Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-17 / nr. 798
Joi, 17 septembrie 1970 SIMULĂM _ _______________________ I Păziță de... paznic De regulă, despre un paznic nu ai decit păreri bune. E omul investit cu încredere de obște pentru a veghea la integritatea bunului acesteia. Petroșanu Gheorghe, angajat pe funcție de paznic la IUT—coloana Roman, e o excepție. Despre modul în care își face datoria la locul său de muncă n-avem ce spune. Atunci ? Omul nostru sa „bucurat" de bunurile altei unități de la depozitul cooperativei meșteșugărești „Constructorul” a sustras în mod repetat valuri de sîrmă, bare de fier și alte materiale de construcție. Prins In flagrant delict, a fost dat pe mina justiției care l-a condamnat la un an și șase luni închisoare, timp în care paznicul va fi el însuși... păzit. Și a fost ■ * nuntă mare Când Stratan Nicolae, din București, a mers în pețit la R.M., dragostea s-a dovedit a fi fulgerătoare (Parcă e... singurul ca? ? !) Și-a invitat logodnicul, viitoarea sansoartă, la un restaurant din Roman. (Nu înainte de a-și „asigura” o cameră la hotelul Moldova din localitate). Cu ar, fi petrecut, nu importă. Poate ar fi pus la cale și nunta care, după cum veți vedea, nu a mai avut loc. Explicația logodnicului i-a venit subit ideea să-și verifice lucrurile lăsate la hotel. „Verificându-le", le-a luat și pe ale „fericitei" R.M. (o valiză cu mai multe obiecte de îmbrăcăminte, plus vreo mie de lei de cheltuială). Și logodnicul s-a făcut nevăzut. „Revederea" a avut loc în fața instanței. „Candidatului la insurătoare i s-a dat timp de gîndire.. doi ani. Lăsați copiii de capul lor ? O întîmplare tragică, dureroasă, petrecută în comuna Bicazul Ardelean Tomescu, și-a lăsat copilul în vîrstă de 11 luni să se joace în preajma unui cazan cu apa. Nesupravegheat, copilul a căzut în cazan cu capul în jos, înecîndu-se. E un semnal de alarmă la adresa părinților care-și lasă copiii să se joace de capul lor . Un caz care invită la reflecții serioase. ti. Pompierii voluntari în acțiune Recent, ne informează Aniței Dumitru, ofițer la Grupul județean de pompieri, a izbucnit un incendiu la S.J.L. „Scînteia” din cadrul C.E.I.L. — Neamț. Motorul Diesel care acționa instalația de stropire cu apă a buștenilor, fiind lăsat nesupravegheat, a luat foc. Țuțuianu Nicolae, care se afla prin apropiere, a observat incendiul și, nereușind să deschidă ușa, a intrat pe fereastră, încercarea de oprire a motorului n-a reușit din cauza gazelor emanate de incendiu. Formația civilă de pompieri a intervenit cu promptitudine, localizind incendiul și salvînd viața lui T. N. Aducem pe această cale cuvinte de laudă pompierilor Bursan Gheorghe și Iftodi Dumitru, care au acționat cu curaj și bărbăție. Se naște însă întrebarea : cel care răspunde de funcționarea motorului nu este întrebat de sănătate ? Expoziția de pictură RADU CEONTEA - Cronică plastică ~ Foarte tînăr Radu Ceontea evită fastul, tăria eruptivă a culorilor. De loc furat de ostentația comunicării, cultivînd simplitatea cromatică a scoarțelor țărănești sau a icoanelor pe sticlă, pictorul configurează un univers și sensibil, eliberînd discret pasta în metafore de o subtilă sinteză. In aceeași măsură, exceptînd toate lucrările „Meditație“, „Viziune“, în care se păstrează un rudiment convențional al unei prime perioade de creație („Singurătate în doi“). Radu Ceontea utilizează în desen, cu efecte stilistice remarcabile, fragile conturi voalate, in care sugestia unui spațiu misterios, de o solemnitate lăuntrică, conferă lucrărilor forță de expresie proprie. Spațiul pe