Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-05-23 / nr. 699

ORGAN AL COMITETuLUI JUDEȚENE HEUMȚ M. P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPUAR JUDEȚEAN ''vniRn Rn­ M Mn Bían RS BnR Bna MHHRHVBS H HnPHaMr­HMSMiaHmH^^ Anul III Nr. 699 Sîmbată 23 mai 1970 ______4 pagini 30 bani_____I T­ovar­ășul NICOLAE CEAUȘESCU i­n zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați mai în cursul zilei de vineri, 22 a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gh­eorghe Radulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită opera­tivă de lucru în județele Brăila și Galați, în care au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a efectelor inundații­lor. Nu a trecut decit o săptă­­mînă de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale na­turii se abat asupra altor și al­tor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și între­prinderi din partea de răsărit a țării, în vreme ce în localitățile greu lovite de stihiile naturii — Satu Mare, Tîrgu Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii mun­cii, răspunzînd cu un înalt simt patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Națio­nal al Frontului Unității Socia­liste, depun acum eforturi u­­riașe pentru lichidarea efecte­lor catastrofei, pentru readu­cerea vieții, a activității eco­nomice și sociale, pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inunda­țiilor. Pe tot parcursul drumului stră­­bătut cu elicopterul, în Județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de mi­nute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combi­natului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprin­derile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De­ la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd a­­pele umflate, pline de mii, lin­­gînd cheiul portului Brăila. E­­licopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tul­­cea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins in lunci din care nu se mai văd decît coroanele arborilor și case in­vadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlo­cul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, ne­tulburată . Insula Mare a Bră­ilei.Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hec­tare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor princi­pale, secundare și terțiare, să­pate cu ajutorul mijloacelor mo­derne, totalizează 1.400 km. în insulă au fost create 7 sis­teme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. In urma desecărilor, a defrișării stufări­șurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse a­­pelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg porumb la hec­tar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 în­sumează 48.236 tona Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de ca­pete.­­Creatorii și beneficiarii aces­tor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu a­­gricol al țării. ... Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tova­rășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.G.R., și de Ioan Teșu, adjunct al minis­trului agriculturii și silvicul­turii. In fata unei hărți a insu­lei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care a­­pără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de corona­mentul digului, este primejdu­ită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de îl 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol, in aceste locuri se concen­trează acum toate energiile e­­xistente în insulă, 3 800 de lo­calnici, ajutați de 1 300 de os­tași, de mașini, bacuri și uti­laje grele. 60 000 de saci de pămînt, fascine și alte mate­riale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare și de floarea­­soarelui, pe 6 000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupe­țesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor afiate în pericol. Totuși, pentru orice e­­ventualitate pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de ani­male au fost­ evacuate. Este pregătită în amănunțime și e­­vacuarea populației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui eli­copter ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mă­­rașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducă­torul partidului și statului nos­tru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se fo­losească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pă­mînturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul si­nuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe di­recția Brăila. Este un specta­col pe cît de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum c­îțiva ani „Balta“ — împărăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care cultu­rile se dezvoltă normal și oa­menii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de ki­lometri. De la altitudinea joasă care se zboară, ochiul deose­b­­bește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea-soa­­relui, pe­ cele de grîu de cele de lucerna. Sînt în plină des­fășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flu­­tură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidu­lui, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul­­ condu­cător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele pro­bleme ale acestor zile de a­­prigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sînt mai mult decît oriunde nece­sare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soare­­lui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pă­mînt. Brăila. Se aterizează pe sta­dionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de con­strucție. Mii și mii de cetă­țeni ai Brăilei, aflînd că în orașul tot —­ vestitul oraș du­nărean azi important centru al industriei constructoare de ma­șini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în în­­tîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndem­nul și sfatul. Prim-secretarul Co­mitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tovarășul Radu Constantin, adresează tovară­șului Nicolae Ceaușescu, „ în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și sim­țite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul"... De o parte și de alta a stră­zilor, brăilenii, tineri și vîrst­­nici, inundă trotuarele, aplaudă­­cu însuflețire. „Progresul", una din princi­palele întreprinderi producă­toare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7 000 de salariați — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare și pro­iectări, funcționari. Valoarea producției marfă realizată aici într-un an se cifrează la un miliard de lei, sau trei mili­oane de lei pe zi. Marca „Pro­gresul" este cunoscută nu nu­mai în țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, conca­­soarele cu zb­or,, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Ma­șini moderne de mare randa­ment, cu care uzina a fost în­zestrată în ultimii ani, strunjesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părți din produsul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe (Continuare în pag. a IV-a) MUNCA SOLIDARITATE CU POPULA­ȚIA SINISTRATĂ PENTRU READUCEREA VIEȚII PE FA­GAȘUL NORMAL în întreprinderile industriale în trecere avîntată Nu există întreprindere, u­­zină și fabrică, șantiere construcții din județ unde de la aceste zile clocotul muncii să nu fi cuprins toate potențele umane și materiale, in vederea normalizării vieții economice și sociale, diminuării pierderilor pricinuite de calamități. Faptele de muncă depășesc obișnuitul cotidian, în toate întreprinde­rile de pe meleagurile nemțene eforturile s-au dublat, direcția principală în care se acționează este îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Majoritatea întreprinderilor și organizațiilor economice și-au majorat cu mult angaja­mentele pentru acest ultim an al actualului cincinal. Este grăitoare dovadă a spiritului , de răspundere, a hotărîrii oa­menilor muncii din județul nos­­tru de a contribui cu rezultate de valoare, alături de întregul popor, la înfăptuirea în prac­tică a ceea ce ne-am propus pentru acest an. Concludente in această direcție sînt succe­sele din cea de-a doua decadă a lunii mai. Acestea au făcut ca în perioada de la începutul lunii și pînă acum întreprinde­rile din județul nostru să ra­porteze depășirea sarcinilor de plan cu­ 7 tone oțel total, 13 tone țevi din oțel, 159 tone amoniac comprimat, 366 tone îngrășăminte sută la sută substanță azotoase 184 tone fibre sintetice, activă, 560 tone var industrial, 100 tone ciment 352 m.c. panouri mari pentru locuințe — acestea din urmă fiind atît de necesare pentru refacerea obiectivelor distruse de calamități. O remarcă aparte pentru si­nele unități forestiere. Deși in această perioadă activitatea in cîteva sectoare de industriali­zare a fost întreruptă din cauza inundațiilor, planul de produc­ție pe cele două decade ale lunii mai, pe total CEIL a fost depășit cu 343 m.c. cherestea de rășinoase și 398 m.p. uși — ferestre. Așadar, colectivele întreprin­derilor din județul nostru răs­pund prezent la chemarea partidului și se alătură efor­tului general pentru diminua­rea pierderilor suferite de e­­conomia națională. In urma puhoiului, ia fabrica de cherestea „Scînteia" din Piatra Neamt. Foto : Șimon POMPEI lin gest prietenesc La comitetul de partid al Fabricii de ciment Bicaz s-a primit o scrisoare mai puțin obișnuită. Grupul de practi­canți din RD Vietnam, care se află aici pentru pregătire și specialitate, s-a alăturat prietenește întregului nostru popor în eforturile pentru re­cuperarea pierderilor sufe­rite de unele județe ale țării. în scrisoarea adresată ce­tățenilor din județele calami­tate se arată : „Practicanții vietnamezi care se află în România, la Fabrica de ci­ment Bicaz, sînt profund mișcați de vestea că furia a­­pelor năpustite asupra popu­lației au provocat importante pagube materiale și umane. Ne alăturăm dv., celor care ați avut de sulet­ și vă adre­săm în aceste zile curme de îmbărbătare și curaj. Suntem­ convinși că harnicul popor ro­mân, sub conducerea partidu­lui și guvernului, va învinge greutățile provocate de cala­mități. In aceste momente trăim alături de poporul român și suntem­ hotărîți să facem orice pentru a veni în ajutorul si­nistraților. Vă rugăm să pri­miți modestul nostru ajutor, adică o zi din salariile noas­tre, reprezentând suma de 1.310 lei". Cu aceeași dîrzenie cu care s-au opus forțelor oarbe ale naturii Lucrătorii ogoarelor intensifică ritmul lucrărilor agricole Privesc de pe un deal ce măr­ginește satul Recea, vasta pa­noramă e luncii Siretului trans­formată acum într-o imensă al­bie prin care Jnul își mînă la vale apele tulburi, la poalele înălțimii, în pădurea de plopi sădită cu ani în urmă de locui­torii acestor meleaguri, singurul zgomot care se aude e­clipoci­tul apei ce izbește trunchiuri­le copacilor, mulți dintre a­ceștia dezrădăcinați de furia oarbă a puhoaielor dezlănțuite, în goana lor, apele au inundat sute de hectare de teren agricol aparținînd cooperativelor agri­cole din Ion Creangă, Icușești, Horia etc. Și aici, ca peste tot, unde oa­menii au avut de înfrutat sti­hiile naturii, dîrzenia, spiritul de sacrificiu au învins. La ICUȘEȘTI, în urmă­ cu o săptă­mână, Ion Nacu, secretarul comi­tetului comunal de partid, este anunțat că unul din sectoarele zootehnice ale cooperativei, si­tuat în apropierea Siretului, este în primejdie de a fi inun­dat. Fără să șovăie o clipă, o echipă formată din cooperatori St. CIOGOIU (Continuare la pag.­­ IV-al CU GINDUL ȘI FAPTA ALATURI DE CEI IN SUFERINTA Ziarele­­ de ieri au publicat o neobișnuită hartă a țării, o har­tă dramatică a marilor distru­geri provocate de inundații pe vaste teritorii. In sute de locali­tăți, cu­re provizorii comunică laconic că au fost alertate de furia apelor peste 950 de sate și orașe, că în mai bine de 65.000 de case a pătruns apa, că 250 de întreprinderi au avut de su­ferit avarii și întreruperi ale producției, că peste 650.000 de hectare, în mare parte cultiva­te, au fost și sunt în­că cuprinse de ape. E un tablou copleșitor al grelelor incercări prin care am trecut cu toții în ultimele zece zile. In fata dezastrului, întregul nostru popor s-a ridicat, animat de un singur gînd și o singură voință, aceea de a înlătura cit mai grabnic efeatele calamită­ții, de a-i ajuta prin toate m­ij­­loacele pe cei ce au avut de su­ferit de pe urma inundațiilor. La redacție ne-au sosit și ieri nu­meroase știri despre contribu­­ția oamenilor mumii din jude­țul nostru, la acest nobil, gene­ros și eroia efort aoleptiv. Întruniți In scurte adunări co­mune, membrii birourilor comi­tetelor municipale de partid Piatra Neamț și Roman și ale comitetelor executive ale con­siliilor populare municipale au hotărit să cedeze în favoarea sinistraților salariul lor pe o lună de zile. De asemenea, activiștii celor două comitete municipale de partid au donat salariul pe o lună și respectiv, o jumătate de lună. Tot cu valoarea salariului pe o lună au decis să vină în aju­torul celor loviți de calamități și cadrele de conducere din a­­paratul propriu al Comitetului executiv al Consiliului popular județean și din organele locale de specialitate ale administra­ției de stat. Activiștii Comitetului jude­țean de partid, colectivul redac­țional al ziarului „Ceahlăul“ donează pentru fondurile de a­­jutorare a populației din loca­­litățile inundate echivalentul a câte două zile din salariu în fie­care lună până la sfirșitul anu­lui. Membrii biroului și activiștii Comitetului județean UTG ce­dează pentru fondurile de spri­jinire a cetățenilor din zonele calamitate salariul lor pe o lună de zile. Organizațiile UTG din județ contribuie în același scop cu suma de 645.000 lei, provenită din fondurile proprii, din acțiunile de muncă volun­­tar-patriotică, activitățile cul­­tural-artistice și sportive și din cotizațiile încasate în lunile mai și iunie. Raspunzind apelului Comite­tului executiv al Consiliului National al Femeilor, Comitetul județean al femeilor organi­zează In toate satele și orașele ample acțiuni de sploatare a ar­­ticolelor de îmbrăcăminte produselor agroalimentare pen­­i­tru populația sinistrată. Mem­brele biroului Comitetului ju­dețean al femeilor, manifestin­­du-și compasiunea față de cei atît de greu încercați, donează salariul tot pe o jumătate de lună pentru fondul de ajutorare a sinistraților. De la Comitetul județean pen­tru educație fizică și sport se anunță că în săptămânile ur­m­­­ătoare vor fi organizate nume­roase manifestări sportive, ale căror încasări pentru recuperarea vor fi donate pagubelor provocate de furia apelor. Echi­pele de fotbal „Geahlău” și­­ Vic­to­ria" Roman vor susține meciuri amicale în compania fi. MARTIN (Continuare in pag. a IV-a) Un tablou obișnuit la centrul de colectare a bunurilor pentru populația sinistrată, organizat la Școala generală nr. 20 din municipiul Piatra Neamț.

Next