Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-17 / nr. 798

Joi, 17 septembrie 1970 SIMULĂM _ _______________________ I Păziț­ă de... paznic De regulă, despre un paznic nu ai decit păreri bune. E omul investit cu încredere de obște pentru a veghea la integritatea bunului acesteia. Petro­­șanu Gheorghe, angajat pe funcție de paznic la IUT—coloana Roman, e o excepție. Despre mo­dul în care își face dato­ria la locul său de mun­că n-avem ce spune. A­­tunci ? Omul nostru s­a „bucurat" de bunurile al­tei unități­­ de la depozi­­tul cooperativei meșteșu­gărești „Constructorul” a sustras în mod repetat valuri de sîrmă, bare de fier și alte materiale de construcție. Prins In flag­rant delict, a fost dat pe mina justiției care l-a condamnat la un an și șa­­se luni închisoare, timp în care paznicul va fi el însuși... păzit. Și a fost ■ * nuntă mare Când Stratan Nicolae, din București, a mers în pețit la R.M., dragostea s-a dovedit a fi fulgeră­toare (Parcă e... singurul ca? ? !) Și-a invitat lo­­godnicul, viitoarea san­­soartă, la un restaurant din Roman. (Nu înainte de a-și „asigura” o ca­meră la hotelul Moldo­­va din localitate). Cu­ ar, fi petrecut, nu importă. Poate ar fi pus la cale și nunta care, după cum veți vedea, nu a mai a­­vut loc. Explicația­­ lo­­godnicului i-a venit su­bit ideea să-și verifice lucrurile lăsate la hotel. „Verificându-le", le-a lu­­at și pe ale „fericitei" R.M. (o valiză cu mai multe obiecte de îm­brăcăminte, plus vreo mie de lei de cheltuială). Și logodnicul s-a făcut nevăzut. „Revederea" a avut loc în fața instan­ței. „Candidatului la in­­surătoare i s-a dat timp de gîndire.. doi ani. Lăsați copiii de capul lor ? O întîmplare tragică, dureroasă, petrecută în comuna Bicazul Arde­­lean­­ Tomescu­­, și-a lăsat copilul în vîrstă de 11 luni să se joace în preajma unui cazan cu apa. Nesupravegh­eat, co­­pilul a căzut în cazan cu capul în jos, înecîndu-se. E un semnal de alarmă la adresa părinților ca­­re-și lasă copiii să se joace de capul lor . Un caz care invită la reflec­ții serioase. ti. Pompierii voluntari în acțiune Recent, ne informează Aniței Dumitru, ofițer la Grupul județean de pom­­pieri, a izbucnit un in­­cendiu la S.J.L. „Scînte­­ia” din cadrul C.E.I.L. — Neamț. Motorul Diesel care acționa instalația de stropire cu apă a bușteni­­lor, fiind lăsat nesupra­vegheat, a luat foc. Țu­­țuianu Nicolae, care se afla prin apropiere, a ob­servat incendiul și, ne­­reușind să deschidă ușa, a intrat pe fereastră, în­cercarea de oprire a mo­torului n-a reușit din cauza gazelor emanate de incendiu. Formația ci­­vilă de pompieri a inter­­venit cu promptitudine, localizind­ incendiul și salvînd viața lui T. N. A­­ducem pe această cale cuvinte de laudă pompie­rilor Bursan Gheorghe și Iftodi Dumitru, care au acționat cu curaj și băr­băție. Se naște însă în­trebarea : cel care răs­punde de funcționarea motorului nu este între­bat de sănătate ? Expoziția de pictură RADU CEONTEA - Cronică plastică ~ Foarte tînăr Radu Ceontea evită fastul, tăria eruptivă a culorilor. De loc furat de os­tentația comunicării, cultivînd simplitatea cromatică a scoar­țelor țărănești sau a icoane­lor pe sticlă, pictorul confi­­gurează un