care-1 augmentează autorul este unul liric. Starea aceasta nu-1 conduce insă la reverii sentimentale ci la o continuă neliniște existențială, oamenii săi, mai ales, fiind traversați de un dor continuu, de o emoțională așteptare. Iată, de pildă, un „Peisaj“ de toamnă, în care culorile stagnează, ca în rotunjimile „mirabilei sentințe“, așteptindu-și explozia germinativă. „Pelerinul“ lasă în urmă certitudinea orașului tensionat de lumini, pentru a se risipi, după o continuă iluzie, în spațiul cenușiu al culorilor, în care se ascund, simbolic, misterul, evaziunea romantică. O noapte este, la fel, pentru Radu Ceontea cîmp al meditației și al sincerității eu-lui, în dialogul intim cu sine. („în așteptarea nopții“). De fapt, în „Autoportret“, artistul pietrean își definește sintetic tipul de sensibilitate, tabloul închizînd, depărtat, ca un fundal, imaginea unui personaj transfigurat și sensibil cu care se interferează poate „Pelerinul“ visător, chemat continuu, și niciodată definitiv, spre certitudini. Același sentiment de aparent echilibru, aceeași neliniște a așteptării, într-o dinamică a împlinirii, semnifică lucrările „Flori“, „Lucia“, „Sat pescăresc“ ș.a. Universul creației lui Radu Ceontea se circumscrie, in aceeași măsură, satului, scenelor ritualice, solemne, lucrarea definitorie, și sub aspect valoric, este, credem, „La groapa lui Rae“, bine realizată cromatic și compozițional, în care stăruie imaginea lăutarului lui Goga, risipit In spațiul cîntecului său, în verdele trist, in prezența iluzorie a bătrinlor satului, ca niște fantasme. Iată, apoi, țărani întorcîndu-se „De la tîrg“, seara, cu sentimentul domestic al regăsirii satului sau: „Două țărănci, cu atitudini ceremonioase, surprinse parcă intr-o discuție tîlcoasă. Țăranii lui Radu Ceontea sînt, de altfel gravi, interiorizați, comunicînd cu universul lor într-un dialog reversibil („Moară la Bistra“ , „Colind“, „Măști“), imprumutînd tumultul, robustețea acestuia („Portretul actorului Cornel Nicoară“). Expoziția deschisă la blocul turn recomandă astfel un artist adinc și sincer, înscris într-un continuu sens de afirmare a artei sale. Viorel TUDOSE CEAHLĂUL Născut la 17 septembrie 1960 în comuna Marghita de pe plaiurile Bihorului, Ion Fonaghi, însetat de învățătură, izbutește în ciuda lipsurilor și greutăților să-și termine liceul și apoi — pe la sfîrșitul primului război mondial — să se înscrie la universitatea din Budapesta, voind să ajungă inginer constructor. Acolo a aflat despre victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie 1917 din Rusia, anii puternicului avînt revoluțuționar care a cuprins intreaga Europă după Revoluția din Octombrie. Ion Fonaghi se leagă tot mai strîns de mișcarea muncitorească, participă cu înflăcărare la luptele pentru proclamarea și apărarea Comunei ungare. Urmărit pentru activitatea sa revoluționară, după înfringerea revoluției din Ungaria se refugiază mai întîi la Viena, apoi la Praga, în 1922 se întoarce acasă, in patrie. Lucrînd ca zidar la Oradea și Satu-Mare, trimite corespondențe ziarelor „Világosság“ și „Muncas" — organ al C.C. al Partidului Comunist din România despre situația grea a muncitorilor. In anul 1923, partidul ii încredințează sarcina de redactor al ziarului „Uj, Harcos“ (Noul luptător) — organ al C.C. al U.T.C. în limba maghiară. In același an, apreciindu-se activitatea revoluționară, este primit în rândurile Partidului Comunist din România După ce se reîntoarce din armată, în anul 1924, devine unul dintre organizatorii principali ai activității U.T.C. din Arad Muncește cu pasiune, in ciuda