Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)
1970-06-03 / nr. 708
Pag, 2 EXPRESIA UNUI PROFUND SENTIMENT. PATRIOTIC ȘI UMANITAR In aceste zile de grea încercare pentru întregul nostru popor, cind eroismul, abnegația și frumusețea morală a oamenilor muncii se manifestă în toată plenitudinea, ajutorarea locuitorilor din zonele devastate de inundații a devenit o permanentă și nobilă preocupare pentru fiecare cetățean al țării, expresia unui sentiment profund patriotic și umanitar. în acest context se înscrie și inițiativa Comitetului județean de cultură și artă de a organiza — în colaborare cu Cenaclul Uniunii Artiștilor Plastici din Piatra Neamț Casa județeană a creației populilare — mai multe expoziții cu obiecte donate de artiștii și creatorii de artă populară din județul nostru, în scopul realizării unor fonduri destinate familiilor sinistrate. La Piatra Neamț, în sala de pe strada „Bicazului" nr. 7, a cărei suprafață de expunere s-a dublat prin lucrările de extindere efectuate în acest an, artiștii plastici profesioniști vor oferi iubitorilor de frumos, la prețuri accesibile, peste 50 de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vom regăsi în această expoziție xilogravuri semnate de Mihai Mădescu, uleiuri și acuarele ale Iuliei Hălăucescu, peisajele lui N. Milord, Gh. Iliescu și Teodor V. Morari, gravurile color ale lui Petru Petrescu, sculpturile lui Pompiliu Clement, penițele atît de gingașe ale Zenaidei Mădescu, și multe alte lucrări semnate de Gr. Andreescu, Radu Ceontea, Mimi și Arpad Kolumban etc. Dornici să-și aducă și ei contribuția la strîngerea unor sume cit mai mari, artiștii plastici amatori participanți la Salonul de primăvară de la Bicaz au hotărît să doneze o parte din lucrările expuse cu acest prilej și să deschidă o expoziție cu vînzare în sala Muzeului din Bicaz. De aici pot fi cumpărate picturi pe sticlă de Frăsina Chelaru, uleiuri și acuarele de Vasile Ulian, Mihai Agape, Vasile Nicolescu și alții, sculpturi în lemn de Constantin Limboi și Gh. Gheorghiță, pirogravuri, colaje și lucrări de metalo-plastic semnate de Ante Gheorghe, Johanna Zachmann și Maxim Teodor. Apelul Comitetului județean de cultură și artă a avut un larg ecou și în rîndurile creatorilor de artă populară din județul nostru, al căror răspuns se materializează printr-o nouă expoziție care va fi deschisă la Casa de cultură din Tîrgu Neamț. Ne-ar fi extrem de greu să amintim pe toți cei care au dăruit o parte din munca și talentul lor pentru a șterge cit mai grabnic urmele adinei și dureroase ale puhoaielor dezlănțuite. Sînt foarte mulți și din toate colțurile județului, de la Pipirig și Petricani, de la Grumăzești, Secuieni, Bodești, Bicazu Ardelean și Farcașa, din sate cunoscute ca păstrătoare ale unor străvechi tradiții. Se expun frumoase costume și piese de îmbrăcăminte, sculpturi în lemn, măști pentru teatru popular, țesături și obiecte de uz cotidian, executate cu măiestria și ingeniozitatea specifică artei noastre populare. Prin aducerea și la Piatra Neamț a unor obiecte din expozițiile de la Bicaz și Tirgu Neamț, toți cei ce doresc să-și înfrumusețeze interioarele și să contribuie și pe această cale la vindecarea dureroaselor răni care au brăzdat trupul țării, au posibilitatea să o facă. Gestul umanitar al artiștilor plastici și creatorilor de artă populară din județul nostru, purtători de înalte și profunde semnificații morale, trebuie să găsească in rîndurile tuturor amatorilor de artă același ecou al deplinei solidarități care în aceste clipe grele ne dă tărie și încredere. Marcel DRAGOTESCU, vicepreședintele Comitetului județean pentru cultură și artă ZENAIDA MĂDESCU: Maternitate. Expoziția tinerelor talente Nil intenționez o cronică a Expoziției de artă plastică și motive de artă populară, recent școli deschisă de către secția a Comitetului județean U.T.C., in sala mică a Casei de cultură din