univers și sensibil, eliberînd discret pasta în metafore de o subtilă sin­teză. In aceeași măsură, ex­­ceptînd toate lucrările „Me­ditație“, „Viziune“, în care se păstrează un rudiment con­vențional al unei prime peri­­oade de creație („Singură­tate în doi“). Radu Ceontea utilizează în desen, cu efecte stilistice remarcabile, fragile conturi voalate, in care su­gestia unui spațiu misterios, de o solemnitate lăuntrică, conferă lucrărilor forță de expresie proprie. Spațiul pe care-1 augmen­tează autorul este unul­ liric. Starea aceasta nu-1 conduce insă la reverii sentimentale ci la o continuă neliniște e­­xistențială, oamenii săi, mai ales, fiind traversați de un dor continuu, de o emoționa­lă așteptare. Iată, de pildă, un „Peisaj“ de toamnă, în ca­­re culorile stagnează, ca în rotunjimile „mirabilei sentin­țe“, așteptindu-și explozia germinativă. „Pelerinul“ la­să în urmă certitudinea ora­șului tensionat de lumini, pen­tru a se risipi, după o conti­nuă iluzie, în spațiul cenușiu al culorilor, în care se ascund, simbolic, misterul, evaziunea romantică. O noapte este, la fel, pentru Radu Ceontea cîmp al meditației și al sincerită­ții eu-lui, în dialogul intim cu sine. („în așteptarea nopții“). De fapt, în „Autoportret“, artistul pietrean își definește sintetic tipul de sensibilitate, tabloul închizînd, depărtat, ca un fundal, imaginea unui personaj transfigurat și sen­sibil cu care se interferează poate „Pelerinul“ visător, che­mat continuu, și niciodată de­finitiv, spre certitudini. Ace­lași sentiment de aparent e­­chilibru, aceeași neliniște a așteptării, într-o dinamică a împlinirii, semnifică lucrări­le „Flori“, „Lucia“, „Sat pes­­căresc“ ș.a. Universul creației lui Radu Ceontea se circumscrie, in a­­ceeași măsură, satului, sce­nelor ritualice, solemne, lu­crarea definitorie, și sub as­pect valoric, este, credem, „La groapa lui Rae“, bine realiza­tă cromatic și compozițional, în care stăruie imaginea lă­utarului lui Goga, risipit In spațiul cîntecului său, în ver­­dele trist, in prezența iluzo­rie a bătrinlor satului, ca niște fantasme. Iată, apoi, țărani întorcîndu-se „De la tîrg“, seara, cu sentimentul domestic al regăsirii satului sau: „Două țărănci, cu atitu­dini ceremonioase, surprinse parcă intr-o discuție tîlcoa­­să. Țăranii lui Radu Ceon­tea sînt, de altfel­ gravi, in­teriorizați, comunicînd cu u­­niversul lor într-un dialog reversibil („Moară la Bistra“ , „Colind“, „Măști“), imprumu­­tînd tumultul, robustețea a­­cestuia („Portretul actorului Cornel Nicoară“). Expoziția deschisă la blo­cul turn recomandă astfel un artist adinc și sincer, înscris într-un continuu sens de a­­firm­are a artei sale. Viorel TUDOSE CEAHLĂUL Născut la 17 septembrie 1960 în comuna Marghita de pe pla­­iurile Bihorului, Ion Fonaghi, însetat de învățătură, izbutește în ciuda lipsurilor și greutăți­lor să-și termine liceul și apoi — pe la sfîrșitul primului răz­boi mondial — să se înscrie la universitatea din Budapesta, voind să ajungă inginer con­structor. Acolo a aflat despre victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie 1917 din Rusia, anii puternicului avînt revolu­țu­ționar care a cuprins intreaga Europă după Revoluția din