Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-08-02 / nr. 760

1 Duminică, 2 august 1970 o activitate eficientă cu filmul (Urmare din pag. 1) diferențiat: pentru tineret, co­pii femei, maturi. Multe din aceste manifestări vor fi cuprinse într-un plan de muncă pentru o perioadă mai mare. — V-ati gîndit, pro­babil și la aportul fil­mului în modernizarea unor forme ale activității politico-educative de ma­să ? — tn acest sens, consider că filmul este un instrument util, o prezență activă în desfășu­rarea învățămîntului de partid, a propagandei tehnice, în or­ganizarea unor simpozioane pe diferite teme, a călătoriilor pe hartă, serilor tematice etc. Cred că organizarea de către C.J.C.A., periodic, a unor con­sfătuiri privind folosirea fil­mului în diferite domenii ale activității politico-educative s-ar dovedi interesante și uti­le. Ar fi, totodată, un prilej de informare și de popularizare a filmelor curente, a celor din depozit, a filmelor pe diferite teme și, îndeosebi, științifice. De altfel, consider ca necesa­ră prezența în buletinul C.J.C.A. a unor recomandări de filme (în stilul bibliografiilor) pe cele mai diverse teme, pen­tru a veni în întîmpinarea or­ganizării unor acțiuni locale cu filmul. — Cum vedeți dv. co­laborarea viitoare a în­treprinderii cu celelalte instituții din județ ? — Aici ar fi multe de spus. Socotesc că trebuie realizată o legătură mai strînsă în pri­mul rînd cu școala, pentru o folosire mai complexă a filmu­lui de către aceasta. Există în școlile județului nostru 22 de aparate pe 18 mm care, din păcate, în mare parte stau cel mai adesea neutilizate. De a­­semenea, o colaborare strînsă trebuie să existe între noi și Teatrul Tineretului. Casa jude­țeană a creației populare. Co­misia de popularizare a cunoș­tințelor științifice, U.J.C.M., Consiliile județean și munici­pale ale U.G.S.R., comitetele județean și municipale ale U.T.G. etc. Cred că existența unui Plan de perspectivă, ela­borat în comun de noi și Insti­tuțiile amintite, ar constitui un instrument de lucru deosebit de valoros.­­ De multe ori, cine­­spectatorii se plîng de numeroase defecțiuni ale aparatajului cinemato­grafic. Consecințele se cunosc. Nu credeți că ar trebui intervenit mai­­ energic și pe această li­nie ? —■ De acord cu dv., dar pen­tru a înlătura pe cît posibil a­­ceastă situație deosebit de neplăcută în primul rînd pen­tru cinespectatori, atenția noas­tră este îndreptată în direc­ția îmbunătățirii sistemului de supraveghere și asistență teh­nică, precum și al remedierii cît mai operative a defecțiu­nilor tehnice. De altfel, sîntem pe cale de a pune la punct un serviciu tehnic care va funcționa cu mai multă promp­titudine și operativitate. Perio­dic, vor fi organizate­ instruiri­ cu operatorii pentru împros­pătarea cunoștințelor lor pro­­fesionale. De asemenea, cu cadrele noi se vor organiza cursuri de mai lungă sau scurtă durată. Ne vom strădui ca întreprin­derea cinematografică județea­nă să răspundă înaltelor exi­gențe ale timpului, pentru a fi o prezentă activă în viata spirituală a județului, un fac­tor de mobilizare a maselor largi de cetățeni la înfăptuirea cu consecventă a sarcinilor e­­conomice și politice ce stau în fața organizațiilor de partid și de stat din județul nostru. In autentice costume romă­nești — fluierași di­n fibucani. întreprinderea METALURGICA Piatra Neamț face cunoscut că AFIGAJEAZA URGENT­ — strungari în metal — matrițieni — turnători­­— lăcătuși Relații suplimentare sau cereri de anga­jare a se adresa la serviciul organizarea muncii a întreprinderii din str. Lenin nr. 27. 