Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-06-03 / nr. 708

Pag, 2 EXPRESIA UNUI PROFUND SENTIMENT. PATRIOTIC ȘI UMANITAR In aceste zile de grea încer­care pentru întregul nostru po­­por, cind eroismul, abnegația și frumusețea morală a oame­nilor muncii se manifestă în toată plenitudinea, ajutorarea locuitorilor din zonele devasta­te de inundații a devenit o permanentă și nobilă preocu­pare pentru fiecare cetățean al țării, expresia unui sentiment profund patriotic și umanitar. în acest context se înscrie și inițiativa Comitetului jude­țean de cultură și artă de a organiza — în colaborare cu Cenaclul Uniunii Artiștilor Plastici din Piatra Neamț Casa județeană a creației popu­li­lare — mai multe expoziții cu obiecte donate de artiștii și creatorii de artă populară din județul nostru, în scopul reali­zării unor fonduri destinate fa­miliilor sinistrate. La Piatra Neamț, în sala de pe strada „Bicazului" nr. 7, a cărei suprafață de expunere s-a dublat prin lucrările de extin­dere efectuate în acest an, ar­tiștii plastici profesioniști vor oferi iubitorilor de frumos, la prețuri accesibile, peste 50 de lucrări dintre cele mai repre­zentative. Vom regăsi în aceas­tă expoziție xilogravuri semna­te de Mihai Mădescu, uleiuri și acuarele ale Iuliei Hălăuces­­cu, peisajele lui N. Milord, Gh. Iliescu și Teodor V. Mo­rari­, gravurile color ale lui Petru Petrescu, sculpturile lui Pompiliu Clement, penițele a­­tît de gingașe ale Zenaidei Mă­descu, și multe alte lucrări semnate de Gr. Andreescu, Ra­du Ceontea, Mimi și Arpad Ko­lumban etc. Dornici să-și aducă și ei con­tribuția­ la strîngerea unor su­me cit mai mari, artiștii plas­tici amatori participanți la Sa­lonul de primăvară de la Bicaz au hotărît să doneze o parte din lucrările expuse cu acest prilej și să deschidă o expozi­ție cu vînzare în sala Muzeu­lui din Bicaz. De aici pot fi cumpărate picturi pe sticlă de Frăsina Chelaru, uleiuri și a­­cuarele de Vasile Ulian, Mihai Agape, Vasile Nicolescu și al­ții, sculpturi în lemn de Con­stantin Limboi și Gh. Gheor­­ghiță, pirogravuri, colaje și lu­crări de metalo-plastic semna­te de Ante Gheorghe, Johanna Zachmann și Maxim Teodor. Apelul Comitetului județean de cultură și artă a avut un larg ecou și în rîndurile crea­torilor de artă populară din ju­dețul nostru, al căror răspuns se materializează printr-o no­uă expoziție care va fi deschi­să la Casa de cultură din Tîr­­gu Neamț. Ne-ar fi extrem de greu să amintim pe toți cei ca­re au dăruit o parte din munca și talentul lor pentru a șterge cit mai grabnic urmele adinei și dureroase ale puhoaielor dezlănțuite. Sînt foarte mulți și din toate colțurile județului, de la Pipirig și Petricani, de la Grumăzești, Secuieni, Bodești, Bicazu Ardelean și Farcașa, din sate cunoscute ca păstrătoare ale unor străvechi tradiții. Se expun frumoase costume și pie­se de îmbrăcăminte, sculpturi în lemn, măști pentru teatru popular, țesături și obiecte de uz cotidian, executate cu mă­iestria și ingeniozitatea specifi­că artei noastre populare. Prin aducerea și la Piatra Neamț a unor obiecte din ex­pozițiile de la Bicaz și Tirgu Neamț, toți cei ce doresc să-și înfrumusețeze interioarele și să contribuie și pe această cale la vindecarea dureroaselor răni care au brăzdat trupul țării, au posibilitatea să o facă. Gestul umanitar al artiștilor plastici și creatorilor de artă populară din județul nostru, purtători de înalte și profunde semnificații morale, trebuie să