condițiilor grele ale ilegalității, pentru educarea comunistă a tineretului, pentru propagarea învățăturii marxist leniniste. în timp ce se deplasa spre Orașul Timișoara, pentru a îndeplini o sarcină de partid, este arestat. In zadar au căutat călăii siguranței burghezo-moșierești, să-i smulgă prin torturi mărturisiri despre activitatea și sarcinile sale de partid. După multe zile de schingiuire, din lipsă de dovezi, Fonaghi este pus în libertate. Urmărit pas cu pas, își schimbă domiciliul la Brașov, Timișoara, apoi la Arad, Oradea etc. In acest timp condeiul său de ziarist revoluționar continuă să înfiereze cu asprime condițiile grele, mizere de trai, care erau impuse muncitorilor sub regimul burghezomoșieresc. Ridicarea continuă a calificării profesionale este astăzi o cerință care se impune acut în toate sectoarele activității sociale. Cînd e vorba însă de circulație, acest deziderat, cazul s-o spunem, nu solicită e cine știe ce eforturi, dat fiind faptul că problemele pe care la începutul anului 1926, Ion Fonaghi primește sarcina să organizeze o tipografie ilegală a partidului în orașul Tîrgu Mureș. Siguranța reușește, după un timp, să descopere casa în care se găsea tipografia și o pune sub observație. Prinzînd de veste, Fonaghi organizează transportarea tipografiei în alt loc. Pe cinci se făceau ultimele transporturi ale pieselor, in martie 1926, este surprins și arestat. Este condamnat la 5 ani închisoare. Infruntînd teroarea de la Doftana, Ion Fonaghi rămîne același luptător comunist neobosit, încă din primele luni de le ridică aceasta nu cunosc ritmul de sporire a complexității si dificultății proprii domeniului industrial, de pildă. La urma urmei, mașina a rămas în esență cea de acum cîteva decenii, iar regulile de circulație nu s-au complicat nici ele cine știe ce. Dar dacă în această privință lucrurile evoluează destul de lent, calificarea profesională a conducătorilor auto pare să stea pe loc, dacă nu să cunoască un proces regresiv. Este concluzia, din păcate exactă, pe care ne-o prilejuiește examenul recent al conducătorilor auto din I.T.A. Piatra Neamț. Au fost examinați, în ceea ce privește cunoașterea regulelor de circulație, în iunie și iulie 1.127 conducători auto de a.c., la autobazele de transport din Piatra Neamț, Roman și Tîrgu Neamț. Ei bine a fost de-a dreptul rezultatul a catastrofal : numai 137 au reușit să promoveze 1 42 din 275 la Tîrgu Neamț, 84 din 572 la Piatra Neamț și 111 din 280 la Roman. Să analizăm puțin situația. Va să zică I.T.A. e o întreprindere al cărei personal este alcătuit în imensa majoritate din șoferi. Șofer înseamnă un om care are ca meserie conducerea unei mașini și îndatorirea elementară de a cunoaște regulele de circulație, adică exact lucrul in funcție de care meseria sa se poate sau nu exercita. Pentru că intră ln loc bunuri materiale ale întreprinderii și ale altor întreprinderi, viata șoferului si viata cetățenilor. Că este asa o demonstrează exemplele, tristele exemple. Fotea Damian, șofer detenție devine unul din principalii lectori de economie politică ai colectivului de deținuți politici. Regimul bestial la care a fost supus însă timp de aproape trei ani în închisoare, i-a agravat boala de plămîni de care suferea. Rupta ciiză a colectivului de deținuți comuniști impune internarea lui in spitalul Cîmpina. Era însă prea tirziu, și la 1 aprilie 1929, deținuții închisorii Doftana au aflat cu durere despre moartea prematură a tovarășului lor de luptă. Ea lista fărădelegilor săvîrșite de odiosul regim burghezo-moșieresc s-a mai adăugat încă o crimă — uciderea