99 C­E­A H­E­A­U­L Gazetele de perete aduc, prin însăși menirea lor, o contribu­ție majoră in acțiunea de mobi­lizare a maselor la Înfăptuirea cu succes a diferitelor­­ obiec­tive social-politice, economice, cultural-educative, edilitar-gos­­podărești. Prezența lor înseam­nă, de fapt, realizarea deplină a unor funcții mobilizatoare, a­­gitatoare și pe care acestea propagandistici­, le înfăptuiesc cu deplină eficiență în perime­trul satului contemporan. Presa noastră — inclusiv „Ceahlăul“ — a adus în discuție multe e­­lemente prețioase referitoare la rolul și importanța deosebită a gazetelor de perete. Rîndurile de față se adaugă celorlalte inter­venții cu convingerea fermă că nu peste tot este totuși suficient însușită de cei a căror menire este bine definită. Bunăoară, în perioada actua­lă, pretutindeni în satele jude­țului nostru, este necesară, pe lingă altele, O intensificare sus­ținută a eforturilor țăranilor co­operatori pentru strîngerea fără pierderi a recoltei păioaselor. Indubitabil, aceasta trebuie fie și perspectiva din care ga­să zeta (indiferent de natura și as­pectul ei) va privi problemati­ca și colectivitatea satului. Ca­­re-i insă realitatea practică, la fața locului, in sat? La Bodești, de pildă, formele simple, economicoase dar inge­nioase și eficiente de agitație vi­zuală, concretizate îndeosebi prin gazeta „Reflector", plantată în­­tr-unul din punctele de interes civic, la intrarea în C.A.P., vin să realizeze, alături de funcția estetică, mai ales una propagan­distică, agitatorică, de satirizare a diverselor manifestări ce con­travin intereselor generale ale colectivității. Cele trei materia­le, In­vers și proză, însoțite (a­­colo unde-i cazul­ de caricaturi — arată pricepere, interes și, în primul rînd, eficiență. „Ne-am învățat să scriem și versuri. Mai puțin reușite, ce-i drept, dar vă rog să mă credeți sînt foarte o­­portune" — ne spune Elena Bă­­dărău, membră a colectivului de redacție. De oportunitatea acestui mij­loc, pe cît de ușor de realizat pe atît de eficient, de educare a maselor, ne-am convins și la Dobreni. Chiar dacă așezarea (în holul căminului cultural) nu este­ cea mai fericită, „Reflectorul" de aici, cu o largă și variată sferă tematică, este un sprijin sigur de mobilizare, o cale foar­te eficace de îndreptare a celor care se abat de la normele im­puse de colectivitate. Dovadă este însăși numărul mare de oa­meni care, zi de zi, la orice­ oră, citesc și privesc cu deosebit in­teres materialele din cele 3—4 rubrici, dar îndeosebi efectul bi­nefăcător al gazetei asupra con­științei oamenilor din sat. „E o rușine să te vezi scris aici — me spune I. D.t țăran cooperator. Cei care au greșit o dată, a doua oară cu siguranță n-o mai fac !... In ediția a patra a acestei gazete, erau publicate diverse caricaturi care satirizau pe cei ce nu par­ticipă la muncile In C.A.P., un material, decupat din ziar, pe teme de educație : „Cunoașteți preocupările și anturajul copi­lului dumneavoastră ?