulamentul organizației străjerești, care — în fond — făcea politică — și anume cea dictată de cercurile guvernamentale. Se și găsiseră unele elemente mai arțăgoase care găsiseră de cuviință că cei care făceau parte din această organizație trebuie să fie înzestrați și cu arme de foc. Este semnificativ — in această privință raportul comandamentului de străjer: de la liceu] „Roman Vodă“ ** care se spunea că unii dintre străjeri posedă pistalișe tip „Flaubert" 6 mm model scurt. că libertățile politice erau suprimate a reieșit foarte clar , dar, tot atît de clar, reiese și faptul că vînzarea pistoalelor (care, între noi fie vorba, nu se foloseau numai așa „de amorul artei") slujea tot niște scopuri politice (dar „speciale") * VI, * VI, *1 După „Ritmul vremii“, anul VII, 4/4 oct. 1937, Tv DUMINICĂ; 31 MAI 8.30 Deschiderea emisiunii; 8.40 Gimnastică și muzică; 9 Viața satului; 10 Matineu simfonic; 10.30 Teatru pentru copii. Barbărot de Ion Iliescu; 12 De strajă, patriei ; 12.35 Emisiune în limba maghiară ; 13.35 închiderea emisiunii de dimineață; 15.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază ; 15.35 Buletin de știri; 15.40 El Mundial 70; 17.10 Muzică populară ; instrumentală ; 17.40 Film serial. Oliver Twist (XI); 18.18 Magazin duminical; 19.33 Telejurnalul de seară; 20 Anunțuri — publicitate ; 20.15 Film artistic. Trei camarazi; 21.55 Reportaj TV; 22.15 Canzonissima ; 22.55 Telejurnalul de noapte ; 23.30 închiderea emisiunii. LUNI, 1 IUNIE 17.15 Deschiderea emisiunii ; 18 Buletin de știri ; 18.05 De ziua voastră — emisiune pentru copii; 19 Aemin Iitatea în economie; 19.15 Anunțuri — publicitate; 19.20 1001 de seri — Fata babei și fata moșneagului; 19.30 Telejurnalul de seară ;• 20 Roman foileton. Casa Buddenbrook (I) 20.50 Steaua fără nume; 21.50 Reportaj din județele calamitate, realizat de trimișii noștri speciali; 22.10 Rampa; 22.45 Telejurnalul de noapte; 23 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI DUMINICĂ. 31 MAI PROGRAMUL I 15 Antena tineretului; 15.55 Melodii de succes; 16.30 Drag mic cîntecul și jocul; 17 Transmisiuni sportive ; 19.15 Gazeta radio; Muzică de estradă ; 20.05 Tableta de seară; 20.10 Muzică populară; 20.20 Argheziana ; 20.25 Melodii de pretutindeni ; 21 Muzică de café-concert; 21.15 Teatru scurt. „Vizitatorul necunoscut“ de Guy Abecassis; 21.41 Solistul serii — Dean Martin ; 22 Radiojurnal ; 2210 Panoramic sportiv; 22.30 Romante ; 22.50 Moment poetic; 23 Revista șlagărelor ; 0.03— 5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Muzică populară; 25.15 Mic concert Marțian Negrea; 15.50 Agendă folclorică; 16.30 Interpreți și amintiri; 21.13 Concert de seară; 22.30 Studioul de poezie ; 23.05 Săptămînile muzicale budapestene 1969; 24—I Simfonia concertantă pentru orgă și orchestră de Alfred Mendelssohn. LUNI, 1 IUNIE PROGRAMUL I 5.05—6 Muzica dimineții ; 6.05—9.30 Muzică și actualități ; 7 Radiojurnal ; 9.30 Revista literară radio; 10.1« Curs de limba engleză ; 10.30 Fragmente din opera „Trei generații" de Sergiu Sarchizov; 11.05 Radio-prichindel ; 11.15 Suita „Iberia" tie Albonez; 12 Copiii lumii cîntă ; 12.15 Muzică ușoară; 12.25 Știința la zi ; 12.30 Melodii populare ; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană; 13.22 Cîntece de Radu Șerban ; 13.45 Melodii populare ; 14.05 File de poveste; 14.30 Emisiune muzicală pentru ostași; 15 Cronica muzicală ; 15.15 Compozitorul săptămînii — Francois Couperin ; 16 Radiojurnal; 16.20 Cintece populare; 16.30 Revista economică; 16.50 Program de cintece; 17.05 Antena tineretului; 17.30 interpreți de muzică populară; 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă; 18.30 Muzică ușoară; 19 Gazeta radio; 19.30 Muzică de estradă ; 19.45 Mici piese instrumentale ; 20.05 Tableta de seară; 20.10 Muzică populară; 20.20 Argheziană ; 20.25 Solista serii — Margareta Nicolova; 20.45 Teatru radiofonic. „Ovidiu“ de Nicolae Iorga; 21.52 Muzică ușoară; 22 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.30 Concert de seară ; 0.03—c Estrada nocturnă. PROGRAMUL II I Radiojurnal; 7.10 Program muzical de dimineață; 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți — David Oistrach; 9.10 Curs de limba engleză; 9.30 Album de piese corale; 9.45 Fragmente din opera „Hansel și Gretel" de Humperdinck ; 10.15 Antena tineretului; 11.10 Muzică populară; 11.45 Cintece și jocuri populare; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Ecouri lisztiene; 12.40 Din țările socialiste; 13 Suita „Zile de vacanță"; 13.30 Rampa; 14.03 Itinerar folcloric muzical; 14.30 Melodiile anotimpurilor ; 14.55 Știința la zi; 15 De toate pentru toți; 16 Radiojurnal ; 16.20 Muzică pentru pian de Schumann ; 21.05 Destinul etic și social al simfoniilor lui Beethoven; 22 Lucrări de Max Eisikovitz; 22.30 Pagini din opere ; 23.05 Compozitorii secolului nostru despre muzica tuturor timpurilor ; 24—1 Mari concertiști — Wilhelm Kempff; IAȘI DUMINICĂ; 31 MAI Program de seară 17 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei, care mi-e drag ; 17.30 Cîntecul 18 Magazin duminical; 19 Radiojurnal ; 19.15 Voci care au cucerit, lumea t Virginea Zeani și Dan Iordăchescu; 19.30 Jurnal literar ; 20 Melodia preferată ; 20.45 La izvoarele muzicii; 21 Buletin de știri; 21.05 Melody-Glob, LUNI, 1 IUNIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical; 630 Emisiune pentru sate; 6.40 Cu cîntecul și jocul pe plaiuri moldovene ; 7 Informații și muzică. Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.05 Muzică ușoară ; 17.30 Pe traseul știință-productie; 17.45 Cintece patriotice; 18 Oameni de seamă; — Aurel Vlaicu (evocare); 18.20 Muzică ușoară orchestrală; 19 Radiojurnal; 19.15 Jocuri populare românești ; 19.30 Anul Beethoven : Ciclul mărilor sonare; — Sonata lunii; 20 Odă limbii române ; 20.30 Enciclopedie muzicală; 21 Buletin de știri ; 21.05 Sport; 21.15 Melodii de pretutindeni; 21.30 Revista revistelor literare; 21.40 Melodii de pretutindeni (continuare). Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie, Piața felbertătii nr. 1 — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș, str. Calistrat Hogaș nr. 1. » — Muzeul de științe naturale, str. V. Benin, str. 32. TÎRCU NEAMȚ — Muzeul de Istorie, str. V. I Benin. — HUMCULESTI — «asa memorials „Ion Creangă". — BESAZ — Muzeul hidroenergetic și de istorie. — «Salonul de primăvară al artiștilor plastici amatori. » ■ ' A r