Oc­tombrie. Ion Fonaghi se leagă tot mai strîns de mișcarea mun­citorească, participă cu înflăcă­rare la luptele pentru procla­marea și apărarea Comunei un­gare. Urmărit pentru activitatea sa revoluționară, după înfrin­­gerea revoluției din Ungaria se refugiază mai întîi la Viena, a­­poi la Praga, în 1922 se întoarce acasă, in patrie. Lucrînd ca zidar la O­­radea și Satu-Mare, trimite co­respondențe ziarelor „Világos­ság“ și „Muncas" — organ al C.C. al Partidului Comunist din România despre situația grea a muncitorilor. In anul 1923, partidul ii încredințează sarci­na de redactor al ziarului „Uj, Harcos“ (Noul luptător) — or­gan al C.C. al U.T.C. în limba maghiară. In același an, apre­­ciindu-se activitatea revoluțio­nară, este primit în rândurile Partidului Comunist din Româ­nia După ce se reîntoarce din ar­mată, în anul 1924, devine unul dintre organizatorii principali ai activității U.T.C. din Arad Muncește cu pasiune, in ciuda condițiilor grele ale ilegalității, pentru educarea comunistă a tineretului, pentru propagarea învățăturii­ marxist leniniste. în timp ce se deplasa spre O­rașul Timișoara, pentru a în­deplini o sarcină de partid, este arestat. In zadar au căutat că­lăii siguranței burghezo-moșie­­rești, să-i smulgă prin torturi mărturisiri despre activitatea și sarcinile sale de partid. După multe zile de schingiuire, din lipsă de dovezi, Fonaghi este pus în libertate. Urmărit pas cu pas, își schimbă domiciliul la Brașov, Timișoara, apoi la Arad, Oradea etc. In acest timp condeiul său de ziarist revolu­ționar continuă să înfiereze cu asprime condițiile grele, mizere de trai, care erau impuse mun­citorilor sub regimul burghezo­­moșieresc. Ridicarea continuă a califi­cării profesionale este astăzi o cerință care se impune acut în toate sectoarele activității so­ciale. Cînd e vorba însă de circulație, acest deziderat, cazul s-o spunem, nu solicită e cine știe ce eforturi, dat fiind faptul că problemele pe care la începutul anului 1926, Ion Fonaghi primește sarcina să organizeze o tipografie ilegală a partidului în orașul Tîrgu Mureș. Siguranța reușește, după un timp, să descopere casa în care se găsea tipografia și o pune sub observație. Prinzînd de veste, Fonaghi organizează transportarea tipografiei în alt loc. Pe cinci se făceau ultimele transporturi ale pieselor, in martie 1926, este surprins și arestat.­­ Este condamnat la 5 ani în­chisoare. Infruntînd teroarea de la Doftana, Ion Fonaghi rămî­­ne același luptător comunist ne­obosit, încă din primele luni de le ridică aceasta nu cunosc rit­mul de sporire a complexității si dificultății proprii domeniu­lui industrial, de pildă. La ur­ma urmei, mașina a rămas în esență cea de acum cîteva de­cenii, iar regulile de circulație nu s-au complicat nici ele cine știe ce. Dar dacă în această privință lucrurile evoluează destul de lent, calificarea pro­fesională a conducătorilor a­­uto pare să stea pe loc, dacă nu să cunoască un proces re­­gresiv. Este concluzia, din pă­cate exactă, pe care ne-o pri­lejuiește examenul recent al conducătorilor auto din I.T.A. Piatra Neamț. Au fost exami­nați, în ceea ce privește cu­noașterea regulelor de circu­lație, în iunie și iulie 1.127 conducători