“ iar în mijloc — întrebarea cu valabili­tate permanentă : „Ce, cît și un­de muncesc tinerii din satul dv. ?“ _ aștepta, probabil, răs­punsul. Aceeași preocupare, in special sub aspect satiric, am întîlnit-o și la Petricani cît și la Dulcești. Caricaturi inspirate, în temă zi la zi, vin să aducă contribuția la activitatea de educare a oame­nilor. Cam atît tot ce se poate spune pozitiv despre gazetele de pere­te întîlnite într-un raid recent întreprins în peste zece comune din județ. Căci se știe­­ eficiența acestor gazete stă și în maturi­tatea de înțelegere și — de ce n-am spune-o — în seriozitatea cu care cei ce răspund de ele privesc sarcinile și atribuțiile ce le au. De altfel, în urmă cu aproape două luni de zile, locțiitorii de secretari comunali au fost in­struiți la Comitetul­­ Județean de partid și, deci, puși in temă cu sarcinile precise ce le revin în pregătirea gazetelor de perete. S-a organizat și un concurs pen­tru cea mai bună și eficace ga­zetă. Și totuși... tată, de pildă, la Păstrăveni, întrebat de existența unor ast­fel de gazete, Ion I. Gh­erasim, primarul comunei și membru al biroului comitetului comunal de partid, pare oarecum surprins. Dar, la recomandarea dumnea­lui, ne îndreptăm spre curtea căminului cultural. „Acolo am plantat-o. Acum, cîteva zile. A­­poi, mai avem una la C.A.P....“ Curioși să le vedem „pe viu", ajungem la locul cu pricina, în fața căminului cultural, două gazete (probabil așa vor fi), vopsite în verde, dar fără ar­ticole, așteptau să fie luate în seamă (Primarul ne-a și garan­tat ! „Vom­ scrie și articole to­varășe. Trebuie să scriem...“) iar la C.A.P. un „Reflector", scoro­jit, decolorat de soare, zăcea gol, acoperit de un strat de praf gros cît degetul ! Se vede că așa a rămas de cînd a fost tăcut... la Țibucani, „Satira" organ al comitetului de partid din C.A.P., la fel de prăfuită, oferea doar un articol satiric și... un tabel cu membrii colectivului de re­dacție ! tn timp ce la Crăcăoani, chiar la intrarea în sediul con­siliului popular, „Reflectorul” de aici găzduia doar un articol i „Legea-i lege pentru toți". Poate că pentru a nu aglomera spațiu) după ce, cele prezentate își vor face stagiul, o să apară altele... și Așteptăm. La fel de așteptat este „Reflectorul" (oare nu i se poate găsi o altă denumire ?) de la Bălțătești care, după cite ne spunea I. Axinia, locțiitorul se­cretarului comitetului comunal de partid, va fi gata nu peste mult timp. Deocamdată-i în lu­cru !... Ne oprim aici pentru că exem­plele negative sînt extrem de numeroase și mai ales, pentru că sîntem siguri că măcar acum, cei care au fost sau se simt vi­zați vor trece la treabă. Aceasta numai dacă la baza preocupării lor stă forma convingere că a­­ceste importante mijloace de a­­gitație trebuie să-și regăsească necondiționat menirea și utilita­tea pentru care au fost create. Dintre toate însă, un fapt rămî­­ne categoric i utilitatea lor (fie că e vorba de „Reflector", „Re­morca“, „Ariciul",­­,Urzica" etc.) nu transpare dincolo de sticla prăfuită care acoperă materiale­le (acolo unde sunt) găzduite mo­mentan C. MARCEL Cil .1 Ci NI­ VA ȘTERGE nimi !’I GAZETELE DE PERETE SASEȘTI ? Hotă Logică ciudată Nu credem că pentru folosul ciudată : „Ca răspuns la cererea a sute de oameni nu pot fi fă­cute sacrificii minime de genul celor despre care vrem să scri­em aici. Despre ce este vorba ? Asociațiile de locatari nr.