Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-08-07 / nr. 764

Pag. 2 DDaaDD.DaDDaDDDaDDDaODDDDDQODDDOODDDDODDDODDDDDooDDaQOaaaaooii0a D aop CEAHLĂUL □ □□I !□□□□□□□□ □aaaaaa ACTIVITATEA POLITICO-EDUCATIVĂ $1 CULTURALĂ DE MASĂ este chemată să sprijine mai eficient PRODUCȚIA MA­TERI­ALA DE PE ȘANTIERE De curînd a avut loc ședința de lucru a comisiei de propagandă, învățămint, știință și cultură a comitetului jude­țean de partid, la care au participat ca invitați, alături de membrii comisiei, reprezentanți ai organelor de partid și ai organizațiilor de masă municipale, orășenești și de pe șan­tierele de construcții, lectori ai comitetului județean de partid, studenți ai Academiei de științe sociale și politice "Ște­fan Gheorghiu" care își desfășoară practica in județul nostru. Pe baza unei informări prezentate de tovarășul NICOLAE ACRÎȘMARIȚEI, șeful secției de propagandă a comitetului județean de partid, și a studiilor pe care le-au întreprins în teritoriu, participanții la ședință au dezbătut probleme pri­vind munca politică și cultural-educativă de masă desfășurată pe șantierele de construcții din județ în sprijinul producției Au luat cuvintul tovarășii: TEODOR LEONTE, secre­tarul comitetului de partid de la Șantierul de construcții nr. 1 Piatra Neamț, MARIN IONEL, secretar al Comitetului muni­cipal Piatra Neamț al P.C.R., NICOLAE DUMITRACHE, pre­ședintele Consiliului municipal Roman al U.G.S.R., CONS­TANTIN OCHIAN, directorul întreprinderii cinematografice județene, profesoara EUGENIA LIVEZEANU, ELENA HAIM­­BERG, șefa serviciului organizatoric și de muncă culturală de masă al U.J.C.M., IONEL­ SOCOREANU, secretar al Comite­tului județean Neamț al U.T.C., și ION MITRAN, directorul Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul CONSTANTIN POTINGA, secretar al Comitetului tovarășul județean de partid. Redăm în rezumat dezbaterile purtate în această ședință. Informarea prezentată comisiei Pornind de la succesele repur­tată în prima parte a anului de către colectivele de muncă de pe șantierele de construcții din Piatra Neamț și Roman — re­zultate superioare anilor ante­riori — informarea a subliniat contribuția adusă în această di­recție de organele și organiza­țiile de partid prin activitatea politico-educativă pe care au desfășurat-o pînă în prezent. Reținem în acest sens sublini­erile din referat potrivit cărora, organizațiile de partid, sindicat și U.T.C. s-au străduit să des­fășoare o muncă de propagandă diferențiată în funcție de con­dițiile specifice locurilor de muncă, de meserii și gradul de calificare a lucrătorilor de pe șantiere. Au fost organizate ex­puneri, conferințe privind folo­sirea judicioasă a timpului de lucru, organizarea științifică a producției și a muncii, reduce­rea Consumurilor de materiale și altele. Organizațiile de partid au avut în atenție și pregătirea profesională și culturală a oa­menilor muncii, desfășurarea propagandei tehnice. O activita­te apreciabilă s-a desfășurat în scopul informării politice a con­structorilor , s-au organizat dezbateri pe marginea unor do­cumente de partid și de stat. Informarea menționează tot ca pe un fapt pozitiv locul tot mai important pe care îl ocupă in activitatea politică a multor or­­ganizații de partid de pe șantie­re munca de la om la om, ca și strădaniile pentru dezvoltarea conștiinței juridice și moral-ce­­tățenești a lucrătorilor de pe șantiere și altele. In continuare, informarea re­liefează o serie de neajunsuri în munca organizațiilor de partid, U.T.C. și sindicat din construc­ții privind în special promova­rea