Piatra Neamț- Mărturisesc insă că, deși nu pentru prima dată vizitator al acestui gen de expoziții, au și pentru mine o emoționantă surpriză Intilnirea cu un desen (in acuarelă și tuș) care nu numai că înseamnă o promisiune, dar își ciștigă pe merit (în ciuda faptului că autorii — elevi ai liceelor de cultură generală din județ — sunt încă adolescenți) dreptul de a fi analizat ca o artă. Contactul cu tablourile presupunind serioase cunoștințe de pictură, cusăturile pe pinză alestind nu numai iscusința și îndemînarea în a mînui acul, ci reliefînd o concepție originală, puternic inspirată din specificul popular al județului nostru, lucrările de ceramică, aceeași amprentă, sînt purtînd dovezi concludente ale măiestriei acestor tineri. Expoziția, prin ineditul celor 17 lucrări de pictură, 42 cusături și 46 lucrări de ceramică (toate selecționate cu rigurozitate de comisii competente, din totalul celor 249 lucrări prezentate în fazele pe școală, orașe municipii) este, în felul ei, unică. Pentru că substituie o lume unică. Lumea exuberantă, romantică, stînd sub sessnul unor visuri cutezătoare, Lumea tinerei generații a României de azi. In lucrările Roxanei Ailoarei, Elenei Chiru (Liceul nr. 2 și 3 Piatra Neamț), ale lui Traian Stafie, Livia Cudalb, Liza Cioară (Liceul nr. 1 și 2 Roman) ș.a. este prezentă bucuria descoperirii vechilor tradiții ale meșterilor populari și, nu mai puțin, bucuria descoperirii noului în metafore ale prezentului. Poate, într-un viitor, pornind de la aceste încercări curajoase, numele unora vor spune mai mult. Deocamdată, aici, în sala casei de cultură, este, la ea acasă, vie, eliberată, declanșînd un farmec deosebit, bucuria de a visa, de a înălța și etala necontenit zmeele fanteziei. C. MARCEL "A CEAHLĂUL MIREASA m M NEGRU Este, va să zică, vorba de o mireasă văduvă. Care alege după consumarea ireparabilului, nu calea pașnicei resemnări, eventual a consolării în cadrul unei posibile noi formule acceptabile, ci pe aceea vindicativă parcursă cu o perseverență ieșită din comun. Procedeul e vechi, premergînd dreptul cutumiar legea talionului, moarte pentru moarte. Așa se face că Jeanne Moreau trimite în brațele lui Thanatos nu mai puțin de cinci inși, vinovați întîmplator de moartea logodnicului. Stranie nu e hotărîrea domniei sale, vendetta fiind la urma urmei perfect explicabilă, iminentă justiție particulară supraviețuind pe alocuri unor epoci revolute. E stranie maniera în care această femeie cu gură tragică își pune în aplicare teribila hotărîre. E o îmbinare de voință rece, de cinism poate involuntar, o consecvență ieșită din marginile firești în această implacabilă acțiune de exterminare , care aruncă pe blonda Nemesis în zone antiumane. CRONICA CINEMATOGRAFICĂ Dacă asta a voit Truffaut punîndu-și în scenă filmul, atunci a izbutit plăsmuirea unui soi de caracter sumbru, fioros în echilibrul formal, robot ormenesc programat pe asasinare, indiferent de scop. (Ar mai exista drept unică explicație normală — nesugerată în film — posibila demență a eroinei). Dacă insă regizorul a dorit să-și justifice implacabila tardivă justițiară, prin mobilul perfect omenesc al iubirii rănite de moarte, lucrurile nu stau în picioare. E drept, totul se plătește. Vitoria Lipan răzbună la rîndul ei uciderea mișelească a soțului. Om pentru om. Prea de ajuns pentru o tragică istorie proiectată intr-un ținut cu asprimi vecine celor siciliene. Mireasa în negru, în plină urbanitate occidentală, ucide însă în serie. E firesc gustul acesta al sîngelui ? Otrava, pumnalul, asfixia, iată-i armele demne de tenebrele evului mediu. E aici o anumită voluptate explicabilă poate, psihanalitic. Am crezut o clipă că filmul își va întrerupe dintr-o dată sinistra cantilenă a răzbunării, că în sfîrșit asasina va reveni la viață, la umanitate acceptînd dragostea. Eroarea după ușoare ezitări — unul dintre puținele lucruri autentice din