­ 39, 40, 42, în numele întregului car­tier Mărăței I­ din Piatra Neamț, au solicitat Consiliului popu­lar municipal sectorului de sis­tematizare, trasarea unei stra­dele de trecere pentru pietoni din str. „Mărăței“ în str. „Vic­toriei", spre stațiile de autobu­ze, prin curtea imobilului na­ționalizat nr. 138 pentru a evi­ta, astfel, o mare pierdere de timp, printr-o largă ocolire prin str. „Bămîiței“. După aproape trei săptămîni de așteptare pline de speranțe, ni s-a comunicat într-o logică dv. prin care solicitați trecerea din str. Mărăței în str. Victo­riei, pe terenul proprietate IEE nr. 138, vă comunicăm că nu vi se poate aproba acest lucru, deoarece chiriașii plătesc chirie pe acest teren folosit ca, curte“. Semnează, sub ștampila și an­tetul Consiliului popular muni­cipal, ing. Iuliu Dorohonceanu — vicepreședinte, și arh. I. Pu­­țanu — șef serviciu S.A.S. Și ne mirăm cum o face cînd mo­­tivul respingerii solicitării noas­tre este atît de absurd și neîn­temeiat încît provoacă ilaritate. Cum să nu poată fi sacrificată o porțiune de cel mult 100 m.p. din proprietatea obștească, pen­tru binele obștesc, cînd chiriașu­lui îi rămâne încă destul teren „ca, curte“ ? Plătesc chiriașii chirie ? Să fim serioși ! Ce ne-am face dacă Cineva ar avea strania ambiție de a plăti chirie și pentru șo­sele, pentru ca copiii lui să aibă unde se juca cu cercul ? Am ră­­mîne în blocuri, tovarăși de la S.R.S. ? Cred că, sugerată pe aceas­tă cale, o nouă și mai atentă analiză a cererii noastre, izvo­­rîtă nu dintr-un capriciu ci dintr-o necesitate, reclamată de sute de salariați, elevi, gospo­dine, se va solda cu o soluțio­­nare adecvată, care să ne bucu­re pe toți cei ce locuim în car­tierul Mărăței II. Asociațiile de locatari nr. 39, 40, 42. Cînd contravenientul speră să treacă neobservat! Șoseaua, oricare ar fi ea, este astăzi mereu animată, pli­nă de viață, de coloritul poli­crom al decorului ce o înso­țește. Și totuși, pe aceste șo­sele, apar și nedoritele contra­venții. Este vorba, de fapt, des­pre acei conducători de auto­vehicule (de orice natură) sau de pietoni, de acei cetățeni ca­re ignorînd, cu sau fără știin­ță, legile ori necontrolîndu-și în unele momente conduita, intră în dezacord cu regulile de circulație (uneori chiar și cu cele de conviețuire socia­lă), cu ordinea impusă de co­lectivitate. Nu sunt întotdeau­­na fapte grave, dar necunoscu­te la timp pot deveni; nu sunt recidive dar nesancționate cu promptitudine pot prolifera. A­­semenea considerente a avut în vedere legiuitorul cînd a elaborat cunoscutul Regula­ment pentru aplicarea Decretu­lui 328/966 aprobat prin H.C.M. 772/1966 — pentru stabilirea și sancționarea unor contrave­nienți. Sînt oare cunoscute preve­derile acestuia ? Cei ce se cu­nosc se și respectă ? Să ve­dem... Drumul național 15 B. La intrarea în orașul Tîrgu Neamț, ca un bolid, se îndreaptă spre partea opusă nouă, tractorul rutier 41-N­-1406 (aparținînd U.E.I.S. Tîrgu Neamț) condus de Gh. Carata. Tînăr, și în vîrstă și în meserie (sub 1 an), acesta „uită" să mai prioritate de dreapta și acorde „nu