lui Ion Fonaghi. Amintirea lui Ion Fonaghi, erou al clasei muncitoare, fiu credincios al poporului român este cinstită astăzi de întregul popor, partidului care, sub conducerea făurește societatea socialistă multilateral dezvoltată în patria noastră. M. CIOCOIU pe autobuzul 31—Nr—686 a accidentat mortal un cetățean ca urmare a nerespectării regulilor de circulație — oprirea autobuzului la 80 de metri dincolo de stație. Lazăr Vasile de pe autobuzul 31-NT-572 a accidentat grav un cetățean ca urmare a vitezei excesive și a nerespectării unui indicator. Exemplele s-ar putea înmulți. Altceva trebuie însă precizat. La I.T.A. preocuparea pentru pregătirea profesională a personalului auto este complet deficitară. Tot un exemplu va convinge: revizorul tehnic Tufan Ion, adică exact omul care are obligația să se ocupe de pregătirea profesională a conducătorilor auto nu a putut promova examenul. Mai mult, s-a prezentat la un nivel care e sub orice critică. Paradoxal e faptul că în această situație, care reprezintă prin ea însăși o permanentă sursă de pericole sociale nu se pot lua măsuri corespunzătoare. Ar însemna ca la 80 la sută din personal să i se ridice dreptul de profesare a meseriei. Este adevărat la I.T.A. planul se realizează,că însă cu oameni care nu-și cunosc bine meseria, ca să nu spunem că o cunosc prost, cu meseriași care pot gheînd greș și crea prejudicii în materiale și vieți omenești. Cum s-a ajuns la această situație compromițătoare nu mai interesează. Cum se va ieși din această situație are acum importantă. O importantă pentru care rezolvarea trebuie să vină imediat. C. L. Un neînfricat luptător 70 de ani de le nașterea lui Ion Ionaghi Pagini albe în „alfabetul“ meseriei de conducător auto Un examen cu o mie de corigenți Radu Ceontean Colind. —.«1Mm Pe șantierul Casei de cultură din Roman s-a trecut la executarea lucrărilor de finisaj exterior. Foto : C. SCARLAE Pag. 3 Tv IT011: 17 SEPTEMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii | Emisiune in limba maghiară. 18 Recitalul flautistului Jean- Pierre Rampal. Pianist Albert Guttman ! 18.45 Cadran internațional! 19.15 Anunțuri — publicitate ! 19.20 1001 de seri | 19.30 Telejurnalul de seară ! 20.00 Film serial| Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn 20.30 Rapsodia română. Horă la Prisiopi 20.50 Teatru scurt. „Faleza” de Aldo Nicolai ! 21.20 Poșta tv. de Ion Bucheru 21.30 Film artistic ! De unu] singur ! 22.55 Telejurnalul de noapte ! 23.10 închiderea emisiunii programului 1. Radio JOI. 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL * 15.00 Concursul și festivalul internațional „George Enescu“. Jurnalul festivalului ! 15.30 Melodiile anotimpurilor 18.00 Radiojurnal 16.20 Un virtuoz al naiului ! Simion Stanciu j 16.30 Agenda județeană. Brașov _ septembrie 1970 | 16 50 Tinerețea ne e dragă ! 17.05 Antena tineretului ! 17 30 Muzică populară ! 18.00 Muzică ușoară ! 18.10 Orizont științific. Centrala energetică a organismului, dinamismul resurselor sale ! 18.30 Parada melodiilor ! 19.00 Gazeta radio ! 19.30 Muzică populară ! 20.05 Tableta de seară de Octavian Fodor ! 20.10 Gință Jean Păunescu ! 29.20 Argheziană! 20.25 Muzică ușoară | 21.80 Acasă la... Dan Tărchilă | 21.20 Formația Alexandru Avramovici! 21.30 Moment poetic | 21.35 Solista seriii Mina | 22.00 Radiojurnal I 22.20 Sport ! 22.30 Romanțe ! 22.50 Muzică ușoară !0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMURII 15.00 Parada soliștilor și a orhestrei de muzică ușoară 15.30 Consultație juridică | 15.40 Publicitate radio | *16.00 Radiojurnal ! 