auto de a.c., la autobazele de transport din Piatra Neamț, Roman și Tîrgu Neamț. Ei bine a fost de-a dreptul rezultatul a catastrofal : numai 137 au reușit să promo­veze 1 42 din 275 la Tîrgu Neamț, 84 din 572 la Piatra Neamț și­­ 1­­­1­1 din 280 la Ro­man. Să analizăm puțin situa­ția. Va să zică I.T.A. e o între­prindere al cărei personal este alcătuit în imensa majoritate din șoferi. Șofer înseamnă un om care are ca meserie condu­cerea unei mașini și îndatori­rea elementară de a cunoaște regulele de circulație, adică exact lucrul in funcție de care meseria sa se poate sau nu exercita. Pentru că intră ln loc bunuri materiale ale între­prinderii și ale altor întreprin­deri, viata șoferului si viata cetățenilor. Că este asa o de­monstrează exemplele, tristele exemple. Fotea Damian, șofer detenție devine unul din prin­cipalii lectori de economie po­litică ai colectivului de deținuți politici. Regimul bestial la care a fost supus însă timp de a­­proape trei ani în închisoare, i-a agravat boala de plămîni de care suferea. Rupta ciiză a colectivului de deținuți comu­niști impune internarea lui in spitalul Cîmpina. Era însă prea tirziu, și la 1 aprilie 1929, de­ținuții închisorii Doftana au aflat cu durere despre moartea prematură a tovarășului lor de luptă. Ea lista fărădelegilor să­­vîrșite de odiosul regim bur­­ghezo-moșieresc s-a mai adău­­gat încă o crimă — uciderea lui Ion Fonaghi. Amintirea lui Ion Fonaghi, erou al clasei muncitoare, fiu credincios al poporului român este cinstită astăzi de întregul popor, partidului care, sub conducerea făurește societatea socialistă multilateral dezvolta­tă în patria noastră. M. CIOCOIU pe autobuzul 31—Nr—686 a ac­cidentat mortal un cetățean ca urmare a nerespectării re­­gulilor de circulație — oprirea autobuzului la 80 de me­tri dincolo de stație. Lazăr Vasile de pe autobuzul 31-NT-572 a accidentat grav un cetățean ca urmare a vite­zei excesive și a nerespectării unui indicator. Exemplele s-ar putea înmulți. Altceva trebuie însă precizat. La I.T.A. preocu­parea pentru pregătirea profe­sională a personalului auto este complet deficitară. Tot un exemplu va convinge: re­vizorul tehnic Tufan Ion, adică exact omul care are obligația să se ocupe de pregătirea pro­fesională a conducătorilor auto nu a putut promova examenul. Mai mult­, s-a prezentat la un nivel care e sub orice critică. Paradoxal e faptul că în această situație, care repre­zintă prin ea însăși o perma­nentă sursă de pericole sociale nu se pot lua măsuri cores­punzătoare. Ar însemna ca la 80 la sută din personal să i se ridice dreptul de profesare a meseriei. Este adevărat la I.T.A. planul se realizează,că însă cu oameni care nu-și cu­nosc bine meseria, ca să nu spu­nem că o cunosc prost, cu me­seriași care pot gh­eînd greș­ și crea prejudicii în materiale și vieți omenești. Cum s-a ajuns la această situație com­promițătoare nu mai interesea­ză. Cum se va ieși din această situație are acum importantă. O importantă pentru care re­zolvarea trebuie să vină ime­diat. C. L. Un neînfricat luptător 70 de ani de le nașterea lui Ion Ionaghi Pagini albe în „alfabetul“ meseriei de conducător auto Un examen cu o mie de corigenți Radu Ceontea­n Colind. —­­.