film — penultima victimă zace cu o săgeată înfiptă în spate. In acel moment filmul — care după umila noastră părere își putea schimba semnul — a murit. Mă întreb: unde este legătura între asasinatele erotico-halucinogene nord americane și acest film cu gust bolnav de cenușă, circumscriindu-ne epoca. Din punct de vedere sociologic, desigur, ca să fi fost operă de artă, i-ar fi trebuit în primul rînd opțiune. Dacă nu în însăși structură, cum în marile cărți ale lui Dostoievschi despre o societate bolnavă, fie și declarativă, ca în "Ghici cine vine la cină?", bunăoară. Nimic mai inoperant decit speculația în sine. Rămîne eticheta divertismentului, panaceul universal înglobînd polițiste de toată mina, ecranizări bîlbîite, sofisticări pseudointelectuale, la granița alienării. Sinistră distracție, de data aceasta! C. STUPCANU Răspundem comandamentelor epocii Interviu cu Elena HAIMBERG, șefa serviciului organizatoric și de muncă culturală de masă al U.J.C.M. După cum s-a anunțat, în unul din numerele anterioare ale ziarului, la sediul Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești a avut loc, recent, festivitatea de înmînare acestei instituții nemțene a Diplo tiei de «Uitate evidențiată pe țară în activitatea cultural-educativă și politică, pe anul 1969. — Ce semnificație are acest eveniment pentru dv. ? — Primirea distincției întregește o bucurie pe care colectivul uniunii noastre a trăit-o nu demult, aceea de a fi primit titlul de Uniune evidențiată pe țara în întrecerea socialistă, pentru anul care a trecut. Ea ne oferă noi certitudini asupra străduințelor noastre de a situa activitatea cultural-educativă și politică în ordinea unor necesități de prim rang pentru educarea multilaterală a salariaților. Aceasta, cu atît mai mult, cu cât, fiind de puțin timp înființată, uniunea noastră trebuia să reducă un handicap deloc neglijabil pe care îl creau lipsa experienței, a unor repere organizatorice, dificultatea însăși a structurii unei activități complexe, în spiritul exigențelor actuale. — Și cum ați depășit aceste puncte critice ? — A trebuit să cîștigăm, mai întîi, înțelegerea oamenilor, să-i convingem că activitatea productivă presupune planuri multiple de referință, să-i determinăm să înțeleagă rostul adînc al eforturilor noastre. Dar, firește, pentru aceasta, doar vorbele nu puteau convinge, cu atît mai mult cu cit exista, din păcate, mentalitatea că producția presupune exclusiv doar orele de program, că viața spirituală a individului e o chestiune secundară, complementară. Punerea în practică a prețioaselor indicații primite de la comitetul județean de partid, colaborarea cu Comitetul județean de cultură și artă, cu oameni competenți, cu salariații cei mai inimoși ai cooperativelor noastre au fost, de aceea, cele dinții obiective. Ne-am străduit astfel să adoptăm un stil nou de conducere și îndrumare a activității culturale de masă, de modernizare și adaptare a acesteia la cerințele producției, la specificul și posibilitățile sectorului nostru de activitate. — Cum s-au concretizat aceste eforturi ? — N-aș putea, firește, să amintesc tot ceea ce am realizat pînă acum. Este suficient, cred, să spun că peste jumătate din numărul cooperatorilor frecventează diverse forme ale propagandei prin conferințe, în majoritatea unităților funcționează biblioteci mobile, avem o bogată activitate cu cartea. In anul care a trecut, am organizat numeroase întilniri ale meșteșugarilor cu personalități de cultură și artă, (Dumitru Almaș, Iulian Antonescu ș.a.), cu reprezentanți ai organelor de partid și de stat, cu oameni de știință. Eforturi deosebite am depus, de asemenea, pentru o prezentare cit mai valoroasă în cadrul celui de al IX-lea concurs al artiștilor amatori, în care am avut de altfel, numeroase formații evidențiate sau clasificate, în finală, pe primele locuri. Am organizat, de asemenea, în sprijinul producției, expuneri