formelor și mijloacelor de activitate care vin direct în spri­jinul producției. Astfel, masa mare a salariaților care nu sunt membri de partid, dar sînt membri de sindicat sau de U.T.C., nu sînt informați curent și operativ cu problemele in­terne și internaționale, oarecare excepție făcînd Șantierul de construcții din Roman, unde, din cînd în cînd, în pauza de prîmb, se face lectura ziarelor. Agitația vizuală, care trebuia să fie un factor important în cu­noașterea sarcinilor întreprin­derii, șantierelor și punctelor de lucru, în mobilizarea oamenilor muncii nu a fost folosită. Nici la sediul întreprinderii, nici la șantiere (excepție Șantierul­ui Roman), nici la punctele de lu­cru nu există panouri și grafice care să urmărească pe decade, luni și trimestre, modul de rea­lizare a indicatorilor de plan. Se apreciază ca preocuparea pentru insuficientă calificarea și ridicarea calificării muncito­rilor. Este adevărat că toate șan­tierele au organizat cursuri de ridicare a calificări pe meserii, dar din punct de vedere al cu­prinderii masei de muncitori a­­cestea sunt nesatisfăcătoare. De pildă, la Șantierul nr. 1 Piatra Neamț au urmat asemenea cursuri numai 90 de muncitori din cei peste 1000 cîți are șan­­tireul, la Roman la cursurile or­ganizate cu zidarii, betoniștii și fierarii betoniști au fost cu­prinși doar 160 din peste 1200 salariați, iar la lotul de la Uzina de țevi din Roman, la un număr de 700 muncitori în perioada anului de învățămint profesio­nal, nu s-a organizat nici o for­mă de ridicare a calificării. Se constată­­ de asemenea, lipsă de interes în folosirea cărții de specialitate, chiar din partea u­­nor cadre cu funcții de condu­cere. Informarea apreciază, de ase­menea, că organizațiile de partid au intervenit în cazurile de in­disciplină, furt din avutul ob­ștesc, de încălcare a eticii so­cialiste, adunările de partid și sindicat constituind un bun pri­lej de educare comunistă, dar că nu s-a procedat la fel peste tot. De pildă, la Șantierul nr. 1 Piatra Neamț au fost numeroase abateri care au fost sancționate juridic și cu toate acestea nu au fost inițiate acțiuni organizate de prelucrare a cazurilor, cu care prilej să se folosească va­loarea educativă a sancțiunii. In informare se apreciază, de asemenea, că abaterile de la dis­ciplina muncii precum și încăl­carea Decretului 153 ar fi limitate dacă organizațiile fost de partid ar fi folosit pe fiecare lot și punct de lucru gazetele satirice, a căror tematică să fi cuprins problemele cure­nte ale șantierelor, criticînd nominal pe cei care fac risipă de materiale, fură din avutul obștesc sau în­calcă legalitatea socialistă. Apreciind rezultatele pozi­tive obținute, dar mai ales po­sibilitățile încă nevalorificate în abordarea unor forme și joace cît mai diversificate mii­ale muncii politice de masă in sluj­ba producției, informarea a pro­pus unele măsuri care să im­pulsioneze activitatea politico­­educativă și culturală de masă pe șantierele de construcții. Aceste propuneri se referă în­tre altele la necesitatea ca or­ganizațiile de partid de pe șan­tierele de construcții să fie a­­jutate mai mult de către comi­tetele municipale de partid pen­tru desfășurarea unor activități politice permanente, folosirea u­­nor forme și metode cât mai di­ferențiate (grafice, gazete­rice, chemări la întrecere, sau­­ex­puneri, seri tematice, concursuri pe meserii, expoziții, buletine de informare tehnică, întîlniri cu oamenii de cultură și artă, cu activiști de partid și de stat etc.), activizarea colectivelor obștești ce desfășoară muncă politică de masă, explicarea și aprofunda­rea hotărîrilor partidului și sta­tului nostru, mobilizarea sindi­catelor și U.T.C.