Cunoaște" articolul 140 din a­­celași Regulament care con­semnează clar : „Autovehicule­le conduse de persoane care au practică de conducere mai puțin de 1 an, vor fi prevăzu­te cu un semn distinctiv în formă de disc, în centrul că­ruia se află semnul exclamării (Atenție)". Dar nu e singurul. Asemenea „necunoscători", că­rora le este jenă (după cire ne-a destăinuit unul din ei) să poarte „semnul ageamiilor" (expresia îi aparține) am mai întîlnit, în apropiere de Bodești, pe podul ce traversează rîul Cra­­cău, alt... „necunoscător" , al Decretului 328 — Vasile Vîr­­lan, conducătorul autobuzului 31-G1-2226. „De fapt — ne spu­ne dînsul — Decretul îl cu­nosc. N-am știut însă că tre­buie să acord prioritate un sens invers...". Deci n-a cunos­cut articolul 34, aliniatul C. Rezultatul V Tamponarea au­tocamionului 21-Nt-620 (apar­­ținînd I.M.T.F. Piatra Neamț) și avarierea parțială a autobu­zului (plin cu turiști). După pri­mirea binemeritatei amenzi și reținerea permisului de condu­cere pe timp de două luni, va învăța, cu siguranță, și acest lucru. Nu după mult timp întîlnim pe Ion Popescu, conducătorul autoturismului l-Nt-797 (apar­­ținînd Ocolului silvic Văratec). Acesta știe tot Decretul (inclu­siv, că n-are voie să circule cu portierele deschise) dar... „Ce să-i faci? Zău, tare-i cald!...". O fi, tovarășe Popescu, dar legea-i una singură, la orice temperatură ! Ne continuăm raidul pe pan­­glica de asfalt a șoselei proas­păt marcate. Pe lângă noi trec în goană, într-un sens sau al­tul, turisme, autobuze, camioa­ne, biciclete, căruțe. Trec și pietoni. Alții pe stînga (regu­lamentar), alții... pe dreapta („nu știu !")! Gh. Molan, din Humulești, C. Bălțătescu, din Tîrgu Neamț, Gh. Adochiței, din Grumăzești, Maria Samoilă, din Blebea ș.a. Dinspre Agapia trece și autocamionul 21-III- 1869 (aparținînd C.A.P. Țibu­cani). „Am avut ghinion...“ ne spune I. Măcuță, șoferul. Sus, în ladă, peste încărcătură, opt femei strigau și chiuiau... „Ve­nim de la o nuntă, cu zestrea miresei“. Dar asta nu-i o scu­ză. Să ne mai mirăm de știri­le despre accidentări grave, oameni căzuți peste parapetul camioanelor la viraje sau la acționarea bruscă a frînei ? „Ghinion“ au avut și Gh. Sava, conducătorul furgonetei 21-Nt- 1167 (aparținînd C.S.L.F. Tîrgu Neamț) plină cu „pasageri", căruțașul D. Bădărău, din Brus­turi, biciclistul I. Gh. Diaconu­, din Vînători — care băuse doar... un șpriț ! Mersul șerpuit, de-a lungul și de-a latul șose­lei, arăta însă clar­­ mai multe. Toți aceștia au declarat că știu pe dinafară toate prevede­rile Decretului 328. Realitatea demonstrează însă cu priso­sință contrariul... Pe raza comunei Timișești, plantați din 50 în 50 de metri, pe o parte și de alta a șose­lei (uneori chiar în șosea), mi­neri — cu vite la păscut. Ni­meni nu știa însă că apropie­rea vitelor de artera circulară reprezintă un permanent peri­col pentru circulație. Și ni­meni din organele locale nu le-a spus nimic despre acest lucru. Se așteaptă oare mai în­­tîi accidentul ? Pe parcursul celor cîteva ore am întîlnit și alte aspecte i pietoni în stare de ebrietate, necuviincios­, cu atitudini rău­voitoare, șoferi sau motoci­­cliști pasionați al curselor „contra-cronometru", alții cu atitudine necivilizată față de pietoni și invers