pa teme tehnice și de etică, expoziții, cercuri ale tinerilor talentați, alte acțiuni pentru perfecționarea profesională a salariaților. Desigur, avem încă multe de făcut; poate că ni s-ar putea reproșa nu am realizat una sau alta. Aș vrea să spun aici că noi învățăm, acumulăm experiență din fiecare lucru dus bine pînă la capăt, că îmbogățirea activității noastre se va realiza din înseși certitudinile deja dobîndite, astfel incit suntem siguri că sensul în care activitatea noastră se va afirma va fi unul progresiv, superior, pe măsura înaltelor comandamente ale epocii noastre. UN PRIM DEZIDERAT AL CELEI DE A VI-A EDIȚIE A FESTIVALULUI DE TEATRU „I. L. CARAGIALE“ Intensificarea activității spectacologice . Dinamica vieții cultural-artistice a satului contemporan relevă o tendință evidentă de dezvoltare a interesului amatorilor pentru teatru. In prezent, cînd se desfășoară faza de masă a celei de a VI-a ediții a Festivalului „Caragiale“, ființează în județul nostru numai in sistemul așezămintelor culturale sătești și orășenești, peste o sută de colective, dintre care 83 s-au înscris în concurs (67 de teatru cult, 5 de teatru folcloric și 11 colective de recitatori). Perspectiva acestui proces de proliferare a formațiilor de teatru — care, incontestabil, are o cauzare obiectivă — reclamă un ideal corolar, anume ca numărului în continuă creștere al formațiilor artistice să-i corespundă și o creștere calitativă. Dacă în prezent mai dăinuie încă unele carențe în ceea ce priveștte nivelul artistic la care se prezintă spectacolele de teatru amator în special în sate, această stare de lucruri nu decurge din prea des invocata lipsă de disponibilități umane sau materiale, ci în primul rînd din modul deficitar în care activează unele colective. Faptul este vizibil, între altele, și în decalajul dintre formațiile cu certe calități artistice (ca cele din Borlești, Răucești, Piatra Șoimului, Bălțătești, Ghindăoani) și numeroasele echipe (Dragomirești, Hangu, Oniceni, Valea Ursului, Agapia, ș. a.) care nu reușesc să depășească nivelul diletantismului.Se știe că insatisfacția unor spectacole de teatru provine din graba cu care se încheie faza repetițiilor, din opțiunea repertorială nu totdeauna judicioasă (neatenție în aprecierea valorii educativ-estetice a pieselor de teatru cit și a posibilităților de punere în scenă, artistice și materiale), neîngrădirea tendinței de a epata a unor artiști amatori ș. a. m. d. Slabă orientare și neglijentă în această privință s-a putut constata la Girov, Sagna, Făurei și în alte comune. Una din principalele cauze care fac să asistăm la multe spectacole slabe este lipsa unei preocupări susținute pentru desfășurarea activității spectacologice înseși. Practica de a încheia activitatea de punere în scenă a unei piese de teatru cu premiera spectacolului în cadrul unor competiții importante este, fară îndoială, dăunătoare. Cu totul altfel se desfășoară munca colectivelor de teatru acolo unde există intenția de a valorifica în condițiuni optime rezultatele unei activități de finisare îndelungată, acolo unde se realizează itinerarea spectacolului prin satele învecinate. La Borlești, la Răucești, la Bîrgăoani (satul Hîrtop), Piatra Șoimului, Farcașa, unde formațiile au o bogată activitate spectacologică, interesul și atenția pentru munca colectivelor de teatru începe să se manifeste din momentul alegerii piesei. Ne referim, între altele, și la faptul că dintr-o logică elementară, se urmărește includerea în repertoriu a unor piese care nu se repetă și în localitățile învecinate, acolo unde există posibilitatea cea mai avantajoasă de efectuare a turneelor. Ceea ce nu se întîmplă, din păcate, la Rediu și Cîndești și in alte localități din aceeași parte a județului, care au în repertoriu aceeași „Piatră din casă" de V. Alecsandri, Itinerarea spectacolelor, este știut, are o importantă deosebită în