-ului în orga­nizarea unor acțiuni complexe și altele. — text prescurtat — in ca c=a in I 11=31=3 C=1 r=J C=11 11=3 = C=3 1=3 C=31=3 {=31=3 C=l I 11=3 -44 Vineri; 7 august 1970 crj DDDD0D0DDDDuDD0DDDDDDDDDDDDDDaaD Cuvîntul tovarășului CONSTANTIN POTINGA După ce a apreciat contribuția pozitivă pe care și-a adus-o munca politică-educativă și cul­turală de masă a organizațiilor de partid de pe șantierele de construcții la obținerea rezul­tatelor economice din primul semestru al anului, vorbitorul a relevat și o seamă de neajun­suri manifestate pînă acum în această direcție. E drept că, spre deosebire de alte sectoare ale vieții județului, șantierele de construcții prezintă unele parti­cularități, acel specific de care s-a vorbit destul de mult in a­­ceastă ședință , majoritatea sa­lariaților sunt veniți din mediul rural, din diverse comune, sind uteciști, fac naveta, au regim de 10 ore de muncă și uneori lu­­crează și în timpul liber, locu­rile de muncă sunt dispersate etc. etc. E drept că toate aces­tea și încă altele sunt realități de care trebuie să ținem seama, înțelegem că acest specific al șantierelor presupune greutăți in organizarea și desfășurarea muncii politice și culturale de masă, dar nu înțelegem ca sub acest specific să-și ascundă u­­nele organizații de partid lip­surile de care au dat dovadă în activitatea lor politică. între lipsurile manifestate de unele organizații de partid, sin­dicat și U.T.C. de pe șantiere în privința muncii politice, vor­bitorul s-a referit la faptul că unii constructori sunt lipsiți de cunoașterea operativă și profun­­dă a documentelor de partid și de stat, a cifrelor de plan a angajamentelor și rezultatelor obținute în producția de zi cu zi ; multe manifestări ce se or­ganizează poartă amprenta for­malismului, simplismului, sche­matismului și ca urmare sunt ne­­interesante, neatractive pentru masa constructorilor | cursurile de calificare și ridicare a cali­­ficării cuprind un număr insu­ficient de salariați și nu se ri­dică întotdeauna la nivelul cali­tativ așteptat, iar inginerii con­structori nu sînt atrași la pre­gătirea profesională a construc­torilor etc. Avînd in vedere rolul deosebit ce-i revine activității politice­­educative în lumina sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea, ținînd cont de obiectivele ce le au de îndeplinit constructorii din județul nostru in semestrul al II-lea și în primul an din vii­torul cincinal, vorbitorul a su­bliniat în continuare unele as­pecte privind îmbunătățirea substanțiala a muncii de propa­gandă în rindurile constructo­rilor. In centrul întregii activi­­tăți politice și cultural-educa­tive pe care o vor desfășura or­ganizațiile de partid și de masă de pe șantiere va trebui să se afle cunoașterea și aprofunda­rea pînă la ultim­ul salariat a documentelor de partid și de stat, a sarcinilor epejpomice, a indicatorilor de plan și mobili­zarea tuturor celor ce muncesc pe șantiere la înfăptuirea exem­plară a acestora. Reducerea du­ratei de execuție, îmbunătățirea calității lucrărilor, creșterea productivității muncii, a gradu­lui de mecanizare a lucrărilor, organizarea științifică a produc­ției și a muncii, dezvoltarea ba­zei de producție proprii a uni­tăților de construcții . Iată problemele care trebuie să ocu­pe locul central în întreaga muncă de propagandă de pe șan­tierele din județul nostru. La toate acestea trebuie adă­ugată necesitatea promovării cu consecvență a combativității îm­potriva spiritului