găsească in rîndurile tuturor amatorilor de artă același ecou al deplinei solidarități care în aceste clipe grele ne dă tărie și încredere. Marcel DRAGOTESCU, vicepreședintele Comitetului județean pentru cultură și artă ZENAIDA MĂDESCU: Maternitate. Expoziția tinerelor talente Nil intenționez o cronică a Expoziției­­ de artă plastică și motive de artă populară, re­cent școli deschisă de către secția a Comitetului județean U.T.C., in sala mică a Casei de cultură din Piatra Neamț- Mărturisesc insă că, deși nu pentru prima dată vizitator al a­­cestui gen de expoziții, a­­u și pentru mine o emoționantă sur­priză Intilnirea cu un desen (in acuarelă și tuș) care nu numai că înseamnă o promisiune, dar își ciștigă pe merit (în ciuda faptului că autorii — elevi ai liceelor de cultură generală din județ — sunt încă adolescenți) dreptul de a fi analizat ca o ar­tă. Contactul cu tablourile pre­­supunind serioase cunoștințe de pictură, cusăturile pe pinză alestind nu numai iscusința și îndemînarea în a mînui acul, ci reliefînd o concepție originală, puternic inspirată din specifi­cul popular al județului nostru, lucrările de ceramică, aceeași amprentă, sînt purtînd dovezi concludente ale măiestriei a­­cestor tineri. Expoziția, prin ineditul celor 17 lucrări de pictură, 42 cusă­turi și 46 lucrări de ceramică (toate selecționate cu rigurozi­tate de comisii competente, din totalul celor 249 lucrări prezen­tate în fazele pe școală, orașe municipii) este, în felul ei, uni­că. Pentru că substituie o lume unică. Lumea exuberantă, ro­mantică, stînd sub sessnul unor visuri cutezătoare, Lumea tine­rei generații a României de azi. In lucrările Roxanei Ailoarei, Elenei Chiru (Liceul nr. 2 și 3 Piatra Neamț), ale lui Traian Stafie, Livia Cudalb, Liza Cioa­ră (Liceul nr. 1 și 2 Roman) ș.a. este prezentă bucuria descope­ririi vechilor tradiții ale mește­rilor populari și, nu mai puțin, bucuria descoperirii noului în metafore ale prezentului. Poate, într-un viitor, pornind de la a­­ceste încercări curajoase, nu­mele unora vor spune mai mult. Deocamdată, aici, în sala casei de cultură, este, la ea acasă, vie, eliberată, declanșînd un farmec deosebit, bucuria de a visa, de a înălța și etala ne­contenit zmeele fanteziei. C. MARCEL "A CEAHLĂUL MIREASA m M NEGRU Este, va să zică, vorba de o mireasă văduvă. Care alege după consumarea ireparabilului, nu calea pașnicei resemnări, e­­ventual a consolării în cadrul unei posibile noi formule accep­tabile, ci pe aceea vindicativă parcursă cu o perseverență ieși­tă din comun. Procedeul e vechi, premergînd dreptul cutumiar legea talionului, moarte pentru moarte. Așa se face că Jeanne Moreau trimite în brațele lui Thanatos nu mai puțin de cinci inși, vinovați întîmplator de moartea logodnicului. Stranie nu e hotărîrea domniei sale, vendetta fiind la ur­ma urmei perfect explicabilă, iminentă justiție particulară su­praviețuind pe alocuri unor epoci revolute. E stranie maniera în care această femeie cu gură tragică își pune în aplicare teribila hotărîre. E o îmbinare de voință rece, de cinism poate invo­luntar, o consecvență ieșită din marginile firești în această im­placabilă acțiune de exterminare , care aruncă pe blonda Ne­mesis în zone antiumane. CRONICA CINEMATOGRAFICĂ Dacă asta a voit Truffaut punîndu-și în scenă filmul, a­­tunci a izbutit plăsmuirea unui soi de caracter sumbru, fioros în echilibru­l formal, robot ormenesc programat pe asasinare, indiferent de scop. (Ar mai