consolidarea colectivelor, în perfectarea măiestriei artistice și stimularea morală a artiștilor amatori. Pe de altă parte această modalitate înseamnă, implicit, o sporire a contribuției teatrului de amatori la difuzarea dramaturgiei naționale și universale, la formarea culturii teatrale a publicului, la educația estetică a maselor. Avîndu-se în vedere aceste deziderate majore, regulamentul actualei ediții a Festivalului de teatru de amatori „I. L. Caragiale" prevede o mai lungă desfășurare a etapei de masă (pînă la finele lunii octombrie) și obligația formațiilor participante ca în această perioadă să-și stabilească repertoriul, să pregătească premierele și să prezinte un minimum de premiere și de spectacole cu public (2 premiere și cel puțin 8 spectacole cu public pentru căminele culturale și 2 premiere și cel puțin 12 spectacole cu public pentru formațiile caselor de cultură). De la lansarea festivalului, unele formații din județul nostru au și îndeplinit această obligație. Este cazul formațiilor din Răucești (2 premiere, 12 spectacole), Vînători-Neamț (3 premiere, 9 spectacole), Bîrgăoani (3 premiere, 9 spectacole), Țibucani (2 premiere, 8 spectacole). Desigur, sunt condiții ca majoritatea formațiilor înscrise la concurs să poată îndeplini acesta cerințe ale regulamentului. Pentru aceasta este însă nevoia să se intensifice activitatea de repetiții, să se anunțe din ce in ce mai multe premiere, iar eșalonarea și itinerarea spectacolelor sa se facă programat. Se pot cita unele colective care se deplasează în comunele învecinate, prezentînd multe spectacole de calitate. Astfel, un colectiv din Borlești s-a deplasat cu piesa „Hoții de cai", de mai multe ori la Tazlău și Piatra Șoimului, cei din Piatra Șoimului au prezentat la Borlești „Cocoșul cu două creste* de Gh. Vlad, o formație din Ghindăoani a fost la Bălțătești cu piese „Mireasa cu mașină* de Hans Kehrer ș.a.m.d. In această activitate spectacologică, pe care o derivă mai susținută, se așteaptă un aport sporit din partea Instructorilor artistici, în special din partea celor ce au urmat cursurile periodice organizate de Casa județeană a creației populare. Numai astfel, creîndu-se condiții pentru o activitate continuă, interesantă și utilă, colectivele de teatru amator din județul nostru își pot aduce o contribuție fructuoasă la elevarea vieții spirituale a maselor, la creșterea conștiinței socialiste a oamenilor muncii de la orașe și sate. George PODANI, directorul casei creației populare a județului Neamț Aplauze pentru corul „Gavriil Musicescu“ Prezenta. In cadrul „Zilelor culturii muzicale", o „Gavriil Musicescu" din Corului salutată cu entuziasm de Iași, publicul pietrean, conferă acestei manifestări tradiționale un deosebit prestigiu și răspunde celor mai diverse gusturi, demonstrînd, în același timp, că arta muzicală își cucerește, oriunde și orivind, simpatizanții, atunci cînd girează pentru aceasta calitatea interpretativă. Efortului publicului de a fi prezent la spectacol, formația ieșeană i-a răspuns cu un concert de înaltă ținută artistică cu care ne-a obișnuit, de altfel. Condus de Ion Pavalache, directorul Operei de stat din Iași, concertul a prezentat lucrări din muzica corală românească și din literatura muzicală romantică. Publicul a apreciat: Îndeosebi, corurile „Partidul meu“ de compozitorul ieșean Sabin Păutza, „Triptic“ de Stantin Arvinte, „Morarul" Conde D. Chiriac, „Dorulețul“ de Ion Chirescu, „La oglindă" de Timotei Popovici, „Serenada" de Ciprian Porumbescu, „Răsai tună" și „Zisa badea" de Gavriil Musicescu, care au demonstrat registrul interpretativ foarte variat, înaltele patente artistice ale formației moldovene din care s-au detașat soprana Emilia Ieșeanu și mezzosoprana Constanța Lungeanu. Nu a fost uitat compozitorul nemțean Gavriil Galinescu, din lucrările căruia corul a ales „Ciobănașul“ și cîntecul de leagăn de pe plaiurile