Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-07-01 / nr. 732

t Miercuri, 1 iulie 1970 în dezbatere publicat Proiectul legii organizării producției și a muncii in agricultură I necesar și drept ca tot pămîntul comunei să fie bine lucrat și să rodească din belșug Consiliilor populare,­­ cadru mai larg și mai precis de acțiune in domeniul producției agricole sînt întemeiate și binevenite toate prevederile proiectului de lege. între acestea, semnificație deosebită au pre­­­vederile articolului 6 din proiect, asupra cărora vreau să mă opresc. Este vorba de o­­bligatia cooperatorilor și a pro­ducătorilor individuali de a ex­ploata pămîntul in folosință personală sau proprietate, pre­cum și vitele pe care le posedă, la cel mai înalt grad de eficiență. Altfel spus, nu ne va mai fi indiferent da­că cele cîteva prăjini de loc din grădina fiecăruia sînt lucrate bine sau prost. Pămîntul patriei, indiferent în proprietatea cui se află, trebuie să producă, pentru belșugul întregului po­por. Cit de importantă este a­­ceastă prevedere, reiese, cred, din următorul calcul. Cooperatorii din comuna noastră au în folosință 413 ha teren. Pe circa 90 la sută din el pun porumb. Neavînd mijloa­ce tehnice de lucru, îngrășă­minte chimice, sămînță de soi, producția medie realizată este de circa 1.300 kg boabe la ha., adică jumătate din producția medie a cooperativei. Rezultă astfel că de pe cele vreo 350 ha cultivate cu porumb în loturi­le de folosință, se pierde anual o cantitate de peste 450 tone porumb boabe iar la nivelul ju­dețului vreo 30.000 tone po­rumb, cu care s-ar putea reali­za un plus de peste 6.000 tone carne. Această situație trebuie, desi­gur, înlăturată și proiectul de­­ ilege prevede măsuri în acest sens. Este vorba, în primul rînd, de structuralizarea culturilor, astfel ca să se cultive acele plante care dau randament pe loturi mici, nemecanizabile. Cred că este mai rentabilă cul­tivarea plantelor furajere, atît de necesare în județul nostru, unde creșterea animalelor este atît de dezvoltată! De aseme­­nea, cooperatorii și producăto­rii individuali vor fi aprovizio­nați cu semințe din soiuri pro­ductive, cu îngrășăminte chimi­ce, reproducători de rasă și materiale de combatere a boli­lor și dăunătorilor. Sarcini importante revin în această privință și specialiștilor, care trebuie să-și extindă com­petența asupra întregii suprafe­odată cu reogranizarea teri­­torial-administrativă a țării, a apărut o nouă lege de orga­­nizare și funcționare a consilii­lor populare, care prevede a­­tribuțiile consiliilor populare în domeniul creșterii producți­ei agricole vegetale și animale. Proiectul de lege pus recent în dezbaterea publică, vine să îmbogățească, să completeze a­­ceste prevederi in vederea creșterii producției agricole și folosirea rațională a terenurilor agricole. Consiliilor populare le revine sarcina de a ține o evidentă strictă a întregului fond fun­ciar și a modului de folosire a terenurilor. De altfel, încă din a­­cest an, una din principalele noastre preocupări a fost în­drumarea cooperatorilor spre exploatarea intensivă a loturi­lor în folosință, pentru a-și a­­sigura necesarul de legume pentru consumul propriu și fu­rajele trebuitoare creșterii ani­malelor din gospodăriile per sa­ne agricole din comunele unde lucrează, indiferent de caracte­rul proprietății. Nicolae BI.AJ, inginer șef al G.A. P. Podolen­­nale. Cît de importantă este ex­ploatare eficientă a loturilor in folosință și a animalelor propri­etate personală, reiese din ci­frele pe care le citez mai jos. Cooperatorii din comuna noastră au în folosința perso­nală 410 ha teren agricol, iar la data