16.20 Muzică pentru vioară și orchestră de Werner Egk! 16.42 Muzică populară ! 18.55 Sfatul medicului ! 20.00 Uverturi de estradă I 20.15 Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al armatei I 20.35 Recital de operetă Constanța Cimpeanu 20.50 Concursul și festivalul „George Enescu” i internațional 23.20—100 Concert de noapte. Pagini simfonice de mare popularitate. VINERI, 18 SEPTEMBRIE PROGRAMURI5.05— 6.00 Muzica dimineții | 6.05— 9.30 Muzică și actualități ! 9.30 Ateneu | 10.10 Curs de limba spaniolă | 10.30 Succese ale muzicii ușoare | 11.05 Arii dip 1 operete | 11.15 Suita a IlI-a pentru orchestră de Eugen Cuteanu | 11.30 De toate pentru toti... turiștii ! 11.45 Sfatul medicului ! 11.50 Cotele apelor Dunării ! 12.00 Din folclorul muzical al popoarelor! 12.15 Muzică ușoară! 12.25 Știința la zi ! 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat! 13.00 Radiojurnal ! 13.22 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu | 13.45 Rarități discografice | cîntece populare interpretate de George Folescu . 14 00 Proza vînturilor | 14.25 Selecțiuni din opereta „Frumoasa mea” de Loewe | 14 40 Publicitate radio | 14.50 Orchestra ansamblului de cîntece și dansuri din Tîrgu Mureș. PROGRAMAR 11 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) 8.25 „Sonata anonimă" — Trio pentru două viori, violoncel și clavecin de Louis Nicolas Clerambaultț 9.00 Prelucrări corale de Ion Croitoru ( 9.15 Itinerar folcloric muzical ) 9.45 Arii din opere t 10.00 Matineu teatral. „Primul gong“ de Mihai Zihai 11.10 Maria și Mărioara Precup, interprete ale cîntecului năsăudean ! 11.30 Melodii de Noru Demetriad și Elly Roman ! 12.03 Avanpremieră cotidiană! 12.15 Concert de prînzj 12.35 Emisiune literară ; 13.00 Concert de prinz — continuare ! 13.30 Cartea științifică | 13.40 Selecțiuni din opereta „Singe vienez“ de Johann Strauss | 14.08 Cîntece populare | 14.25 Opera „Don Carlos“ de Verdi | 14 55 Știința la zi. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic I „Jandarmul se însoară“ — Rouis de Fuss și Claude Gensap într-o comedie franco-italiană (10| 15| 17| 19| 21). — Pietricica i „Misteriosul ” din Cosmos* — un film japonez de anticipație, pe o temă amintind de „Godzila* (10,30| 14,30| 16,30) 18,30] 20,30). ROMAN _ 23 August 1 „Străinii* — Michel Constantin, Senta Berger și Julian Mateos într-un film de aventuri pasionante (10| 15| 17| 19| 21). — Victoria t „24—25 nu se mai înapoiază* — cineaștii sovietici vă propun un film polițist cu o intrigă alertă (14, 16, 18, 20). TÎRGU NEAMȚ — Victoria: „Splendoare în iarbă* — «n film cu deosebite virtuții, garantate și de prestigioasa semnătură a autorului , regizorul Elia Kazan (16, 18, 20). TARCAU : „Căsătorie prin mica publicitate" — producție a studiourilor poloneze t un tînăr timid, o mamă care se grăbește să devină... soacră și două posibile nurori (16, 18, 20). PIATRA NEAMȚ — Expo. Kitte memorials ®. T. Kurileant] (Biblioteca documentară, str. Ștefan cel Mare, nr. 14) — Expoziția retrospectivă Bască» Voie]®aleriile de anta» — Expoziția pictorului Radu Ceontea (sala de expoziții temporare Blocul Turn). TÎRGU NEAMȚ — Expoziție de grafică și pictură Reandra Popovici (Gala de cultură). BUUEȘTI - Expoziție de grafică militantă (căminul Cultural). Vremea mw'---* ■ - «—»--* w-iswBBsa Vremea se menține In general frumoasă și călduroasă. Gerul variabil, mai mult noros în cursul după amiezii, în special in zona de munte și-n nordul Moldovei. Local se vor semnala averse slabe de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vintul va sufla slabia potrivit cu intensificări pînă