noastre, prelucrat pentru cor: „Somn si mască ochilor". Partea a doua a concertului a cuprins o gamă foarte variată de lucrări, ca factură și conținut emotional. Amintim dintre titluri: „O carita“ de Rossini, intr-o impresionantă tare a corului feminin, interpre„Nopți de vis" de J. Brahms, „Privighetoarea“ și „Ciocîrlia" de Felix M. Bartholdy, „Visare“ de R. Schumann. Adaptarea corală „Lebăda", de compozitorul ieșean Lucian Dimitriu, după C. Saint-Săens, a fost, de asemenea, primită de public cu deosebit interes: încheierea concertului cu celebrul vals „Povestiri din pădurea vieneză“ de Johann Strauss, a declanșat regretul publicului pentru despărțirea de prestigioasa formație ieșeană. Dar satatul In mas a zisa sale drumul de diluviu și-a răsturnat miistele-n mitul pleoapei, săbii de furii ne-au tăiat fereastra sub coamele pădurilor strivite. Poate-am venit c-un sat cu tot în hău să dăm o mărturie, încă alta, fîntînilor adinei de mîine, limpezi. Ne trecem noaptea plapuma de vis peste un somn de nu-l dormim aievea, piraie anonime taie-n ani și-n inimă o îndîrjire cruntă, iar cele trei surori de țară — mamă își prind degii înlănțuiți copiii cu albaștri ochi înecului furați. O inimă de brațe se ridică de-asupra genei norilor nebuni cu viituri ce cresc în gînduri diguri scăzind în pulsul nostru, tulburat. Și ca-n povești cu Făt-Frumos din basme, în miez de zi ca nuea ce acrește, o Cosînzeană-și taie o șuviță drept doliu smuls oglinzilor sinistre. Doar, El, Viteazul ce pe toți ne naște scurtează vărsătorului o gură, scoțînd din humă lire și viori de auzit și de cintat in faptă. Țipă cu tunet pînă-n Voroneț și năboiesc in vaduri strimte norii. Ce iubitoare-s apele materne și numai tinerele vin din munți cu rîndunele moarte-n plete rupte, dovadă că-s smintite de furtuni. Să nu urim apele-acestea, totuși, ce ne descalță-nspre strămoși mereu și ne botează zilnic vre-o cetate cu doliul mitului depus în streșini. Căci sfînt e Crișul, Someșul, Tirnava, cărări de smoală peste-aruncături, sfînt Mureșul, iertat de suferință, aortă de-adăpat cu suflet țara. Să ne-amintim de spice, să-l iertăm, și să ne ardem rănile in soare. Iubim aprins aceste ape sfinte ce fierb în ele cer, pămînt și aer, căci nebunia lor e trecătoare pe fruntea înțeleptului pămînt, oricît mai lasă-n ștreang o campanilă — urcuș de soare peste voievozi. Co-nvolburări de zi nocturnă curgem prin briza zărilor calmate-n spaimă. Trecut-au și alte rîuri peste noi și am rămas adinci în țărmul nostru. Of, cum ne-agită corbii dintre grindini! Dar dimineața ce urmează nopții de Phoenix ne amintește înc-odată, ea prinde chip de libelulă bună ce ne sărută ochii în nămezi. Ion VREMELNICII Tv MIERCURI, 3 IUNIE 17.00 Deschiderea emisiunii ; Fotbal. Aspecte de la intilnirea dintre echipele reprezentative ale României și Angliei; 18.05 Universal-șotrop — enciclopedie pentru copii ; 18.25 Pe cărările cîntecului. Recital Rodica Bujor; 18.45 Actualitatea în economie; 19.15 Anunțuri—publicitate ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Telecinemateca. Stația terminus ; 21.15 Marie Latoret. Film TV realizat de Andrei Brădeanu și Mircea Gherghinescu ; 21.45 George Enescu în conștiința poporului nostru ; 22.15 Film documentar; 22.30 Telejurnalul de noapte; 23.00 închiderea emisiunii. fradio BUCUREȘTI MIERCURI; 3 IUNIE PROGRAMUL 1 15 Radio-școală; 15.30 Compozitorul săptămînii — Francis Couperin ; 16 Radiojurnal; 16.20 Cu cîntec și joc; 16.30 Consultație juridică; 16.40 Selecțiuni din operete ; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Muzică populară ; 18.03 Știință, tehnică, fantezie; 18.30 Muzică ușoară ; 19 Gazeta radio ; 19.30 Muzică de estradă ; 19.45 Mici piese instrumentale; 20.05 Tableta de seară de acad. Eugen Pora; 20.10 Muzică populară ; 20.20 Argheziană; 20.25 Melodii de pretutindeni ; 21 Istoria ideilor; 21.20 Muzică ușoară; 21.30 Moment poetic; 21.35 Solista