Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-18 / nr. 799
Vineri, 18 septembrie 1970 LIONIC FILIPESCU erou al clasei muncitoare între figurile de luptători revoluționari ai mișcării comuniste și muncitorești din țara noastră, care au jucat un rol important în perioada de creare a Partidului Comunist Român la loc de onoare se înscrie și Leonte Filipescu. Luptător neobosit, de la a cărei naștere se împlinesc astăzi ,5 de ani, Leonte Filipescu și-a închinat întreaga viață luptei politice a clasei muncitoare împotriva orînduirii capitaliste, pentru drepturi și libertăți democratice întregului popor. Născut la 18 septembrie 1895 în orașul Bîrlad, datorită lipsurilor materiale, copil fiind încă, face cunoștință cu exploatarea socială, trudind din zori și pînă în noapte la diferiți patroni din orașul natal, Galați sau din București. Mobilizat în armată, în timpul primului război mondial este luat prizonier și internat într-un lagăr german. Reușind să evadeze din lagăr, datorită calităților sale de revoluționar, devine în scurt timp unul dintre conducătorii grupurilor comuniste din România, unul dintre fruntașii partidului socialist împreună cu I. C. Frimu, Constantin Popovici, Gh. Cristescu și alții. Leonte Filipescu participă la organizarea demonstrației muncitorești din Piața Teatrului Național din București de la 13 decembrie 1918. în anul 1919, împreună cu alți militanți ai mișcării socialiste de la noi, desfășoară o intensă activitate de clarificare ideologică a clasei muncitoare, de transformare a par 75 ani de la naștere titlului socialist în partid marxist-leninist afiliat la Internaționala a III-a Comunistă, condusă de V. I. Lenin. Astfel, în primăvara anului 1920 la una din adunările Secțiunii București a P.S. din România, convocată din inițiativa grupurilor comuniste și condusă de L. Filipescu, a fost adoptată o moțiune prin care se cerea „afilierea la Internaționala a IlI-a”, în urma prigoanei dezlănțuite de autoritățile guvernului Averescu împotriva militanților mișcării muncitorești, după înăbușirea grevei generale din octombrie 1920, Leonte Filipescu intră în ilegalitate, activînd în condiții deosebit de grele între 3—6 martie 1921, participă la lucrările conferinței grupurilor comuniste — care stabilesc măsurile ce trebuiau luate în vederea convocării Congresului de constituire a Partidului Comunist Român, ce trebuia să aibă loc în luna mai. Urmărit însă de siguranță, Leonte Filipescu va părăsi țara neputînd participa la lucrările Congresului. Reîntors în țară după crearea P.C.R. și răspunzînd de activitatea organizației din București a partidului comunist. Leonte Filipescu și-a adus o contribuție deosebit de importantă la întărirea acestuia, prin crearea a noi nuclee de partid la Uzinele „Vulcan“, in cartierele Belu, Ferentari si Lamaître. în octombrie 1921, a fost arestat de siguranță, schingiuit și implicat în „Procesul din Dealul Spirii". Punîndu-se problema să fie escortat la închisoarea Jilava și bănuind că se pune la cale asasinarea sa, Leonte Filipescu a cerut direcției închisorii, să i se pună cătușe la mîini și la picioare, însă a fost refuzat. Astfel, a fost ucis mișelește, fiind învinuit de tentativă de evadare de sub escortă, comunistul ce nu împlinise 27 de ani — Leonte Filipescu. Prin viața și activitatea sa, Leonte Filipescu se înscrie în rîndul eroilor clasei muncitoare din România care au năzuit și au luptat pînă la sacrificiul suprem, pentru ideile marxism leninismului.. prof. C. P. ZELKTIN Servicii și... de servicii (Urmare din pag. 1) meșterii pleacă personal la București sau în alte orașe ale țării, pentru s-și procura unele piese simple și ieftine, dar indispensabile in înlăturarea unei