de automulțu­­mire, împotriva oricăror lucrări de proastă calitate, împotriva furturilor, indisciplinei, huliga­nismului — fenomene care, așa cum au subliniat aici unii vor­bitori, încă se mai întîlnesc pe șantierele noastre. In înfăptuirea acestor majore obiective ce stau în fața tuturor celor chemați să desfășoare muncă politică și cultural-educa­tivă, experiența de pînă acum ne-a rezervat unele forme și mijloace interesante și eficiente. Am în vedere in primul rînd adunările generale, dezbaterea documentelor de partid și de stat, apoi­­ conferințele, cursu­rile de calificare, întilnirile cu specialiștii, concursurile pe teme profesionale etc. Este necesar ca în viitor să îmbogățim conținu­tul, să perfecționăm, să ridicăm rolul și gradul de atractivitate, de eficiență al acestor forme și mijloace deja existente pe de o­parte — iar pe de altă parte să promovăm cu curaj și alte forme și mijloace care să se bucure de audiență și să producă schim­­­bări de ordin pozitiv în munca și comportarea, în conștiința tu­turor lucrătorilor din construc­ții. între acestea vorbitorul menționat dezbaterile operative a în adunările generale de partid sau cu întregul colectiv de la om la om, în microgrup, proce­sul rebuturilor, „Față in față“, brigada de agitație, vitrina cali­tății, gazetele satirice, panoul fruntașilor, sărbătorirea frunta­șilor în producție. Să punem ac­cent, spunea de asemenea vor­bitorul, pe folosirea cu price­­pere a presei, tipăriturilor, cărții, afișelor, a buletinului in­a­formativ, a graficului întrece­rii socialiste etc. Totodată a fost subliniată ne­­cesitatea îmbunătățirii calita­tive și extinderii pe șantiere a cursurilor de calificare, ridi­care a calificării și de policali­ficare, a olimpiadelor pe me­serii, concursurilor pe profesii. De asemenea, vorbitorul s-a referit la necesitatea activizării colectivelor obștești pentru munca politică pe șantiere, la sporirea răspunderii comitetelor de partid municipale, orășenești și din construcții în conducerea și îmbunătățirea calitativă a activității politice-educative și culturale de masă ce trebuie să se desfășoare în sprijinul pro­ducției de pe șantiere, în încheierea cuvîntului său, tovarășul Constantin Potingă a concluzionat că ședința comi­siei propagandă, învățămint, ști­ință și cultură, a fost foarte u­­tilă, din dezbateri s-au desprins multe idei valoroase care sta la baza unor măsuri ce vor se vor propune spre aprobare se­cretariatului Comitetului Jean de partid după care jude­apoi să se transmită organelor și or­ganizațiilor de partid intere­sate in aplicarea lor în practică. Sunt posibilități reale pentru ca munca politico-educativă și culturală de masă pe șantierele de construcții să se îmbogă­țească din punct de vedere al conținutului ca și al formelor și metodelor, să contribuie tot mai eficient la realizarea exemplară a sarcinilor economice ce stau în fața organizațiilor de partid, a conducerilor acestor unități. ■DDDDDQDDD0DD00DDDDDDDDD DDDöaDOaaDaOQDDDODODDO[|DDDD Xov. TEODOR LEONTE : Comitetul nostru de partid organizat pe șantier întîlniri cu a muncitorii unde au fost dezbă­tute documentele de partid și de stat, mobilizîndu-i pe oameni la îndeplinirea prevederilor lor. De pildă, proiectul de lege cu privire la organizarea și disci­plina muncii în unitățile socia­liste de stat a fost dezbătut în mai multe adunări la care au participat peste 1400 de salariați. In condițiile dispersării obiec­tivelor și locurilor de muncă, lipsei de săli pentru unele acti­vități educative, am căutat ca unele acțiuni să fie organizate cu