de 3 ianuarie 1970 pose­dau 565 taurine, 1612 ovine și 213 porcine, prin comparație cu cooperativa agricolă care pose­da 673 taurine, 530 ovine și 334 porcine. Rezultă, deci, că o bună parte a puterii economice a comunei se află in gospodăriile personale, care trebuie să con­tribuie la formarea fondului central al statului cu produse agroalimentare. Cu ocazia ședințelor de lu­cru, adunărilor populare, întîl­­nirilor pe circumscripții electo­rale și la cursurile agrozooteh­nice ținute în iarnă s-au indi­cat măsurile care trebuie apli­cate pentru a obține recolte cit mai bune. Rezultatele se pot deja vedea, prin aceea că mulți cooperatori desfac pe plată la Roznov la această dată cartofi noi, fasole verde, zarzavaturi, contribuind la aprovizionarea populației care nu posedă te­renuri agricole. O atenție deosebită s-a acor­dat îmbunătățirii fertilității iz­lazurilor comunale prin desfiin­țarea drumurilor, aplicarea de Îngrășăminte chimice, tinuri in perioada de vară, reînsămînta­­rea suprafețelor mai puțin pro­ductive. Am dat aceste exemple, pen­tru a arăta că consiliile popula­re au deja acumulată o expe­riență în domeniul îndrumării agriculturii, că prevederile nou­lui proiect de lege vin pe fon­dul unor preocupări cărora le stabileste un cadru legal mai larg si mai precis. Noile regle­­mentări ne vor fi de mare fo­los practic, în sensul că vom „soluționa, în sfîrșit, problema fiabilității lucrătorilor în secto­­­­rul zootehnic al cooperativei si alte necesități de brate de mun­că, întelegem că este drept să plece în fabrici și uzine locuitori ai satelor, dar să plece cei care sînt calificați, care sînt nece­sari la locurile de muncă. Cei­lalți să rămînă la munca cîi­­nului, așa cum este util pentru tot­. Pentru continua dezvoltare a zootehniei, statul vine în spri­jinul cooperativelor agricole de producție și a cooperatorilor. Vom utiliza acest sprijin pen­tru mărirea efectivelor de ani­male, pentru îmbunătățirea ra­selor. Prevederile noului proiect de lege sunt deci de mare im­portanță pentru consiliile popu­lare comunale care, îmi exprim părerea, trebuie să treacă ime­diat la transpunerea lor în via­ță. Vasile BAZAR primarul comunei Roznov r~ I Pe potecile vacantel­ui POPAS AGREABIL U jiu mor ) Vestitul han al Ancuței, care nu de mult a împlinit onora­­­­­­bila vîrstă de 250 de ani, se bucură și astăzi de aceeași faimă i­­ la fel ca și pe timpul poterașilor și haiducilor. După cum se­­­­ știe, in decursul anilor acest han a fost gazda multor gene­­­­­ rații de drumeți și locul preferat de intilnire al unor oameni­­­i de seamă ai literaturii noastre. Bătrânii satelor din împrejurimi i / povestesc și acum cu lux de amănunte despre prezența aici­­­­ a lui Mihail Sadoveanu, care avea să imortalizeze in paginile­­­­ unei binecunoscute povestiri toate obiceiurile, ritualurile, cin­ 1­s­tecele haiducești și schimburile de valori spirituale care se­­ * făceau la Hanu Ancutei in serile pline de mireasma cimpiilor­­­­ din Tupilați.­­­­ Organizatorii de­ azi al acestui important punct turistic din l I județul nostru s-au străduit ca, diind o nouă înfățișare hanului, . V să-i păstreze totuși vechea sa personalitate arhitecturală. Re­­­­novările la clădirea de bază, de pildă, s-au făcut conform schi­­ț­­ei originale a hanului, păstrată pinâ în zilele noastre la Iași. i ! Astfel excursioniștii anului 1970 pot Intîlni aici aceeași arhiv­i­­­tectură care a existat și la începutul secolului al XVlll-lea ț­­ cind s-a construit hanul, cu foarte multe elemente decorative i 4 din lemn cioplit, fier forjat și ceramică. Numeroasele scoarțe­­­­ și fețe de masă cusute pe motive ale a ( moldovenești, pre­­­­­­zența în han a unui car cu butoaie ca­ amintește de vechile ț­­i cărăușii, harnașamentele cailor, mirea­ a finului adus din i­­­lunca Mirceștilor lui Alecsandri și din ü­rdeile copilăriei lui I * Creangă, totul creează o ambianță plăci­i • odihnitoare. 