«1Mm Pe șantierul Casei de cultură din Roman s-a trecut la executarea lucrărilor de finisaj exterior. Foto : C. SCARLAE Pag. 3 Tv IT011: 17 SEPTEMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii | Emisiune in limba maghiară. 18 Recitalul flautistului Jean- Pierre Rampal. Pianist Albert Guttman ! 18.45 Cadran inter­național! 19.15 Anunțuri — pu­blicitate ! 19.20 1001 de seri | 19.30 Telejurnalul de seară ! 20.00 Film serial| Noile aven­turi ale lui Huckleberry Finn­ 20.30 Rapsodia română. Horă la Prisiop­i 20.50 Teatru scurt. „Faleza” de Aldo Nicolai ! 21.20 Poșta tv. de Ion Bucheru­­ 21.30 Film artistic ! De unu] singur ! 22.55 Telejurnalul de noapte ! 23.10 închiderea emi­­siunii programului 1. Radio JOI. 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL * 15.00 Concursul și festivalul internațional „George Enescu“. Jurnalul festivalului ! 15.30 Melodiile anotimpurilor­­ 18.00 Radiojurnal­ 16.20 Un virtuoz al naiului ! Simion Stanciu j 16.30 Agenda județeană. Bra­șov _ septembrie 1970 | 16 50 Tinerețea ne e dragă ! 17.05 Antena tineretului ! 17 30 Mu­zică populară ! 18.00 Muzică ușoară ! 18.10 Orizont științi­fic. Centrala energetică a or­ganismului, dinamismul resur­selor sale ! 18.30 Parada me­lodiilor ! 19.00 Gazeta radio ! 19.30 Muzică populară ! 20.05 Tableta de seară de Octavian Fodor ! 20.10 Gință Jean Pău­­nescu ! 29.20 Argheziană! 20.25 Muzică ușoară | 21.80 Acasă la... Dan Tărchilă | 21.20 For­mația Alexandru Avramovici! 21.30 Moment poetic | 21.35 Solista serii­i Mina | 22.00 Ra­diojurnal I 22.20 Sport ! 22.30 Romanțe ! 22.50 Muzică ușoa­ră !­0.03—5.00 Estrada noctur­nă. PROGRAMUR­II 15.00 Parada soliștilor și a or­­h­estrei de muzică ușoară­­ 15.30 Consultație juridică | 15.40 Publicitate radio | *16.00 Radiojurnal ! 16.20 Muzică pentru vioară și orchestră de Werner Egk! 16.42 Muzică populară ! 18.55 Sfatul medi­cului ! 20.00 Uverturi de es­tradă I 20.15 Orchestra de mu­zică populară a Ansamblului artistic al armatei I 20.35 Re­cital de operetă Constanța Cimpeanu­­ 20.50 Concursul și festivalul „George Enescu” i internațional 23.20—1­00 Concert de noapte. Pagini simfonice de mare populari­tate. VINERI, 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUR­I­5.05— 6.00 Muzica dimineții | 6.05— 9.30 Muzică și actuali­tăți ! 9.30 Ateneu | 10.10 Curs de limba spaniolă | 10.30 Suc­cese ale muzicii ușoare | 11.05 Arii dip 1 operete | 11.15 Suita a IlI-a pentru orchestră de Eugen Cuteanu | 11.30 De toa­te pentru toti... turiștii ! 11.45 Sfatul medicului ! 11.50 Cotele apelor Dunării ! 12.00 Din fol­clorul muzical al popoarelor! 12.15 Muzică ușoară! 12.25 Ști­ința la zi ! 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpre­­tul preferat! 13.00 Radiojur­nal ! 13.22 Din creația compo­zitorului Nicolae Kirculescu | 13.45 Rarități discografice | cîntece populare interpretate de George Folescu . 14 00 Pro­­za vînturilor | 14.25 Selecțiuni din opereta „Frumoasa mea” de Loewe | 14 40 Publicitate radio | 14.50 Orchestra ansam­blului de cîntece și dansuri din Tîrgu Mureș. PROGRAMAR 11 8.10 Tot înainte (emisiune pen­tru pionieri)­­ 8.25 „Sonata a­­nonimă" — Trio pentru două viori, violoncel și clavecin de Louis Nicolas Clerambaultț 9.00 Prelucrări corale de Ion Croitoru ( 9.15 Itinerar folclo­ric muzical ) 9.45 Arii din o­­pere t 10.00 Matineu teatral. „Primul gong“ de Mihai Zih­ai 11.10 Maria și Mărioara Pre­­cup, interprete ale cîntecului năsăudean ! 