defecțiuni. Tot astfel unitatea nu este dotată cu scule și instrumente de măsură corespunzătoare, meseriașii fiind nevoiți să apeleze la primele lor scule de acum 20 de ani. O situație oarecum asemănătoare întîlnim la secțiile de croitorie, unde cele citeva sortimente de stofă nu prea determină pe clienți să apeleze la materialul cooperativei. Corina Costea, responsabila unității de croitorie nr. 4 din Piatra Neamț, ne mărturisește că are o singură nuanță de stofă pentru paltoane și pardesie, care, după cum se știe, sunt articole ce se vor căuta cel mai mult în sezonul ce urmează. Observația este valabilă și pentru croitoriile bărbătești, ne spune Andrei Aurel, responsabilul unității nr. 2 din Piatra Neamț. Lipsesc de asemenea o serie de „mărunțișuri importante“ : nasturi la culoare, ață la culoare etc. Aceiași penurie de materiale și ustensile o reclamă și unitățile de coafură. Veronica Lazarovici, de la secția de coafură nr. 1 din Piatra Neamț, arată că este nevoită să folosească fel de fel de improvizații de fixativ, elipse bigudiuri, în lipsa celor origininale. Nu dispune nici de o serie de ustensile strict necesare , lame, brice, mașini de tuns, foarfece etc. Nici cizmăriile de comandă nu se pot lăuda că stau mai bine. La unitatea cu acest profil din orașul Bicaz, nu există nici un fel de material corespunzător pentru articolele ușoare. Un alt capitol asupra căruia vrem să ne oprim este cel al disciplinei. Ne referim atît la conduita lucrătorilor în cadrul unității, cît și la cuvîntului față de respectarea client. Nu știm dacă atmosfera pe care am întîlnit-o la Bicaz era cea obișnuită, sau era prilejuită de absența multor șefi de unitate, plecați la o paradă a modei la București. Cert este că, în majoritatea unităților, lucrătorii, dar mai ales ucenicii, păreau a se afla în zi de felache. Ucenicele de la secția tricotaje se masaseră pe scări de nu mai aveai pe unde trece și chicoteau bine dispuse. Altele plecaseră în oraș după cumpărături. Tot astfel, la cizmăria de comandă, doi ucenici se țineau de gît, sub ochii îngăduitori ai lucrătorului Anton Frasin. Alți doi lucrători erau plecați să-și rezolve unele probleme în oraș. Era înainte de orele 10, pentru a putea crede că se află cumva in pauză de prinz. La croitoria de damă, un cetățean, intelectual dintr-o comună indignat de apropiată, se arată faptul că este purtat de patru luni pe drumuri după o cămașă. La intervenția noastră, omul se domolește ! — Nu, nu ... sunt fete bune, am zis doar așa ... Iată dar un exemplu tipic de cocoloșire a lipsurilor chiar de către acei cetățeni care ar fi în deplinătatea drepturilor să le dezvăluie. Unii speră probabil că în acest fel lucrătorii îi vor avea în vedere iar altă dată îi vor servi prompt; alții nu vor să se complice. Poate de aceea și condicele de sugestii și reclamații sunt albe aproape peste tot. O sesizare sosită la ziar ne îndrepta cu siguranță spre secția de curățătorie chimică a I.I.L. „Metalurgica“ Piatra Neamț, unde o rochie adusă la curățat, se topește pur și simplu. încearcă Recepționera de aici să se eschiveze, afirmind că aici nu s-a întîmplat așa ceva. Mai sincer, șeful unității, Dumitru Osaciuc, recunoaște accidentul și promite că pe viitor nu se va mai întîmpla. In legătură cu secția de spălătorie a întreprinderii comunale Piatra Neamț, de mai multă vreme ni se semnalează că nu se respectă termenul de predare, cetățenii fiind amînați uneori de două sau trei ori pînă intră în posesia obiectului respectiv. Recepționera Olimpia Moraru a recunoscut și ea că se mai întîmplă uneori. Exemple de acest gen s-ar putea da și de la alte unități. Ne oprim aici cu convingerea că lucrătorii în cauză vor fi ajutați să se debaraseze de