grupuri mai restrînse, folo­sind în acest sens membrii co­mitetului de partid, ai comite­tului U.T.C., propagandiștii alți membri de partid, iar în ul­ti timul timp am activizat tot mai mult colectivul muncii politice de masă. Viața ne-a arătat că este nece­sar să găsim mereu noi mijloace ale muncii politice care să cu­prindă mase cît mai largi. Ex­trem de valoroase s-au dovedit fotografierea aspectelor negative de pe șantier, caricaturile apă­rute la gazeta de perete, afișa­rea la gazeta Reflector a nume­lor unor salariați care întîrziau de la serviciu, execută lucrări de proastă calitate, sunt indisci­­plinați. Arătăm totuși că pentru a lichida unele neajunsuri mani­festate în procesul de producție nu am folosit forța de influen­țare a sindicatului și U.T.C.-ului. Recunoaștem, de asemenea, că unele dintre acțiunile organizate sunt sporadice și ineficiente, de a­­ceea se și menține încă ridicat numărul de absențe nemotivate, se execută pe alocuri lucrări de slabă calitate, se fură din avu­tul obștesc — manifestări față de care organizațiile de partid, de sindicat și U.T.C. vor trebui să ia măsuri. Lipsurile ce ne-au fost ară­tate și măsurile propuse ne vor fi de un real folos pentru acti­vitatea noastră de viitor. In anul acesta comitetul de partid a ini­țiat o chemare către toți salari­ații șantierului nostru ca pentru construirea unui cămin pentru nefamiliști cu 400 de locuri, 00 la sută din costul acestei lucrări să fie făcută prin muncă patri­otică. In acest cămin vor fi ca­zați tineri de pe șantierul nostru care în prezent fac naveta în co­­munele vecine. Aici va fi orga­nizat un club dotat cu un tele­vizor, jocuri de șah, bibliotecă unde tineretul, muncitorii noștri de pe șantier își vor putea pe­trece timpul liber în mod mai plăcut, mai educativ. Tov. MARIN IONEL : Cred că se pot găsi posibilități ca, in cadrul activității gene­rale a șantierului să se rezerve un timp special și pentru acțiu­nile cultural-educative. In con­dițiile dispersării formațiunilor de lucru pe șantiere subliniez accentul ce trebuie să-l pună or­ganizațiile de partid pe munca politică de la om la om, activi­tatea politico-educativă cu mi­­crogrupurile. Aceasta presupune, între altele, să ne îngrijim ca ln fiecare formațiune de lucru să avem astfel de oameni care să fie capabili să explice și să popu­larizeze sarcinile, obiectivele în­treprinderii, brigăzii etc. și să militeze pentru înfăptuirea lor. Un bun prilej în care se poate desfășura și activitatea politică educativă cu constructorii îl con­stituie pauzele pentru masă. Nu­mai că aceasta presupune pri­cepere, tact, operativitate. Dacă materialele vizuale au mare e­­­fect în general, în munca noas­tră politică, apoi pe șantierele de construcții cred că este cel mai indicat să le folosim. Din păcate, acest mijloc eficace și la îndemîna oricui a fost neglijat pe șantierele din Piatra Neamț. Unele excepții sunt la șantierul de la U.F.S. Săvinești, la care și munca cu cartea e mai buna, spre deosebire de restul șantie­relor unde bibliotecile sînt ca și inexistente. Consider, de menea, că nici colectivele nse­­ob­ștești ale organizațiilor de partid de pe șantiere — și nu numai de acolo — nu și-au in­­deplinit încă nici pe departe me­nirea pentru care au fost create Nici sindicatele nu sunt atrase în mod corespunzător in această vastă activitate. Cred că trebuie să sporească considerabil rolul politic al ședințelor de grupă sindicală. Slabă este preocupa­rea și față de calificarea și ridi­carea calificării muncitorilor de pe șantiere, deși se cunoaște că sunt o seamă de