etc., etc. Respectarea legilor nu fiie înțeleasă numai ca vre­un act de constrîngere. Decretul care reglementează circulația pe drumurile publice n-a fost elaborat numai pentru pedep­sirea vinovaților. Sfera lui de acțiune este mult mai vastă, cu sensuri morale mult mai a­­dînci, întinzîndu-și în timp ro­lul preventiv-educativ. Vasile PUȘCAȘ, subofițer de miliție, Marcel CIUBOTARU Uzina de țevi Roman angajează de urgență electricieni întreținere și reparații instalații acționări electrice* categoriile 4,5 și 6. Informații suplimentare la serviciul per­sonal telefon 1201 inte­rior 192. In excursie Ascensiune pe Ceahlău (Urmare din pag. 1) gospodaritä și aprovizionată, poate să-i fie rivală, îndeosebi după ce șoseaua turistică Ba­­raj-Izvor va fi în totalitate as­falt­­­­ă. Pînă atunci — și so­cotim că Direcția județeană de drumuri și poduri va face efor­turi ca termenul să nu mai fie prelungit — atragem atenția I.C.P.N., în numele tuturor, ce­lor care nu posedă mijloace personale de transport, să mu­te tot mai sus stația terminus a autobuzelor Bicaz — Izvorul Muntelui, pe măsura asfaltării șoselei, și va scuti astfel de oboseală inutilă. Să remarcăm că în tot ma­sivul, marcajul potecilor este foarte clar, astfel că și cel mai neinițiat drumeț nu poate ră­tăci. E un lucru bun. Ar tre­bui poate — e numai o suges­­tie aceasta — ca în apropie­rea anumitor proeminențe, poe­ne, obiective de mare Interes pentru cunoașterea florei Ceah­lăului, să se așeze indicatoare. Altfel, chiar cu ghidul în mî­­nă, necunoscătorul se poate înșela, sau poate trece fără să remarce ceea ce e vrednic de reținut. Ospitalitate, dar în ce grad ? Urcînd din greu, călătorul a­­junge obosit la cabanele situa­te pe muntei „7 Noiembrie" sau „Dochia“. Va fi primit cu ospitalitate acolo ? E o între­bare pe care și-o pune fie­care. S-ar putea spune că în ce privește aprovizionarea cu a­­limente, în cabanele de pe Ceahlău se simte un evident progres. Turistul proape întotdeauna găsește o­­mîncare caldă, un ceai fierbinte sau — la comandă — i se poate pre­­găti mămăliguță cu brînză de oi, pui la frigare etc. Astfel, că mulți din cei care urcă rar Ceahlăul regretă că au cărat în spinare atîtea de-ale gurii, cînd le puteau găsi acolo în stare proaspătă. Bineînțeles, că s-ar putea face și mai mult, o va­­că-două, vărate ușor pe lîngă cabane, ar putea asigura lap­te proaspăt pentru doritori, în­deosebi pentru copii. Căci — să remarcăm — și mulți copii urcă Ceahlăul, ceea ce e foarte bine. S-ar putea, așa cum se pregătește ceai de afiniș, spe­cific locului, să se gătească mîncăruri din ciuperci, vînat de munte ș.a.m.d. și pentru cazare s-a cheltuit și s-a făcut ceva mai mult. Dar în condițiile de azi ,omul pre­tinde ca chiar în munte să doarmă bine, în condiții lato­­nice. Or, la cabana „7 No­iembrie“ li se oferă — ce drept — un pat bun, dar cu­­ cearșafuri și față de pernă murdare, pe care găsești ur­me neplăcute, l-a atras cineva pînă acum atenția cabanieru­lui Gh. Șchiopu ? Dacă nu, o facem noi acum. La Dochia. Gh. Ciocănel, ca­banierul, obișnuiește să spună că n-are locuri chiar cînd mai sînt, sau cînd solicitatorul venit cu repartiție de la ser­a­viciul balneo-turistic al I.L.L Piatra Neamț. Se recurge și la trimiterea la... o altă cabană. E