11.30 Melodii de Noru Demetriad și Elly Ro­man ! 12.03 Avanpremieră co­tidiană! 12.15 Concert de prînzj 12.35 Emisiune literară ; 13.00 Concert de prinz — continu­are ! 13.30 Cartea științifică | 13.40 Selecțiuni din opereta „Singe vienez“ de Johann Strauss | 14.08 Cîntece popu­lare | 14.25 Opera „Don Car­los“ de Verdi | 14 55 Știința la zi. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­ramic I „Jandarmul se însoa­ră“ — Rouis de Fus­­s și Claude Gensap într-o comedie franco-italiană (10| 15| 17| 19| 21). — Pietricica i „Misteriosul ” din Cosmos* — un film ja­ponez de anticipație, pe o te­mă amintind de „Godzila* (10,30| 14,30| 16,30) 18,30] 20,30). ROMAN _ 23 August 1 „Străinii* — Michel Constan­tin, Senta Berger și Julian Mateos într-un film de aven­turi pasionante (10| 15| 17| 19| 21). — Victoria t „24—25 nu se mai înapoiază* — cineaștii so­vietici vă propun un film po­lițist cu o intrigă alertă (14, 16, 18, 20). TÎRGU NEAMȚ — Victoria: „Splendoare în iarbă* — «n film cu deosebite virtuții, ga­rantate și de prestigioasa semnătură a autorului , regi­zorul Elia Kazan (16, 18, 20). TARCAU : „Căsătorie prin mica publicitate" — producție a studiourilor poloneze t un tî­năr timid, o mamă care se grăbește să devină... soacră și două posibile nurori (16, 18, 20). PIATRA NEAMȚ — Expo. Kitte memorials ®. T. Kuri­­leant] (Biblioteca documenta­ră, str. Ștefan cel Mare, nr. 14)­­ — Expoziția retrospectivă Bască» Voie]­­®aleriile de anta» — Expoziția pictorului Radu Ceontea (sala de expoziții temporare Blocul Turn). TÎRGU NEAMȚ — Expozi­­ție de grafică și pictură Reandra Popovici (Gala de cultură). BUUEȘTI - Expoziție de grafică militantă (căminul Cultural). Vremea mw'---*­ ■ - «—»--* w-iswBBsa Vremea se menține In gene­­ral frumoasă și călduroasă. Gerul variabil, mai mult no­­ros în cursul după amiezii, în special in zona de munte și-n nordul Moldovei. Local se vor semnala averse slabe de ploa­ie însoțite de descărcări elec­­trice. Vintul va sufla slab­ia potrivit cu intensificări pînă la zare din sectorul sudic. Temperatura aerului, ușor va­riabilă. Minimele vor oscila între 11 și 16 grade, iar ma­ximele între 24 și 29 grade. MICA PUBLICITATE nouă, cuplet liberă cu teren 1100 mp — Piatra Neamț str. Bicazului 11. Telefon 140/1. VINZARI Vînd Skoda M.B. Telefon 11096 orele 6—8 dim. Vînd convenabil autoturism DKW în circulație. Telefon 11438. Vînd mașină Gaz R.R. sta­re perfectă, Ceorabia Gheor­­ghe comuna Horia 109 Roma» Vînd magnetofon Telefunken 203 Stereo—4 piste, 2 viteze Telefon 13976. Vînd imobil, construcție DIVERSE Ghiniță Elisabeta adresează mulțumiri însoțite de recu­­noștință, pentru vindeca“=a nepotului său Enache Sorin, tovarășilor Dr. Chitimuș și Sava Petru de la Spitalul de pediatria din Tg. Neamț, pre­cum și tov. Dr. chirurg Be­­raru pentru artistica operația făcută în obrăjorul copilului Tînăr profesor caut gazdă bloc. Adresați telefon 12586. Electrificarea Carnet