meserii care se practică în construcții și pe timp de iarnă, deși se știe cite gre­utăți sînt generate de slaba pre­gătire a oamenilor. Pentru îmbunătățirea muncii politice și a muncii de partid pe șantiere propun ca săptămînal sau la două săptămîni să se or­ganizeze ziua secretarilor de partid din construcții. De ase­menea, apreciem că este necesară revederea actualei structuri or­ganizatorice a sindicatelor de pe șantiere care, așa cum este la ora actuală, și cum pe bună dreptate a criticat și informarea prezentată aici, nu asigură or­ganizarea, desfășurarea și ur­mărirea în bune condiții a în­trecerii socialiste și a activită­ților educative cu masa de sala­riați. Tov. INC. DUMITRACHE , în urma unor măsuri luate de comitetul municipal de partid, în ultima vreme, munca politică și culturală de masă pe șantie­rele de construcții din Roman cunoaște o înviorare. Astfel, pe loturi și echipe, oamenii sînt in­­formați cu mai multă operativi­­tate asupra sarcinilor de produc­ție ce le revin și rezultatelor po­zitive și negative pe care le în­registrează în muncă. Documen­­tele de partid și de stat se dez­bat cu masa de salariați. Am or­ganizat și un ciclu de expuneri. Cînd desfășuram aceste activi­tăți ? După terminarea inului, găsim timp atunci progra­mine se ridică probleme importând din acest punct de vedere pe șantiere. De asemenea, fără să schimbăm destinația pentru care au fost create, pauzele de masă sunt folosite și pentru citirea presei. Contează mult asupra muncii și comportamentului con­structorilor, dacă sunt ținuți la Curent cu noutățile vieții inter­ne și internaționale. Pe șantierele romașcane a fo­st actualizată și agitația vizuală iar gazetele de perete s-au organi­zat la nivelul loturilor In pre­zent, deși este foarte greu în condițiile șantierelor, ne ocu­păm și de organizarea unei bri­găzi artistice de agitație în con­strucții. Sperăm să reușim să dea bune rezultate. Ne prea­și­cupăm să organizăm cu con­structorii și discuții pe teme ale activității și comportării lor zil­nice. Ne-am propus să realizăm și un film cu aspecte actuale și concrete de pe șantiere. Cre­dem că va fi de mare efect. Tov. CONSTATIN OCHIAN : Cunosc bine munca organiza­țiilor de partid de pe șantiere. Trebuie spus fără reținere că mijloacele vizuale, deși se pre­tează de minune în munca poli­­­­tică pe șantiere, nu sînt folosite. Nici la Roman, nici la Piatra Neamț nu am întîlnit panouri, gazete de perete lozinci, sim­ple, dar cu efect. E adevărat, la sediile întreprinderilor sunt ga­zete de perete, frumoase, dar ele nu sînt și nu pot fi văzute de masa muncitorilor de pe șan­­tiere, care, știut este că transportați direct la locul stat de muncă, iar unii dintre ei au amenajate dormitoare chiar pe șantiere. Pînă și salariile le primesc tot la locul de muncă. De aceea gazetele trebuie orga­nizate pe șantiere. Tot acolo se pot amenaja foarte ușor, nici o cheltuială, panouri fără vo­lante unde să se afișeze cu ope­rativitate aspecte pozitive și ne­gative din munca constructori­lor. Cel puțin decadat salariații trebuie să cunoască rodul efor­turilor lor. Cu cei care au ame­najate dormitoare pe șantiere cred că se pot organiza seara discuții, activități care să-i mo­bilizeze mai mult la activitatea productivă de a doua zi, care să le formeze o conduită morală corespunzătoare. Aceasta cu atit mai mult cu cît se cunoaște că nu­ s puține actele de indisci­plină, furturile pe șantiere, că sunt destui constructori care au o comportare necorespunzătoare în societate, față de lumea din jur. Folosesc acest prilej și pen­­tru a