exista drept unică explicație nor­mală — nesugerată în film — posibila demență a eroinei). Dacă insă regizorul a dorit să-și justifice implacabila tar­divă justițiară, prin mobilul perfect omenesc al iubirii rănite de moarte, lucrurile nu stau în picioare. E drept, totul se plă­tește. Vitoria Lipan răzbună la rîndul ei uciderea mișelească a soțului. Om pentru om. Prea de ajuns pentru o tragică istorie proiectată intr-un ținut cu asprimi vecine celor siciliene. Mi­reasa în negru, în plină urbanitate occidentală, ucide însă în serie. E firesc gustul acesta al sîngelui ? Otrava, pumnalul, as­fixia, iată-i armele demne de tenebrele evului mediu. E aici o anumită voluptate explicabilă poate, psihanalitic. Am crezut o clipă că filmul își va întrerupe dintr-o dată sinistra cantilenă a răzbunării, că în sfîrșit asasina va reveni la viață, la umanitate acceptînd dragostea. Eroare­a după u­­șoare ezitări — unul dintre puținele lucruri autentice din film — penultima victimă zace cu o săgeată înfiptă în spate. In a­­cel moment filmul — care după umila noastră părere își putea schimba semnul — a murit. Mă întreb: unde este legătura între asasinatele erotico-halucinogene nord americane și acest film cu gust­ bolnav de cenușă, circumscriindu-ne epoca. Din punct de vedere sociologic, desigur, ca să fi fost operă de artă, i-ar fi trebuit în primul rînd opțiune. Dacă nu în însăși structură, cum în marile cărți ale lui Dostoievschi despre o societate bol­navă, fie și declarativă, ca în "Ghici cine vine la cină?", bună­oară. Nimic mai inoperant decit speculația în sine. Rămîne eticheta divertismentului, panaceul universal în­­globînd polițiste de toată mina, ecranizări bîlbîite, sofisticări pseudointelectuale, la granița alienării. Sinistră distracție, de data aceasta! C. STUPCANU Răspundem comandamentelor epocii Interviu cu Elena HAIMBERG, șefa serviciului organizatoric și de muncă culturală de masă al U.J.C.M. După cum s-a anunțat, în unul din numerele anterioare ale ziarulu­i, la sediul Uniunii ju­dețene a cooperativelor mește­șugărești a avut loc, recent, festivitatea de înmînare aces­tei instituții nemțene a Diplo­­­ t­iei de «Uitate evidențiată pe țară în activitatea cultural-edu­­cativă și politică, pe anul 1969. — Ce semnificație are acest eveniment pentru dv. ? — Primirea distincției între­gește o bucurie pe care colec­tivul uniunii noastre a trăit-o nu demult, aceea de a fi primit titlul de Uniune evidențiată pe țara în întrecerea socialistă, pentru anul care a trecut. Ea ne oferă noi certitudini asupra străduințelor noastre de a situa activitatea cultural-educativă și politică în ordinea unor necesi­tăți de prim rang pentru edu­carea multilaterală a salariați­lor. Aceasta, cu atît m­ai mult, cu cât, fiind de puțin timp în­ființată, uniunea noastră trebu­ia să reducă un handicap de­loc neglijabil pe care îl creau lipsa experienței, a unor repe­re organizatorice, dificultatea însăși a structurii unei activi­tăți complexe, în spiritul exi­gențelor actuale. — Și cum ați depășit aceste puncte critice ? — A trebuit să cîștigăm, mai întîi, înțelegerea oamenilor, să-i convingem că activitatea productivă presupune planuri multiple de referință, să-i de­terminăm să înțeleagă rostul a­­dînc al eforturilor noastre. Dar, firește, pentru aceasta, doar vorbele nu puteau convinge, cu atît mai mult cu cit exista, din păcate, mentalitatea că producția presupune exclusiv doar orele de program, că viața spirituală