de spectator (Urmare din pagina I) Consiliului popular județean. S-au trimis apoi la fiecare co­mună adrese pentru a se pre­ciza condițiile de lucru, satele în care se vor executa la 1971 lucrări etc. De la unele s-au primit răspunsuri, de la altele nu. In august s-a făcut cunos­cut Consiliului popular jude­țean că prin planul de investi­ții pe 1971 se vor realiza cîteva axe noi (Oglinzi — Plăieșu — care va fi începută din acest an, Nemțișor – Pipirig și Dreptu­l Lunca). Sperăm ca protoco­lul să capete formă definitivă pînă la 1 noiembrie 1970. — Ce condiții vor mai fi ne­cesare pentru un bun demaraj în 1971. — Direcția tehnică și consi­liile populare comunale să ai­bă de acum în atenție stabili­rea exactă a satelor în care se vor executa electrificări sau ex­tinderi, votarea sumelor nece­sare in adunări populare, aco­lo unde acest lucru nu s-a fă­cut, și posibilitățile de asigu­rare din timp a stilpilor de lemn. în ce ne privește, I.R.E. și-a asigurat deja baza materi­ală și forța de muncă pentru a executa în termen obiectivele planificate. — Am dori să încheiați cu precizarea dacă planul pe acest an va fi sau nu realizat in tota­litate. — Atît obiectivele prevăzute prin plan cit și angajamentul de a realiza în plus electrifi­carea unui sat și de a efectua extinderi in alte 3 sate vor fi înfăptuite. Vom antrena în a­­cest scop mare parte din for­țele și mijloacele noastre, ale Șantierului de construcții-mon­­taj din cadrul I.R.E., în deosebi. Numai pe baza îndeplinirii în totalitate a prevederilor, ne vom crea condiții ca în urmă­torii 2 ani să electrificăm toa­te satele județului nostru, să ducem energia și lumina elec­trică pînă în cele mai îndepăr­tate colțuri ale meleagurilor nemțene.­­ Cîteva date statistice a­­supra intîlnirii Ceahlăul — Du­nărea Giurgiu (divizia B) i gazdele au inițiat 51 de atacuri, soldate cu 16 șuturi pe spațiul porții (din cele 37 riscate iin tot meciul pe direcția buturilor ad­verse). Dunărenii au realizat 27 de acțiuni de atac (destul de multe pentru o echipă în de­plasare), dar au șutat numai de 13 ori spre poartă. La capitolul faulturi, in schimb, situația e tristă I 15 comise de pietreni, 24 de oaspeți , aproximativ un fault (oficial) la două minute (dar cite altele au fost trecute cu vederea de arbitru!). O fi publicul amator de senzații tari, dar nici chiar așa ! • Antrenorul giurgiuvenilor, fostul internațional și portar al Progresului București — Petre Mindru, departe de a fi nervos după înfrîngerea echi­pei sale, a venit la sfîrșitul partidei și l-a felicitat pe Virgil Rizea pentru victorie, recunos­­cînd superioritatea pietrenilor în acest meci.­­ Partida de handbal de la Bacău intre Știința și Reionul (div. B) a dat naștere, mai a­­les în repriza secundă, la cîte­va incidente reprobabile. Vâ­­zînd că scorul la pauză (8—5 pentru Reionul) ia proporții dezastruoase în favoarea oaspe­ților (22—9 la un moment dat) studenții s-au dedat la cîteva gete nesportive care le-au atras eliminarea de pe teren a mult prea nervoșilor Pecher, Milita­ry Ariton și Popescu. De alt­fel, reloristul Samson a fost scos din teren aproape în stare de inconștiență spre finalul me­ciului, fiind lovit într-o manie­ră