1 \ Fiind etajat, Hanu Ancuței dispune im și de un hotel 1­4 propriu, iar pentru o satisfacere cit mai i­­mpletă a cerințelor 1 l de odihnă ale excursioniștilor, in cadrul campingului au mai f­i fost montate încă 10 căsuțe, numărul acestora fiind In prezent­­­­ de 25. O realizare de seamă pentru acest popas turistic o con­­­­­­stituie și aprovizionarea lui cu apă potabilă. De asemenea, or­­­­­­ganizatorii acestui han merită toată lauda și pentru gustul cu­­­i care au știut să organizeze aici o sală de recepție al cărei ar­­­­­­nament artizanal face o bună reclamă meșterilor populari din i ) Împrejurimi. ? * Pentru a Înlesni aprovizionarea turiștilor cu legume­­­­ proaspete, incepind cu acest an Hanu Ancuței dispune și de o Ij i grădină proprie care, alături de restul gospodăriei anexe, joacă : 1 ) un mare rol în prepararea unor mîncăruri de bună calitate. Am reținut și faptul că fiecare lucrător care deservește a­­­­­­cest popas turistic, în frunte cu responsabilul Ilie Zeca, se do­­­­­­vedește a fi și un bun ghid, povestind turiștilor fragmente di , i istoricul hanului și despre isprăvile poterașilor și haiducilor,­­­­ făcînd astfel ca scurta ședere a turiștilor la Hanu Ancuței sa \ i fie cît mai agreabilă. I­n Rada NEMȚEANU > _ \_______­ Hanul turistic Agapia Foto : S. POMPEI Combinatul minier Bălan angajează muncitori pentru munca în subteran. Se asigură cea mai înaltă rețea de salarizare din industria minie­ră, încadrările tarifare fiind între 61-114 lei/post în funcție de califica­re și stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri : — de la 8-18 la sută pentru realizarea planului peste 100,5 la sută. __15 la sută pentru cei ce locuiesc în cămine (conform H.C.M. 1053/1959. __15 la sută pentru munca de noapte. _4­6 la sută pentru conducerea formațiilor de lucru. AVANTAJE : — Echipament de protecție. — Cazare gratuită în blocuri de nefamiliști (cămine), cu insta­lații moderne și încălzire centrală. — Servirea mesei la cantină, 3 mese — 12,50 lei. — Posibilități de calificare. Cei interesați și care au vîrsta de 18-45 ani, vor prezenta la an­gajare buletinul de identitate, actul privind situația militară și carne­tul de muncă.' CEAHLĂUL I ! ! I­MUM 1 C­­ .­­.............­. . . . ...5 . . Aventuri și consecințe Ichim Ana, din Bacău, str. Nufărului nr. 12, a fost văzută deseori pe i* Roman. Cu fusta scurta­tă „artistic* mult deasu­pra genunchilor, trăgînd „ochiade* la dreapta și-n stînga, și-a găsit diverși „prieteni* cu care a convenit împartă „grațiile*, să-și Con­secințele sînt lesne de inchipuit , „primadona* va suferi sancțiunile e­­ducative ale legii pentru vagabondaj și prostitu­ție, iar „amorezii*, prin­tre care T.M. (str. Suce­­dava 153) și C.G. (elev la Liceul din Săbăoani) au și ajuns la... secția dermato-venerice a Spi­talului unificat. Vagonul fantomă Gara din Piatra Neamț, 24 iunie a.c. orele 13. „Sosește fn stație din direcția Bicaz trenul ac­celerat 540. Vă dorim călătorie plăcută!