a individului e o chestiune secundară, comple­mentară. Punerea în practică a pre­țioaselor indicații primite de la comitetul județean de partid, colaborarea cu Comitetul ju­dețean de cultură și ar­tă, cu oameni competenți, cu salariații cei mai inimoși ai cooperativelor noastre au fost, de aceea, cele dinții obiective. Ne-am străduit ast­fel să adoptăm un stil nou de conducere și îndrumare a acti­vității culturale de masă, de modernizare și adaptare a a­­cesteia la cerințele producției, la specificul și posibilitățile sec­torului nostru de activitate. — Cum s-au concretizat a­­ceste eforturi ? — N-aș putea, firește, să a­­mintesc tot ceea ce am reali­zat pînă acum. Este suficient, cred, să spun că peste jumă­tate din numărul cooperatori­lor frecventează diverse forme ale propagandei prin conferin­țe, în majoritatea unităților funcționează biblioteci mobile, avem o bogată activitate cu cartea. In anul care a trecut, am organizat numeroase întil­­niri ale meșteșugarilor cu per­sonalități de cultură și artă, (Dumitru Almaș, Iulian Anto­­nescu ș.a.), cu reprezentanți ai organelor de partid și de stat, cu oameni de știință. Eforturi deosebite am depus, de aseme­nea, pentru o prezentare cit mai valoroasă în cadrul celui de al IX-lea concurs al artiști­lor amatori, în care am avut de altfel, numeroase formații evidențiate sau clasificate, în finală, pe primele locuri. Am organizat, de asemenea, în spri­jinul producției, expuneri pa teme tehnice și de etică, expo­ziții, cercuri ale tinerilor ta­lentați, alte acțiuni pentru per­fecționarea profesională a sa­lariaților. Desigur, avem încă multe de făcut; poate că ni s-ar putea reproșa nu am realizat una sau alta. Aș vrea să spun aici că noi învățăm, acumulăm ex­periență din fiecare lucru dus bine pînă la capăt, că îmbogă­țirea activității noastre se va realiza din înseși certitudinile deja dobîndite, astfel incit sun­tem­ siguri că sensul în care ac­tivitatea noastră se va afirma va fi unul progresiv, superior, pe măsura înaltelor comanda­mente ale epocii n­oastre. UN PRIM DEZIDERAT AL CELEI DE A VI-A EDIȚIE A FESTIVALULUI DE TEATRU „I. L. CARAGIALE“ Intensificarea activității spectacologice . Dinamica vieții­ cultural-artis­­tice a satului contemporan re­levă o tendință evidentă de dez­voltare a interesului amatorilor pentru teatru. In prezent, cînd se desfășoară faza de masă a celei de a VI-a ediții a Festivalului „Caragiale“, ființează în județul nostru nu­mai in sistemul așezămintelor culturale sătești și orășenești, peste o sută de colective, din­tre care 83 s-au înscris în con­curs (67 de teatru cult, 5 de teatru folcloric și 11 colective de recitatori). Perspectiva a­­cestui proces de proliferare a formațiilor de teatru — care, incontestabil, are o cauzare o­­biectivă — reclamă un ideal corolar, anume ca numărului în continuă creștere al forma­țiilor artistice să-i corespundă și o creștere calitativă. Dacă în prezent mai dăinuie încă unele carențe în ceea ce priveștte nivelul artistic la care se prezintă spectacolele de teatru amator în special în sate, această stare de lucruri nu decurge din prea des invo­cata lipsă de disponibilități umane sau materiale, ci în pri­mul rînd din modul deficitar în care activează unele colec­tive. Faptul este vizibil, între altele, și în decalajul dintre formațiile cu certe calități ar­tistice (ca cele din Borlești, Răucești, Piatra Șoimului, Băl­­țătești, Ghindăoani) și numeroa­sele echipe (Dragomirești, Hangu, Oniceni, Valea Ursului, Agapia, ș. a.) care nu reușesc să depășească nivelul diletantismu­lui.Se știe că insatisfacția unor spectacole de teatru provine din graba cu care se încheie faza repetițiilor, din opțiunea repertorială nu totdeauna ju­dicioasă (neatenție în aprecie­rea valorii educativ-estetice a pieselor de teatru cit și a posi­bilităților de punere în scenă, artistice și materiale), neîngră­­direa tendinței de a epata a unor artiști amatori ș. a. m. d. Slabă orientare și neglijentă în această privință s-a putut constata la Girov, Sagna, Făurei și în alte comune. Una din principalele cauze care fac să asistăm la multe spectacole slabe este lipsa unei preocupări susținute pentru desfășurarea activității spec­tacologice înseși. Practica de a încheia activitatea de punere în scenă a unei piese de teatru cu premiera spectacolului în cadrul unor competiții importante este, fară îndoială, dăunătoare. Cu totul altfel se desfășoară munca colectivelor de teatru acolo unde există intenția de a valo­rifica în condițiuni optime re­zultatele unei activități de fini­sare îndelungată, acolo unde se realizează itinerarea spectacolu­lui prin satele învecinate. La Borlești, la Răucești, la Bîrgă­­oani (satul Hîrtop), Piatra Șoi­mului, Farcașa, unde formațiile au o bogată activitate spectaco­­logică, interesul și atenția pen­tru munca colectivelor de tea­tru începe să se manifeste din momentul alegerii piesei. Ne re­­ferim, între altele, și la faptul că dintr-o logică elementară, se urmărește includerea în reper­toriu a unor piese care nu se repetă și în localitățile înveci­nate, acolo unde există posibili­tatea cea mai avantajoasă de efectuare a turneelor. Ceea ce nu se întîmplă, din păcate, la Rediu și Cîndești și in alte lo­calități din aceeași parte a ju­dețului, care au în repertoriu aceeași „Piatră din casă" de V. Alecsandri, Itinerarea spectacolelor, este știut, are o importantă deose­bită în consolidarea colectivelor, în perfectarea măiestriei artisti­ce și stimularea morală a artiș­tilor amatori. Pe de altă parte această modalitate înseamnă, implicit, o sporire a contribuți­ei teatrului de amatori la difu­zarea dramaturgiei naționale și universale, la formarea culturii teatrale a publicului, la educația estetică a maselor. Avîndu-se în vedere aceste deziderate majore, regulamentul actualei ediții a Festivalului de teatru de amatori „I. L. Cara­giale" prevede o mai lungă des­fășurare a etapei de masă (pînă la finele lunii octombrie) și obli­gația formațiilor participante ca în această perioadă să-și stabi­lească repertoriul, să pregăteas­că premierele și să prezinte un minimum de premiere și de spectacole cu public (2 premi­ere și cel puțin 8 spectacole cu public pentru căminele culturale și 2 premiere și cel puțin 12 spectacole cu public pentru for­mațiile caselor de cultură). De la lansarea festivalului, unele formații din județul nostru au și îndeplinit această obligație. Este cazul formațiilor din Rău­cești (2 premiere, 12 spectacole), Vînători-Neamț (3 premiere, 9 spectacole), Bîrgăoani (3 premi­ere, 9 spectacole), Țibucani (2 premiere, 8 spectacole). Desigur, sunt condiții ca majoritatea for­mațiilor înscrise la concurs să poată îndeplini acesta cerințe ale regulamentului. Pentru a­­ceasta este însă nevoia să se in­tensifice activitatea de repetiții, să se anunțe din ce in ce mai multe premiere, iar eșalonarea și itinerarea spectacolelor sa se facă programat. Se pot cita