la zare din sectorul sudic. Temperatura aerului, ușor variabilă. Minimele vor oscila între 11 și 16 grade, iar maximele între 24 și 29 grade. MICA PUBLICITATE nouă, cuplet liberă cu teren 1100 mp — Piatra Neamț str. Bicazului 11. Telefon 140/1. VINZARI Vînd Skoda M.B. Telefon 11096 orele 6—8 dim. Vînd convenabil autoturism DKW în circulație. Telefon 11438. Vînd mașină Gaz R.R. stare perfectă, Ceorabia Gheorghe comuna Horia 109 Roma» Vînd magnetofon Telefunken 203 Stereo—4 piste, 2 viteze Telefon 13976. Vînd imobil, construcție DIVERSE Ghiniță Elisabeta adresează mulțumiri însoțite de recunoștință, pentru vindeca“=a nepotului său Enache Sorin, tovarășilor Dr. Chitimuș și Sava Petru de la Spitalul de pediatria din Tg. Neamț, precum și tov. Dr. chirurg Beraru pentru artistica operația făcută în obrăjorul copilului Tînăr profesor caut gazdă bloc. Adresați telefon 12586. Electrificarea Carnet de spectator (Urmare din pagina I) Consiliului popular județean. S-au trimis apoi la fiecare comună adrese pentru a se preciza condițiile de lucru, satele în care se vor executa la 1971 lucrări etc. De la unele s-au primit răspunsuri, de la altele nu. In august s-a făcut cunoscut Consiliului popular județean că prin planul de investiții pe 1971 se vor realiza cîteva axe noi (Oglinzi — Plăieșu — care va fi începută din acest an, Nemțișor – Pipirig și Dreptul Lunca). Sperăm ca protocolul să capete formă definitivă pînă la 1 noiembrie 1970. — Ce condiții vor mai fi necesare pentru un bun demaraj în 1971. — Direcția tehnică și consiliile populare comunale să aibă de acum în atenție stabilirea exactă a satelor în care se vor executa electrificări sau extinderi, votarea sumelor necesare in adunări populare, acolo unde acest lucru nu s-a făcut, și posibilitățile de asigurare din timp a stilpilor de lemn. în ce ne privește, I.R.E. și-a asigurat deja baza materială și forța de muncă pentru a executa în termen obiectivele planificate. — Am dori să încheiați cu precizarea dacă planul pe acest an va fi sau nu realizat in totalitate. — Atît obiectivele prevăzute prin plan cit și angajamentul de a realiza în plus electrificarea unui sat și de a efectua extinderi in alte 3 sate vor fi înfăptuite. Vom antrena în acest scop mare parte din forțele și mijloacele noastre, ale Șantierului de construcții-montaj din cadrul I.R.E., în deosebi. Numai pe baza îndeplinirii în totalitate a prevederilor, ne vom crea condiții ca în următorii 2 ani să electrificăm toate satele județului nostru, să ducem energia și lumina electrică pînă în cele mai îndepărtate colțuri ale meleagurilor nemțene. Cîteva date statistice asupra intîlnirii Ceahlăul — Dunărea Giurgiu (divizia B) i gazdele au inițiat 51 de atacuri, soldate cu 16 șuturi pe spațiul porții (din cele 37 riscate iin tot meciul pe direcția buturilor adverse). Dunărenii au realizat 27 de acțiuni de atac (destul de multe pentru o echipă în deplasare), dar au șutat numai de 13 ori spre poartă. La capitolul faulturi, in schimb, situația e tristă I 15 comise de pietreni, 24 de oaspeți , aproximativ un fault (oficial) la două minute (dar cite altele au fost trecute cu vederea de arbitru!). O fi publicul amator de senzații tari, dar nici chiar așa ! • Antrenorul giurgiuvenilor, fostul internațional și portar al Progresului București — Petre Mindru, departe de a fi nervos după înfrîngerea echipei sale, a venit la sfîrșitul partidei și l-a felicitat pe Virgil Rizea pentru victorie, recunoscînd superioritatea pietrenilor în acest meci. Partida de handbal de la Bacău intre Știința și Reionul (div. B) a dat naștere, mai