aduce la cunoștință posi­bilitățile și dorințele întreprin­derii cinematografice județene — de curînd înființate — de a oferi o întreagă gamă de filme cuprinzînd aspecte din munca constructorilor, filme cu pro­nunțat caracter educativ. Inten­ționăm, de asemenea, să organi­zăm un cabinet metodic pentru munca cu filmul, dedicat sala­riaților întreprinderii noastre, dar la care pot participa cei in­teresați în astfel de activități și de la nivelul șantierelor de con­strucții sau din alte domenii de activitate ale județului. Tov. EUGENIA LIVEZEANU: Eu vreau să mă refer la un singur aspect al problemei in dezbatere : furturile de pe șan­tiere. Am avut ocazia să văd nu­meroși constructori călătorind spre casele lor cu trenurile, cu cursele auto. Gențile, rucsacu­rile multora dintre aceștia erau pline cu fel de fel de materiale de pe șantiere , robinete, vată izolatoare, faianță etc. etc. M-am întrebat atunci cum de este po­sibil acest fenomen atât de ne­gativ, de rușinos și constat că, din păcate, organizațiile de partid de pe șantiere prea pu­țin se ocupă de educarea salari­aților in spiritul față de bunul obștesc, respectului Există, precum rezultă din informarea prezentată și din spusele care au vorbit pina acum, celor sumedenie de mijloace educa­­­tive care să vizeze și această latură a conștiinței constructo­rilor, dar care nu se folosesc in­suficientă măsură. La aceste mijloace eu aș adăuga rolul opi­niei de masă împotriva furturi­lor care trebuie formată și­ pro­movată cu consecvență pe fie­care șantier. Tov. ELENA HAIMBERG . Și cooperația meșteșugărească are o unitate de construcții pen­tru deservirea populației, așa incit avem și noi o oarecare ex­periență privind problema aflată pe ordinea de zi a ședinței de față. Pornind de la pe care le implică în greutățile general specificul șantierelor și pentru a le evita pe cît este posibil, noi am construit încă din anul tre­cut dormitoare metalice mobile pentru constructori. Existența acestei baze mate­riale a acestor condiții de viață mai bune influențează în mod pozitiv stabilitatea constructori­lor angajați la noi, capacitatea de muncă productivă a salaria­ților și totodată ne-a dat și posi­bilitatea organizării mai multor activități cultural-educative pe șantiere. Vorbind despre acțiunile între­prinse pe șantierele noastre în sprijinul producției aș aminti în primul rînd ciclul de conferințe, multe dintre acestea vizind dez­voltarea la salariați a respectu­lui față de avutul obștesc, care amintea aici adineaori de și tovarășa Livezeanu. Am orga­­nizat la locul de muncă și pro­cese publice cu cei care au furat și nutrim convingerea că acestea au avut un mare efect Pentru ca acțiunile întreprinse să aibă mai multă eficiență, in educarea multilaterală a con­structorilor noi am antrenat, cu bune rezultate, și șefii de loturi, de șantiere. De asemenea, ex­periența ne-a demonstrat că in condițiile șantierelor, ale dis­persării formațiunilor de lucru, în munca cu cartea bibliotecile mobile dau cele mai bune rezul­tate de aceea vom continua și cu această formă. Și cursurile de calificare pe care le-am or­ganizat pe șantierele noastre au avut și un însemnat rol in sporirea contribuției fiecărui constructor la realizarea obiec­tivelor ce stau in fața coopera­tivei. După opinia mea, pentru îm­bunătățirea muncii politico-edu­cative în sprijinul producției ar fi binevenită instalarea de difu­zoare în dormitoarele de care dispun șantierele. De asemenea, consider că ar avea un efect considerabil redactarea și difu­zarea pe șantiere a unor foi vo­lante cuprinzînd