unele colective care se deplasează în comunele învecinate, prezentînd multe spectacole de calitate. Astfel, un colectiv din Borlești s-a deplasat cu piesa „Hoții de cai", de mai multe ori la Tazlău și Piatra Șoimului, cei din Piatra Șoimu­lui au prezentat la Borlești „Co­coșul cu două creste* de Gh. Vlad, o formație din Ghindăoani a fost la Bălțătești cu piese „Mireasa cu mașină* de Hans Kehrer ș.a.m.d. In această activitate specta­­cologică, pe care o derivă mai susținută, se așteaptă un aport sporit din partea Instructorilor artistici, în special din partea celor ce au urmat cursurile pe­riodice organizate de Casa ju­dețeană a creației populare. Numai astfel, creîndu-se con­­diții pentru o activitate conti­nuă, interesantă și utilă, colec­tivele de teatru amator din ju­dețul nostru își pot aduce o con­tribuție fructuoasă la elevar­ea vieții spirituale a maselor, la creșterea conștiinței socialiste a oamenilor muncii de la orașe și sate. George PODANI, directorul casei creației­­ populare a județului Neamț Aplauze pentru corul „Gavriil Musicescu“ Prezenta. In cadrul „Zilelor culturii muzicale", o „Gavriil Musicescu" din Corului salutată cu entuziasm de Iași, pu­blicul pietrean, conferă acestei manifestări tradiționale un deo­sebit prestigiu și răspunde ce­lor mai diverse gusturi, de­­monstrînd, în același timp, că arta muzicală își cucerește, ori­unde și orivind, simpatizanții, a­­tunci cînd girează pentru a­­ceasta calitatea interpretativă. Efortului publicului de a fi prezent la spectacol, formația ieșeană i-a răspuns cu un con­cert de înaltă ținută artistică cu care ne-a obișnuit, de altfel. Condus de Ion Pavalach­e, di­rectorul Operei de stat din Iași, concertul a prezentat lucrări din muzica corală românească și din literatura muzicală ro­mantică. Publicul a apreciat: Îndeosebi, corurile „Partid­ul meu“ de compozitorul ieșean Sa­bin Păutza, „Triptic“ de Stantin Arvinte, „Morarul" Con­de D. Chiriac, „Dorulețul“ de Ion Chirescu, „La oglindă" de Ti­­motei Popovici, „Serenada" de Ciprian Porumbescu, „Răsai tu­nă" și „Zis­a badea" de Gavriil Musicescu, care au demonstrat registrul interpretativ foarte variat, înaltele patente artistice ale formației moldovene din care s-au detașat soprana Emi­lia Ieșeanu și mezzosoprana Constanța Lungeanu. Nu a fost uitat compozitorul nemțean Gavriil Galinescu, din lucrările căruia corul a ales „Ciobănașul“ și cîntecul de lea­găn de pe plaiurile noastre, pre­lucrat pentru cor: „Somn si mască ochilor". Partea a doua a concertului a cuprins o gamă foarte variată de lucrări, ca factură și conținut e­­motional. Amintim dintre ti­tluri: „O carita“ de Rossini, intr-o impresionantă tare a corului feminin, interpre­„Nopți de vis" de J. Brahms, „Privighe­toarea“ și „Ciocîrlia" de Felix M. Bartholdy, „Visare“ de R. Schumann. Adaptarea corală „Lebăda", de compozitorul ieșean Lucian Dimitriu, după C. Saint-Săens, a fost, de asemenea, primită de public cu deosebit interes: în­cheierea concertului cu cele­brul vals „Povestiri din pădurea vieneză“ de Johann Strauss, a declanșat regretul publicului pentru despărțirea de presti­gioasa formație ieșeană. ­Dar sa­tatul In mas­ a zis­a sale drumul de diluviu și-a răsturnat mii­stele-n mitul pleoapei, săbii de furii ne-au tăiat fereastra sub coamele pădurilor strivite. Poate-am venit c-un sat cu tot în hău să dăm o mărturie, încă alta, fîntînilor adinei de mîine, limpezi. Ne trecem noaptea plapuma de vis peste un somn de