ales în repriza secundă, la cîteva incidente reprobabile. Vâzînd că scorul la pauză (8—5 pentru Reionul) ia proporții dezastruoase în favoarea oaspeților (22—9 la un moment dat) studenții s-au dedat la cîteva gete nesportive care le-au atras eliminarea de pe teren a mult prea nervoșilor Pecher, Military Ariton și Popescu. De altfel, reloristul Samson a fost scos din teren aproape în stare de inconștiență spre finalul meciului, fiind lovit într-o manieră de-a dreptul penibilă. Antrenorul gazdelor N. Guidea, nemaiputînd suporta nici el asemenea brutalități, i-a scos din teren pe Military și Pecher (doi dintre cei mai buni jucători ai săi) încercînd să salveze astfel moțiunea de fair-play. Un gest care trebuie apreciat ca atare. • Dezolant aspect are terenul din Săvinești (tăiat pe alocuri de veritabile cărări). Dezolante și „tribunele“, improvizate din grămezi de pământ. Dar și mai dezolantă e dotația materială a celor trei echipe de fotbal ale A.S. Reionul (juniori, seniori și fete), care nu dispun toate decit de o singură minge de fotbal în stare bună, pentru antrenamente și jocuri. Poate de aceea la sfîrșitul meciului Reionul »— Celuloza, Vișan (de la gazde) a „bubuit” cu sete mingea cu care se jucase (și care aparținea oaspeților) într-un cîmp de porumb, unde cîțiva puști aveau se pare misiunea să se facă nevăzuți cu ea. A trebuit ca delegatul Celulozei să alerge după copii un cîmp întreg pentru a redobîndi balonul. Astfel, telomiștii au ratat o tentativă de îmbogățire a bazei materiale. Și cînd te gîndești că Unii tovarăși din conducerea asociației ca arși cînd le spui ceva sar de precaritatea activității lor in acest sector. Ce s-a făcut au banii pe care anul acesta Consiliul județean al Neamț i-a virat A.S. sindicatelor Reionul pentru cumpărarea de materiale și echipament sportiv 7 • Cu o scenă inedită a debutat partida de fotbal din campionatul județean Industria locală — Hîrtia, cînd arbitrul a. Corbu a fost nevoit să trimită la cabine pe doi jucători ai Industriei locale, care aveau tricouri diferite de cele ale aprigilor lor. Cei doi au revenit la niște bluze împrumutate, apropiate ca nuanță de culoare necesară. Dar Hîrtia conducea deja cu 2—0. Asociația ce părere are despre această mostră fie neglijență. £ Intr-una dim însemnările carnetului de săptămîna trecută ne manifestam îngrijorarea In legătură cu jocul dur — și deși periculos — ale extremei stîmga romașcane, Deculată că duminică, la Bicaz, „impetuosul* înaintaș al Victoriei me-a confirmat (spre regretul nostru) îngrijorarea, accidentîndu-i grav — și după toate probabilitățile intenționat — pe portarul Enăchiuc (Cimentai), în joc să-l protejeze pe jucătorul advers, care intrase deja în posesia mingii, Deem a încercat să joace mingea „făcînd abstracție” de persoana acestuia. De data aceasta, tatăl s-a terminat — din fericire — numai cu o intervenție chirurgicală la lobul urechii (în plus, portarul bicăzean a fost reușit să rămînă la postul său pînă la sfîrșitul meciului, deoarece echipa sa efectuase toate schimbările permise de regulament). Are cumva Decu și gînduri mai „serioase” ? CLASAMENTUL CAMPIONATULUI JUDEȚEAN DE FOTBAL (SENIORI) 1. HÎRTIA PIATRA NEAMȚ 2 200 7;2 4 2. RAIONUL SAVINEȘTI 2 110 5-13 3 VOLANUL BICAZ 2 110 4-13 4. UNIREA ROMAN 2 110 5-23 5. BRADUL ROZNOV 2 110 3-13 6. CELULOZA PIATRA NEAMȚ 2 020 1-12 7. CONSTRUCTORUL PIATRA NEAMȚ 2 10 14-42 8. METALUL PIATRA NEAMȚ 2 10 11-32 9. AUTOBUZUL PIATRA NEAMȚ 2 0 1 11-2 1 10. CETATEA TÎRGU NEAMȚ 2 0 110-21 11. BETONUL ROMAN 2 0 022-8 0 12. INDUSTRIA LOCALA PIATRA NEAMȚ 2 0 022-8 0