adevărat că la ora actua­lă, cabana Dochia e neîncăpă­toare. Mai ales sîmbăta și du­minica în perioadele de vîrf ale turismului — mijlocul lu­nilor iulie-august. Am fost infor­mați că se intenționează de că­tre I.L.L. Piatra Neamț unele a­­menajări care să permită extin­derea spațiului de cazare. Comisia județeană de tu­rism — credem noi — va tre­bui să studieze fenomenul su­prasolicitărilor de la „Dochia" și să propună organelor jude­țene de resort soluțiile ce se impun. JLl Mica publicitate VINZARI Vînd Trabant 601, aproape nou. Adresați Piatra Neamț — Calistrat Hogaș, 45. t Pag. 3 MAVM Practici ilegale Este un obicei împă­­mîntenit nu numai la I.R.E. dar și la unele cooperative vești ca unii meșteșugă­dintre lu­crători să fie jumătate de zi salariați ai Întreprin­derii și cealaltă jumătate meseriași particu­lari. Contractînd de ca­pul lor lucrări în particu­lar și pe deasupra și prețuri pipărate, ei pri­m­­vează întreprinderea de un drept al ei. Deocam­dată trei astfel de indi­vizi au căzut în Gliga Constantin, cursă i David Ion și Pascaru Mihai, toți de la întreprinderea de rețele electrice Neamț ca­­re au adus în această ma­nieră unității lor un preț­judiciu de peste 18.000 lei. Faptul că au fost desco­periți este de bun augur. Așteptăm însă ca miliția să acționeze mai decis, extinzîndu-și cercetările și asupra meseriașilor din domeniul construcțiilor. Toreadorii din Do­pești Mai întii, cîteva date pentru un roman ficțiune. Toreadorii­­ Ștefan Iri­­mescu și D. Anton din Doljești, primul (35 ani) mai poate amăgi un taur, al doilea (56 ani) abia îl mai țin balamalele dar nu se dă bătut... Arena i co­muna Doljești, înainte de a se hotărî să apuce tau­rii de coarne, eroii noștri erau niște simpli slujbași. Irimescu Ștefan funcțio­na ca achizitor al între­prinderii județene a câr­­nii iar cel de-al doilea era șef al Agenției CEC Tămășeni. în momentul cînd s-au hotărît să înceapă corida, pentru care (și-)au luat un avans de 3100 lei, pa­tru tauri cu spume la gură s-au năpustit spre ei zicîndu-le : „de ce ne-ați trecut fictiv în contrac­tele de creștere și îngro­­șare, dacă ne-ați adus aici să ne înfigeți săbii în greabăn ?" Atunci cei doi, tremurînd în ge­nunchi, au zis : „Nu sun­tem­ toreadori, ci niște escroci umili"... Borcanele lui Vîrgă Vîrgă Gheorghe din­ Săbăoani este tînăr, are doar 26 de ani. Din nefe­­ricire, cu toată istețimea și tinerețea lui, a reușit în așa fel să-ncurce bor­canele la Baza laptelui din municipiul Roman, iicit a adus unității un prejudiciu de 39.000 lei, în dreptul sumei acesteia destul de rotunjoară stă scrisă o singură frază : „lipsă de interes în de­­pozitarea și păstrarea am­­balajelor". Mai încurcă omul borcanele dar nu chiar în așa hal... ^ fabrica de ciment Bicaz ANGAJEAZĂ URGENT — Un impiegat de mișcare C F* Ra Salar tarifar lunar între limitele 1.560 — 2.100 lei. Condiții de angajare : Să aibă școală de calificare gr. II Mișcare Comercială C.F.R. și 3 ani vechime în această funcție. — Un manevrant C*F*R Salar tarifar lunar intre limitele 1.130 — 1.300. Condiții de angajare : Să aibă școală de gr. I Mișcare C.F.R. și autorizație în funcție. Doritorii se vor putea adresa la serviciul salarizare-personal, zilnic între orele 7-15, te­lefon 212, interior 200.

Next