“ Așa le-a urat șpicherul, așa si-azi care au dorit și călătorii cumpărat, în ziua respectivă bilete pentru clasa I. Și trenul a venit, trenul real, și călătorii s-au urcat, că­lători adevărați, toți în vagoane de clasa a II-a, adică singurele care existau. Vagonul de cla­sa I, defect, rămăsese ln Bicaz pe linia moartă. Și deși s-a știut din vre­me la CFR, oamenilor li s-au vîndut totuși bi­lete pentru acest vagon fantomă. Li s-a servit cu alte cuvinte o glumă clasa întîi contra cost. Dogaru și vitaminele — Șefule, mai dă o vitamină de-o jumate ! Și Aurel Dogaru își ples­căie limba în așteptarea „vitaminei*. Vitamina „T". „T“, de la „țuică* cu care des și bine, se „tratează. Apoi i­a buzna prin casele oa­menilor și le tulbură odihna. Pe unii îi ia la bătaie, așa cum s-a în­­tîmplat cu Vartolomei Dorel. Pînă acum omul cu vitamina „T“ e impli­cat în patru procese. Dumnealui a uitat pe­semne că de la „T" vine și cuvîntul ... tribunal. y///w////////////////////////////// c . . * p.ca „M. EMINESCU"/ Fotbal divizia A — Iași­i Reîntorși la vechile vetre.•• înflăcărați încă de disputele „El Mundialului", ne-am întors privirile spre propriile vetre ale fotbalului, cu sufletul plin de speranțe, aidoma unei li­­ciene plecată pentru prima dată spre marea albastră. Du­minică, privirile noastre chinu­ite la ore tîrzii cu festivalu­rile aztece ale balonului ro­tund s-au îndreptat avide spre micul ecran, pentru că toate calculele prealabile anunțau întîlnirea dintre Steaua și Ra­pid drept derbyul etapei. După 90 de minute de fotbal „dezin­volt” (vezi comentariul lui Ioan Chirilă), am învîrtit plic­tisiți butonul televizoarelor mormăind refrenul lui Romeo Vanica: „întîlnirea aceasta, totuși, nu-i decit o... copiei. Marile evenimente s-au con­sumat în provincie ... Studenții ieșeni, care s-au jurat pe memoria lui Deleanu să facă totul pentru a-i sufla lui Dinamo titlul spre care as­piră, au lăsat „ofuri și jele" în cetatea de la poalele Tîmpei. Ca într-o adevărată epidemie, suferința gazdelor a cuprins și stadioanele veci­nilor, mureșenii și ploieștenii simțind din plin ce­va să zică o înfrîngere pe teren pro­priu : un hat-trick realizat de fostul divizionar „B“ Ion Con­stantin, a însemnat o lejeră victorie a ortacilor lub­­ zon în fața cadeților lui Bone, iar Dembrovschi, noua fanță arădean­ă cu nume spe­cie „internațional“, și-a înscris nu­mele și... golurile pe iluziile ploieștene. Festinul a fost ra­tat și la Bacău, unde copiii d­e la ceas, cu gîndul la acel 4—6 din toamnă, reușit de elevii lui Neagu la Oradea, fuseseră aprovizionați cu cifre de la 1 la 12. Bazil Marian, noul coman­dant­ al „vasului — pirat", s-a întors la Pitești să-și refacă velele sfărâmate de neinspira­tul portar Niculescu, care la apele teritoriale ale constăn­­țenilor a fost singura necunos­cută pentru fostul antrenor al lui Sasu, Kalló et Compania. Suflete caritabile, studenții clujeni și-au ajutat colegii de urbe făcînd ca flacăra spe­ranțelor să pîlpîie în continu­are în tabăra feroviarilor de pe Dealul Feleacului. Iar adevăratul derby s-a con­sumat în „Cetatea Băniei”, unde ambiția oltenilor și clasa dinamoviștilor au furnizat un meci electrizant, disputat pe o căldură „mexicană” — motiv în plus ca Deleanu și Dumi­­trache să se simtă excelent și să înscrie două goluri care au însemnat în final două puncte și — de ce nu — o lansare spectaculoasă spre titlu. Ce se va întîmpla însă opta zi, cînd, la prima vedere, ■programa etapei a XXIV-a promite multe întîlniri de ca­librul unor dispute fulminan­te ? Mai întîi cele două partide vedetă : Jiul — Rapid și UTA — Universitatea Craiova. Apoi „torride" pentru evitarea retro­gradării , studenții ieșeni vor trebui să-și convingă supor­terii că le pot acorda în con­tinuare credit moral (Politeh­nica — Petrolul), elevii și ... colegii lui Ion Ionescu vor da un examen dificil în compania lui Mustetea și Bungău (Crișul — „U“ Cluj), ceferiștii clujeni vor primi vizita unor fotba­­liști mai puțin curtenitori de­cât studenții clujeni (C.F.R. — F.C. Argeș), iar A.S.A va în­cerca probabil să cedeze astăzi doar un punct coechipierilor lui Ghiță și Dembrovschi. In sfîrșit, două meciuri ce par a se disputa dincolo 4u marile furtuni : Steaua — Stea­gul roșu, Dinamo București — Farul. Unde se va juca totuși, astăzi, adevăratul derby ? C. B. Școala profesională din orașul Bălan județul Harghita in anul școlar 1970—1971 pregătește cadre de amncitori calificați în specialitățile­ — electrician de mină — durata școlarizării 3 ani — lăcătuș de mină — „­­ 3 al — mecanizatori minier­i , „ 3 ani — preparator minereuri — „ * 2 ani CONDIȚII DE ADMITERE Se primesc absolvenți ai școlilor generale de 8 ani sau 7 ani. Amilele de vfrstă pentru candidat­ sînt între 15—17 ani. Înscrierea pentru examenul de aduc­­ere se face între 1 iunie — 5 iulie 1970 la sediul Școlii profesionale din orașul Bălan județul Harghita pe baza următoa­relor acte : — certificat de naștere original și copie ? — certificat de absolvire a școlii generale in original ; — fișa copilului de la 0—15 ani eliberată de către școală sau certificat medi­cal eliberat de circumscriptia medicală sanitară­­ — • buletin de analiza slagérul efectuat cu cel puțin trei săptămîni înainte de concurs și rezultatul examenului radiologic pulmonar. Examenul de admitere va avea loc între 7—14 iulie 1970, și va consta din ur­mătoarele probe: — limba română, scris și oral — matematică, scris și oral In timpul concursului de admitere școala va asigura cazarea și contra cost hrana candidaților care nu sunt din localitate. Informații suplimentare se pot cere de la secretariatul școlii la telefon nr. Intern Bălan — interior 111 A I Pag. 3 Reducerea consumurilor specifice formare din pagina I­­nerea In funcțiune in această instalație s-au obținut reduceri care depășesc valoarea de 5 milioane lei. In cadrul reducerii cheltuie­lilor materiale, o deosebită im­portantă economică o prezintă reducerea consumurilor speci­fice la toate semifabricatele. La fibră melană pur, de exemplu, la care în această perioadă re­ducerea pe unitate de produs a fost cea mai mare dintre toate produsele, și anume 3.144 l­i/ti, peste 75 la sută a provenit din reducerea consumurilor speci­fice la semifabricatele proprii. Dintre căile principale folosite cu precădere în cursul anului curent pentru reducerea con­sumurilor specifice la U.F.S. Să­­vinești putem aminti introduce­rea tehnicii și tehnologiei mo­derne în producție. Prin aceas­ta am obținut în primul­ând rezultate frumoase la fabricarea produselor fibră melana pale și puf. O altă cale folosită și care a dat rezultate frumoase în re­ducerea consumurilor specifice a fost și îmbunătățirea calității semifabricatelor. Astfel, prin îmbunătățirea calității la ca­­prolactamă s-au obținut econo­mii importante peste plan la fibre și fire reton. In primul semestru al anului curent la reducerea prețului de cost a contribuit cu efecte po­zitive și ritmul de creștere productivității muncii pe un sa­n­lariat. Productivitatea muncii a crescut în principal ca urmare a realizării unei corelații juste între principalii indicatori ai planului economic. In timp ce planul producției globale a fost depășit pe primele 5 luni cu 5,3 la sută, numărul mediu scriptic a fost realizat la nivelul planu­lui, fapt care demonstrează că depășirile înregistrate la pla­nul de producție au fost obți­nute în întregime pe seama creșterii productivității mun­cii, în urma creșterii acestui ul­tim indicator a­m căzut in­­ood corespunzător ■ forumul uner cheltuieli constante și al sala­riilor directe pe o unitate de produs. Cu toate că în prima parte a anului curent am obținut re­zultate frumoase