aspecte de la locul de muncă respectiv, din preocupările formațiunilor de lucru. Cred că și presa locală și-ar putea spori contribuția la dezvoltarea activității politice și educative pe șantierele de construcții in sprijinul produc­ției. Tov. IONEL SOCOREANU : Principala formă a muncii po­litice și educative pe care o des­fășoară organizațiile de tineret rămîne adunarea generală. Dar, trebuie să spunem că în multe organizații U.T.C. de pe șantie­re această formă la care mă refer este folosită într-un mod cu to­tul necorespunzător. în primul rînd, la multe adunări frecvența membrilor respectivei organiza­­ții este foarte slabă. Tocmai de aceea unele adunări generale se și amină. In al doilea rind con­­ținutul unor adunări, modul in care se dezbat problemele aflate pe ordinea de zi nu se ridică la nivelul scontat. Bu mai sunt tineri care comit acte murt, de indisciplină și care nici măcar nu sunt cunoscute de organiza­țiile respective ale U.T.C., fără să mai vorbim de punerea lor în discuție. De pildă, pe șantie­rul din Piatra Neamț au fost și 10—15 cazuri de sancțiuni ad­ministrative date tinerilor într-o lună dar care organizațiile U.T.C. respective nu le-au dezbătut și deci, împotriva lor nu au creat o opinie de masă. De aseme­nea, unor tineri constructori, pentru activitate și comportare necorespunzătoare li s-au făcut contractele de muncă des­­dar organizațiile U.T.C. n-au discu­tat nici aceste cazuri. Organizația județeană de tine­ret este preocupată de îmbună­tățirea muncii educative cu ti­nerii de pe șantiere, de Înlătu­rarea unor neajunsuri de genul celor la care m-am referit. De pildă, paralel cu creșterea rolu­lui adunărilor generale, a nive­­lului lor de desfășurare, ne pre­ocupăm ca în viitorul apropiat să înființăm pe șantiere gazete „Tineretul și producția“. De a­­semenea, brigăzile artistice vor prezenta programe cu conținut educativ nu numai in fața tine­rilor constructori ci și în satele de unde sînt veniți respectivii tineri, ca să le afle faptele toți consătenii. Vom extin­de in ace­lași timp și pe șantiere acea for­mă care s-a dovedit deosebit de eficace pînă acum : scrisorile a­­dresate părinților de către orga­nizațiile U.T.C. Tov. ION MITRAN ! Din cuvîntul participanților la discuții După părerea mea, nu au dreptate cei ce-și găsesc scuze pentru inactivitate in condițiile specifice și oarecum mai grele pe care le implică șantierele de construcții. Din experiență vă spun că și pe șantiere se pot or­ganiza acțiuni interesante, va­riate și atractive dacă există preocupare și stăruință din partea organizațiilor de partid, de sindicat și U.T.G. Se spune că pe șantiere nu dispunem de o suficientă bază materială pentru acțiunile cultural-educative. Nu neg acest lucru, dar mă întreb însă în ce măsură folosesc con­structorii baza materială a bene­ficiarilor. Beneficiarii, uzinele, orașele dispun de suficiente con­diții materiale pe care construc­torii le folosesc deocamdată ex­trem de puțin. Și eu consider că șefii de lo­turi, brigăzi și echipe trebuie să-și aducă contribuția la munca politică și cultural-educativă pe care o desfășoară organizațiile de partid și de masă de pe șan­tiere, dar că pentru aceasta este nevoie să fie bine instruiți. Făcînd apel la propria­ mi ex­periență de pe șantierul de la U.F.S. Săvinești pot afirma cu certitudine că o formă cu mare audiență in rindurile construc­­torilor o constituie concursurile gen. „Cine știe meserie cîștigă" sau „Cheia meseriei“ dacă sunt bine organizate. Pagină organizată de Pavel PINTEA1 D DDDDDDDDDDDDDDD0DDDD0DDDDDDDDDDD0D D1 i

Next