de-a dreptul penibilă. Antre­norul gazdelor N. Guidea, ne­­maiputînd suporta nici el ase­menea brutalități, i-a scos din teren pe Military și Pecher­ (doi dintre cei mai buni jucă­tori ai săi) încercînd să salve­ze astfel moțiunea de fair-play. Un gest care trebuie apreciat ca atare. • Dezolant aspect are tere­nul din Săvinești (tăiat pe alo­curi de veritabile cărări). De­zolante și „tribunele“, improvi­zate din grămezi de pămâ­nt. Dar și mai dezolantă e dotația materială a celor trei echipe de fotbal ale A.S. Reionul (ju­niori, seniori și fete), care nu dispun toate decit de o singu­ră minge de fotbal în stare bu­nă, pentru antrenamente și jo­curi. Poate de aceea la sfîrșitul meciului Reionul »— Celuloza, Vișan (de la gazde) a „bubuit” cu sete mingea cu care se ju­case (și care aparținea oaspe­ților) într-un cîmp de porumb, unde cîțiva puști aveau se pare misiunea să se facă nevăzuți cu ea. A trebuit ca delegatul Celulozei să alerge după copii un cîmp întreg pentru a redo­­bîndi balonul. Astfel, telomiștii au ratat o tentativă de îmbo­gățire a bazei materiale. Și cînd te gîndești că Unii tovarăși din conducerea asociației ca arși cînd le spui ceva sar de precaritatea activității lor in a­­cest sector. Ce s-a făcut au ba­nii pe care anul acesta Consi­liul județean al Neamț i-a virat A.S. sindicatelor Reionul pentru cumpărarea de materiale și echipament sportiv 7 • Cu o scenă inedită a de­butat partida de fotbal din cam­­pionatul județean Industria lo­cală — Hîrtia, cînd arbitrul a. Corbu a fost nevoit să trimită la cabine pe doi jucători ai In­­dustriei locale, care aveau tri­couri diferite de cele ale apri­gilor lor. Cei doi au revenit la niște bluze împrumutate, apro­piate ca nuanță de culoare ne­cesară. Dar Hîrtia conducea de­ja cu 2—0. Asociația ce părere are despre această mostră fie neglijență. £ Intr-una dim însemnările carnetului de săptămîna trecută ne manifestam îngrijorarea In legătură cu jocul dur — și deși periculos — ale extremei stîm­­ga romașcane, Decu­­lată că duminică, la Bicaz, „impetuo­sul* înaintaș al Victoriei me-a confirmat (spre regretul nos­tru) îngrijorarea, accidentîn­­du-i grav — și după toate pro­babilitățile intenționat — pe portarul Enăchiuc (Cimentai), în joc să-l protejeze pe jucă­torul advers, care intrase de­ja în posesia mingii, Deem a încercat să joace mingea „fă­­cînd abstracție” de persoana a­­cestuia. De data aceasta, tatăl s-a terminat — din fericire — numai cu o intervenție chirur­gicală la lobul urechii (în plus, portarul bicăzean a fost reuș­­it să rămînă la postul său pînă la sfîrșitul meciului, deoarece echipa sa efectuase toate schim­bările permise de regulament). Are cumva Decu și gînduri m­ai „serioase” ? CLASAMENTUL CAMPIONATULUI JUDEȚEAN DE FOTBAL (SENIORI) 1. HÎRTIA PIATRA NEAMȚ 2 2­0­0 7;2 4 2. RAIONUL SAVINEȘTI 2 1­1­0 5-1­3 3 VOLANUL BICAZ 2 110 4-13 4. UNIREA ROMAN 2 110 5-23 5. BRADUL ROZNOV 2 110 3-13 6. CELULOZA PIATRA NEAMȚ 2 0­2­0 1-1­2 7. CONSTRUCTORUL PIATRA NEAM­Ț 2 10 14-42 8. METALUL PIATRA NEAMȚ 2 10 11-32 9. AUTOBUZUL PIATRA NEAMȚ 2 0 1 11-2 1 10. CETATEA TÎRGU NEAMȚ 2 0 110-21 11. BETONUL ROMAN 2 0 0­2­2-8 0 12. INDUSTRIA LOCALA PIATRA NEAMȚ 2 0 0­2­2-8 0

Next