serii — Frida Boccara; 22 Radiojurnal; 2720 Sport; 22.39 Pentru magnetofonul dv.; 23 Concert de muzică ușoară; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Fragmente din opera »Răpirea din Serai* de Mozart; 15.30 Muzică ușoară; 15.40 Publicitate radio; 16 Radiojurnal; 16.20 Actualitatea muzicală; 16.55 Sfatul medicului; 21.35 Pagini din opere; 22 Simfonia op. 16 de Pascal Bentoiu; 22.30 Jazz ; 23.05 Discuri rare; 2330 Concertul pentru pian și orchestră de Carmen Petra-Bascacopol; 24—1 Lucrări simfonice. JOI, 4 IUNIE PROGRAMUL I 5.05—6 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actualități ; 9.30 O dă limbii române ; 10.10 Curs de limba rusă ; 10.30 Muzică ușoară; 11.05 Arii din operete; 11.15 Din țările socialiste; 11.30 Pagini simfonice de mare popularitate ; 12 Recital de operă Valentin Teodorian ; 12.15 Din repertoriul orchestrei Mantovani; 12.25 Știința la zi ; 12.30 Melodii populare ; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.45 Interpreți de muzică populară; 14 Caleidoscop muzical; 14.40 Publicitate radio; 14.50 Cîntece populare. PROGRAMUL II I Radiojurnal; 7.10 Program muzical de dimineață ; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreti; 9 Melodii populare; 9.10 Curs de limba rusă; 9.30 Corul Ansamblului de cîntece și jocuri din Baia Mare ; 9.45 Fragmente din opera „Isteața" de Cam ©rff; 10.40 Sonata nr. 2 op. 34 în sol minor de Muzio Clementi; 10.10 Cîntece și jocuri; 11.40 Muzică ușoară ; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Concertul orchestrei sirofonîa studenților Conservatorului „Ciprian Porumbescu“; 13.15 Din muzica popoarelor; 13.30 Cine știe ciștigă; 14.03 Album de muzică populară ; 14.30 Lexiconul compozitorilor români; 14.55 Știința la zi. IAȘI Miercuri, 3 iunie 1970 Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramis; „Picioare lungi, degete lungi“ — producție în culori a studiourilor vest-germane, în regia lui Alfred Wohner. Protagonista peliculei; Senta Berger (16, 15, 17 1921). Pietricica: „Mireasa era în negru" — Un film care ne face cunoștință cu un mare regizor contemporan — Francois Truffaut. Printre interpreți : Jeanne Moreau și Claude Rich (14,36; 16,38; 18,30; 20,30). — Pietricica — „Băieții din strada Pali" — rulează la matimeu ora 10. — Victoria : „La război ca la război“ — film cinemascop, producție a studiourilor sovietice (10,89; 14,30; 16,39; 18,88; 29,3 ®). TÎRGU NEAMȚ — Victoria — „în fiecare seară la ora II”. Peliculă cinemascop a studiourilor sovietice (18, 18, 29). TARGAUI „Roșu și auriu", producție a studiourilor poloneze (16, 18, 20). MIERCURI, 3 IUNIE Program de seară 17 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Actualitatea economică; 17.45 Soliști și orchestre de muzică populară; 18 Viața universitară; 18.20 Muzică ușoară orchestrală; 19 Radiojurnal; 19.15 Romanțe interpretate de Dorina Drăghici și Constantin Cocriș; 19.30 Săptămîna muzicală; 20.05 Melodii, melodii; 21 Buletin de știri; 21.05 Piese instrumentale; 21.20 Canțonete; 21.30 Cărți, scriitori, opinii; 21.45 Valsuri și tangouri celebre. J ®I, 4 IUNIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Actualitatea în agricultură; Bucurie, mîndră floare; 6.407 Informații și muzică. Expoziții PIATRA NEAMȚ. Biblioteca documentară :B. T. Kirileanu*; Expoziție imemorială G. T. Kirileanu str. Ștefan cel Mare nr. 14; — Sălile Selecției de artă a Muzeului județean de Istorie« „Pictori români dintre cele două războaie mondiale" (Plata Libertății, nr.1). DURAU — Expoziție de etnografie. Vremea Vremea se menține relativ rece și ,ușor instabilă cu cerul noros pînă la acoperit. Vor cădea ploi temporare sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab la potrivit cu intensificări locale din sectorul nordic.. Temperatura aerului va fi ușor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între 8—1 grade iar maximele între 15—20 grade. _______J