pe linia redu­cerii prețului de cost, mai sînt posibilități pentru creșterea e­­conomiilor peste plan, atît pe linia reducerii mai accentua­te a consumurilor specifice, cit și prin îmbunătățirea gradului de economisire a materialelor $1 reducerea cheltuielilor ne­­economicoase. * Pe linia reducerii consumu­rilor specifice, înainte de toa­te, la instalația lactama I, tre­buie să fie luate măsuri urgen­­te unde consumurile specifice în primele 5 luni ale anului cu­rent la fenol $i la oleum au fost depășite cu 1­1 tone, res­pectiv cu 67 tone. Nerespecta­­rea pianului la consumurile a­­probate a cauzat pierderea u­­nei cantități de 116 tone amo­niac la instalația lactama î. 37 tone de acid clorhidric la pro­dusul fibră melană. 46 tone lac­­tama la instalațiile de rețele card î­n 1 TI. La cheltuielile ge­nerale ale Întreprinderii pre­cum și la cheltuielile secțiilor de fabricație, de asemenea, sînt rezerve interne reale foarte im­portante pentru creșterea eco­nomiilor peste plan din efort propriu. Este strict­­ necesară îmbunătățirea folosirii cu un simt mai mare de răspundere a combustibilului, deoarece la acest component și prețului de cost în primele 5 luni ale anu­lui curent a fost folosită o can­titate mai mare decît prevede­rile planului în valoare de a­­proape 2 milioane lei. Prin eliminarea acestor chel­tuieli care influențează nefa­vorabil prețul de cost se pot obține importante economii peste plan la toate capitolele activității economice. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN NEAMȚ » » Prin decizia nr. 317 din 1 iulie 1970, a stabilit la legume și fructe următoarele prețuri : Prețurile efective de cumpărare (contract) intră în vigoare la data de 1 iulie 1970, ora zero. Prețurile plafon de vinzare cu amănuntul intră in vigoare la data de 4 iulie 1979, ora zero. In Urnita preturilor plafon de vinzare cu amănuntul, unită­țile comerțului socialist care desfac legume si fructe vor practica prețuri efective de vinzare cu amănuntul. Preturile stabilite anterior pentru aceste produse se a­­brogă. Preluarea și desfacerea se vor efectua conform STAS-uri­­lor, N. E și caietelor de sarcini în vigoare. Prețul Prețul efectiv plafon Nr. Denumirea de cum­ de crt. produselor ( pîrare vinzare (contract) cu amănuntul — lei — — lei — 1. Castraveți de salată calitate extra kg. 1,95 3,50 2. Idem, calitatea 1­­ . 1,50 2,60 3. idem. calitatea o Il-a „ 1,15 2,39 4. Castraveți cornișor 3,1-6 cm.­­ lungime și pînă la 2 cm. grosime (calitate m­ică) • , 3,50 5,80 5. Idem, 6,1-9 cm. lungime și pînă la 3 cm. grosime . 1,99 3,49 6. idem, 9,1-12 cm. lungime și pînă la 4 cm. grosime 1 » 0,90 2,60 7. Dovlecei mari și mijlocii, calitatea I , ■ 2,00 3,50 8 Idem, calitatea a II-a , 1,50 2,39­0 Fasole verde păstăi fidelată și grasă, calitate unică „ ’ 2,00 3,50 10. Fasole verde păstăi alte soiuri, calitate unică „ i 1,40 2,75 11 Roșii calitate extra „ 4,65 6,16 12. Idem, calitatea­­ „ 4,00 5,25 13. Idem, calitatea a II-a „ 3,99 3,75 14. Cireșe pietroase și alte soiuri, calitate extra » 3,25 5,59 15 Idem, calitatea 1 , 2,50 4,49 16. Idem, calitatea a 11-a , 1,99 3,59 17. Cireșe nepietroase calitate extra „ 2,60 4,50 18. Idem, calitatea 1 , 2,0* 3,75 19. Idem, calitatea a II-a 1 , 1,5# 3,90 20. Piersici altoite cu pulpa galbenă, calitate extra „ 3,75 6,40 21. Idem, calitatea I „ 3,00 5,25 22. Idem, calitatea a II-a , 2,25 4,20 23. Piersici altoite, test soiuri, calitate extra : 2,75 4,80 24. Idem, calitatea I „ 2,20 4,89 25. Idem calitatea a II-a , 1,69 3,20 26. Vișine, calitate extra : 3,90 6,49 27. Idem, calitatea I , 3,00 5,00 28. Idem, calitatea a II-a , 2,25 4 99 JL

Next