nu­-l dormim aievea, piraie anonime taie-n ani și-n inimă o îndîrjire cruntă, iar cele trei surori de țară — mamă își prind de­gii înlănțuiți copiii cu­ albaștri ochi înecului furați. O inimă de brațe se ridică de-asupra genei norilor nebuni cu viituri ce cresc în gînduri diguri scăzind în pulsul nostru, tulburat. Și ca-n povești cu Făt-Frumos din basme, în miez de zi ca nuea ce acrește, o Cosînzeană-și taie o șuviță drept doliu smuls oglinzilor sinistre. Doar, El, Viteazul ce pe toți ne naște scurtează vărsătorului o gură, scoțînd din humă lire și viori de auzit și de cintat in faptă. Țipă cu tunet pînă-n Voroneț și năboiesc in vaduri strimte norii. Ce iubitoare-s apele materne și numai tine­rele vin din munți cu rîndunele moarte-n plete rupte, dovadă că-s smintite de furtuni. Să nu urim apele-acestea, totuși, ce ne descalță-nspre strămoși mereu și ne botează zilnic vre-o cetate cu doliul mitului depus în streșini. Căci sfînt e Crișul, Someșul, Tirnava, cărări de smoală peste-aruncături, sfînt Mureșul, iertat de suferință, aortă de-adăpat cu suflet țara. Să ne-amintim de spice, să-l iertăm, și să ne ardem rănile in soare. Iubim aprins aceste ape sfinte ce fierb în ele cer, pămînt și aer, căci nebunia lor e trecătoare­­ pe fruntea înțeleptului pămînt, oricît mai lasă-n ștreang o campanilă — urcuș de soare peste voievozi. Co-nvolburări de zi nocturnă curgem prin briza zărilor calmate-n spaimă. Trecut-au și­ alte rîuri peste noi și am­ rămas adinci în țărmul nostru. Of, cum ne-agită corbii dintre grindini! Dar dimineața ce urmează nopții de Phoenix ne­ amintește înc-odată, ea prinde chip de libelulă bună ce ne sărută ochii în nămezi. Ion VREMELNICII Tv MIERCURI, 3 IUNIE 17.00 Deschiderea emisiu­nii ; Fotbal. Aspecte de la intilnirea dintre echipele re­prezentative ale României și Angliei; 18.05 Universal-șo­­trop — enciclopedie pentru co­pii ; 18.25 Pe cărările cîntecu­­lui. Recital Rodica Bujor; 18.45 Actualitatea în economie; 19.15 Anunțuri—publicitate ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Te­lejurnalul de seară ; 20.00 Te­­le­cinemateca. Stația termi­nus ; 21.15 Marie Latoret. Film TV realizat de Andrei Brădeanu și Mircea Gherghi­­nescu ; 21.45 George Enescu în conștiința poporului nos­tru ; 22.15 Film documentar; 22.30 Telejurnalul de noapte; 23.00 închiderea emisiunii. frad­io BUCUREȘTI MIERCURI; 3 IUNIE PROGRAMUL 1­ 15 Radio-școală; 15.30 Com­pozitorul săptămînii — Fran­­cis Couperin ; 16 Radiojurnal; 16.20 Cu cîntec și joc; 16.30 Consultație juridică; 16.40 Selecțiuni din operete ; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Mu­zică populară ; 18.03 Știință, tehnică, fantezie; 18.30 Muzi­că ușoară ; 19 Gazeta radio ; 19.30 Muzică de estradă ; 19.45 Mici piese instrumentale; 20.05 Tableta de seară de acad. Eugen Pora; 20.10 Muzică populară ; 20.20 Argheziană; 20.25 Melodii de pretutin­deni ; 21 Istoria ideilor; 21.20 Muzică ușoară; 21.30 Mo­ment poetic; 21.35 Solista se­rii — Frida Boccara; 22 Ra­diojurnal; 2720 Sport; 22.39 Pentru magnetofonul dv.; 23 Concert de muzică ușoară; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Fragmente din opera »Răpirea din Serai* de Mo­zart; 15.30 Muzică ușoară; 15.40 Publicitate radio; 16 Radiojurnal; 16.20 Actualita­tea muzicală; 16.55 Sfatul me­dicului; 21.35 Pagini din o­­pere; 22 Simfonia op. 16 de Pascal Bentoiu; 22.30 Jazz ; 23.05 Discuri rare;­ 2330 Con­certul pentru pian și orches­tră de Carmen Petra-Bascaco­­pol; 