asemenea obiceiuri, convingere întărită și de promisiunile președinților de cooperativă. Rămîne ca U.J.C M să urmărească dacă vorbele vor avea și acoperire în fapte. E în interesul unităților respective, dar și al cetățeanului, care are dreptul la un serviciu prompt și de bună calitate. CEAH LA IM Proiectul de execuție (Urmare din pan) Ii reclamații în valoare de peste un milion lei, din cauza nerespectării parametrilor de calitate. Ca să ne facem o imagine de „cotele“ refuzurilor de calitate, menționăm faptul că pentru anul 1971, fabrica are un plan la teracotă de circa 4 milioane lei. Deci reclamațiile înregistrate pînă acum, echivalează cu producția pe un întreg trimestru. Calitatea produselor nu a putut fi îmbunătățită în condițiile actuale, iar volumul mare al reclamaților a determinat factorii de conducere să sisteze livrarea produselor în cauză. Astfel că labele arătate mai înainte se mai adaugă încă 86 mii unități cahle teracotă aflate în depozite, care nu pot fi livrate. Stoparea livrărilor este bine justificată, dar hotărîrea a fost luată cu întîrziere. După această succintă reliefare a neajunsurilor înregistrate, ne vom opri acum la cauzele care le-au determinat. — Care este sursa dereglărilor in circuitul productiv la secția de teracotă ? — Problema pusă în discuție, ne spune directorul fabricii ing. Ion Gabor, vizează aspectul tehnic de realizare al capacităților de producție. In primul rînd, proiectantul a fundamentat aplicarea în construcție a variantei tehnice realizate pe seama camierelor de materii prime (argila de Medgidia) insuficient prospectate. Se impunea deci ca proiectantul să analizeze mai în straturile de argilă profunzime pentru a avea suficiente dovezi că acestea pot să asigure aprovizionarea unei unități ce urma să se construiască. Luînd în considerație însă numai stratul de la suprafață, a decis efectuarea lucrărilor și dotarea secției cu utilajele actuale. După ce s-a epuizat argila care a fost luată în considerație, la fundamentarea părții tehnice a proiectului, linia tehnologică de dozare ș— preparare, din secția de teracotă nu mai poate prepara materia primă, care are acum caracteristici neprevăzute. In al doilea rînd, proiectantul nu a ales tipul de cuptoare de ardere care în condițiile utilizării materiei prime din studiul de fundamentare și urmînd fluxul tehnologic indicat să poată ajunge la capacitatea proiectată. Ce se întrevede pentru anul viitor ? Mari greutăți în procesul de producție, cu implicații financiare. Din planul de 4 milioane lei la teracotă, pînă acum nu s-au încheiat contracte decît pentru 700 mii lei. (marca fabricii insuficient onorată își spune cuvîntul.) Iată deci cum milioane de lei, destinați inițial pentru sporirea capacităților de producție a materialelor de construcții, se transformă la comanda diferitelor scheme și grafice ale proiectanților în probleme care dau multă bătaie de cap. Intrucît lucrările de investiții de abia terminate necesită alte sume de cheltuit pentru readaptarea la noile condiții, este de așteptat ca toți factorii interesați Ministerul Industriei Materialelor de Construcții, Centrala industrială, proiectantul și Fabrica de cărămizi Romane să stabilească cu precizie părțile de vină ale fiecăruia, precum și măsurile concrete ce trebuie luate pentru ca milioanele cheltuite cu această investiție să aibă eficiența economică scontată. Sunt verificați parametri tehnici ai producției de la secția lactama 11 de pe platforma Săvinești. Piatra Neamț. Orașul văzut dintr-un unghi inedit. Hoți de doi bani! ?... (Urmare din pagina I) delapidează zeci și zeci de mii de lei ; gustul pentru o existență ușoară fără efort, mișcare în perimetrul îngust, anacronic și