24—1 Lucrări simfonice. JOI, 4 IUNIE PROGRAMUL I 5.05—6 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți ; 9.30 O dă limbii româ­ne ; 10.10 Curs de limba ru­să ; 10.30 Muzică ușoară; 11.05 Arii din operete; 11.15 Din țările socialiste; 11.30 Pagini simfonice de mare popularitate ; 12 Recital de o­­peră Valentin Teodorian ; 12.15 Din repertoriul orches­trei Mantovani; 12.25 Știința la zi ; 12.30 Melodii popu­lare ; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.45 Interpreți de muzică popu­lară; 14 Caleidoscop muzi­cal; 14.40 Publicitate radio; 14.50 Cîntece populare. PROGRAMUL II­ I Radiojurnal; 7.10 Program muzical de dimineață ; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari inter­­preti; 9 Melodii populare; 9.10 Curs de limba rusă; 9.30 Corul Ansamblului de cîntece și jocuri din Baia Ma­re ; 9.45 Fragmente din ope­ra „Isteața" de Cam­ ©rff; 10.40 Sonata nr. 2 op. 34 în sol minor de Muzio Clementi; 10.10 Cîntece și jocuri; 11.40 Muzică ușoară ; 12.03 Avan­premieră cotidiană; 12.15 Concertul orchestrei sirofonî­a studenților Conservato­rului „Ciprian Porumbescu“;­ 13.15 Din muzica popoarelor; 13.30 Cine știe ciștigă; 14.03 Album de muzică populară ; 14.30 Lexiconul compozitori­lor români; 14.55 Știința la zi. IAȘI Miercuri, 3 iunie 1970 Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­­ramis; „Picioare lungi, de­gete lungi“ — producție în culori a studiourilor vest-ger­­mane, în regia lui Alfred Wohner. Protagonista pelicu­lei; Senta Berger­ (16, 15, 17 19­21). Pietricica: „Mireasa era în negru" — Un film care ne face cunoștință cu un mare regizor contemporan — Francois Truffaut. Printre in­terpreți : Jeanne Moreau și Claude Rich (14,36; 16,38; 18,30; 20,30). — Pietricica — „Băieții din strada Pali" — rulează la matimeu ora 10. — Victoria : „La război ca la război“ — film cinema­­scop, producție a studiourilor sovietice (10,89; 14,30; 16,39; 18,88; 29,3 ®). TÎRGU NEAMȚ — Victo­ria — „în fiecare seară la ora II”. Peliculă cinemascop a studiourilor sovietice (18, 18, 29). TARGAUI „Roșu și auriu", producție a studiourilor polo­neze (16, 18, 20). MIERCURI, 3 IUNIE Program de seară 17 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Actualita­tea economică; 17.45 Soliști și orchestre de muzică popu­lară; 18 Viața universitară; 18.20 Muzică ușoară orches­trală; 19 Radiojurnal; 19.15 Romanțe interpretate de Do­­rina Drăghici și Constantin Cocriș; 19.30 Săptămîna mu­­zicală; 20.05 Melodii, melo­dii; 21 Buletin de știri;­ 21.05 Piese instrumentale; 21.20 Canțonete; 21.30 Cărți, scrii­tori, opinii; 21.45 Valsuri și tangouri­ celebre. J ®I, 4 IUNIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Ma­tineu muzical; 6.30 Actuali­tatea în agricultură; Bucurie, mîndră floare; 6.40­7 Informații și muzică. Expoziții PIATRA NEAMȚ. Biblioteca documentară :­B. T. Kiri­­leanu*; Expoziție imemori­ală G. T. Kirileanu str. Ștefan cel Mare nr. 14; — Sălile Selecției de artă a Muzeului județean de Istorie« „Pictori români dintre cele două războaie mondiale" (Pla­ta Libertății, nr.1). DURAU — Expoziție de et­nografie. Vremea Vremea se menține relativ rece și ,ușor instabilă cu ce­rul noros pînă la acoperit. Vor cădea ploi temporare sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab la potrivit cu intensificări locale din secto­rul nordic.. Temperatura aeru­lui va fi ușor variabilă. Mini­mele vor fi cuprinse între 8—1­ grade iar maximele în­tre 15—20 grade. _______J

Next