nociv al mentalității individualiste, apetența cîștigului fără muncă. Spuneam că cei mai mulți hoți de doi bani își fac mendrele în locuri de deservire publică, punînd mîna pe bunul obștesc. Și se mai plîng de asprimea pedepselor. Pentru cei ce se temelia prosperității ating de colective nu poate exista inimă de mamă Să reamintim ce spune noul Cod penal : însușirea unor obiecte aparținînd proprietății socialiste se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani, iar în caz de furt calificate cu închisoare de la un an la 4 ani (cînd fapta a avut consecințe grave, pedeapsa e cuprinsă între 3 și 12 ani). Hoții de doi bani nu sparg seifuri, nu umblă în miez de noapte cu chei potrivite, nu escaladează garduri, nu forțează uși. Ei fură de unde pot „mărunțișuri", o sticlă de băutură, o conservă, uu săpun o pastă de dinți... culpabilitatea e minoră. Aparent. Aparent, numai, pentru că hoții de doi bani sunt infractori în toată regula. Un leu dacă furi, tot hoț te numești. Chiar dacă nu întotdeauna faptele îmbracă un aspect penal, culpa morală tot rămîne. Ei sînt infractori in primul rînd față de etica socialistă, față de organismul sănătos al societății noastre. Și, fată de acești indivizi nu-și au locul cumsecădenia, îngăduința, toleranța. sport- sport „Cupa României“ la fotbal Cimentul Penicinara și 2-0 (0-0) Meci plăcut, îndeosebi în repriza a II-a, cînd echipa locală și-a asigurat calificarea pentru turul următor prin golurile (min. 50) și Voininschi (min. marcate de Copot 61). Fazele de poartă au abundat de ambele părți, cele două linii de înaintare dovedindu-se foarte active, dar și neinspirate în finalizare. Chelaru (min. 11 și 23),Calancea (min. 18) și Voininschi (min. 57) de la gazde, precum și Bordea (min. 40) si Turita (min. 79 și 81) de la Penicilina au ratat cu ușurință situații favorabile de a înscrie, în prima repriză, caracterizată în general printr-un loc la mijlocul terenului, cea mai mare ocazie de gol, irosită însă cu seninătate, a avut-o Cimentul : în min. 57, Voininschi, deși cu poarta goală în față, după ce driblase apărarea și portarul oaspeților, a vrut să-l mai dribleze o dată pe portarul Maxim (Penicilina) aflat la pămînt și acesta... l-a prins de picior, împiedicîndu-l să introducă balonul în poartă. Infracțiune clară, dar arbitrul băcăuan I. Dimitrevici o trece cu vederea, nesancționînd apoi (evident, spre compensare) un fault clar în careu asupra ieșeanului Turița (min. 81). Din echipa gazdelor s-au remarcat Vasilache, Varlam, Strîmbu ,și debutantul Dănălache , sub orice critică, jocul fundașului Marc. Cu excepția celor două faze semnalate, foarte bun arbitrajul brigăzii I. Dimitrevici (Bacău), I. Corbu și V. Băluță Piatra Neamț. ȘTEFAN GHIMPE (corespondent) Metalul Piatra Neamț - Victoria Roman 1-4 (M) Putem spune că pentru Victoria meciul a constituit o bună verificare înaintea partidei de duminică cu Textila Buhuși. Prima repriză se desfășoară într-un ritm foarte susținut: metalurgiștii se avîntă curajos în atac, caută culoare de lut, dar forma bună a liniei de fund adverse, în frunte cu Ungureanu (foarte bun în jocul la intercepție), nu cedează decît o singură dată. Romașcanii sunt totuși aceia care deschid scorul (min. 15) prin Pescu, la un luft al lui Bucșă ; gazdele egalează printr-o lovitură de la 18 m executată impecabil de Cenușă (min. 18). Jocul se echilibrează apoi pînă la sfîrșitul reprizei. După pauză, Victoria intră decisă „să încheie socotelile" și același Pescu (min. 57) aduce avantaj echipei sale cu concursul portarului Băieșu (Metalul). Din acest moment, romașcanii pun stăpînire pe joc și înscriu din nou prin Catargiu (după ce a tentat întreaga apărare) și Apostol (tot cu concursul Băieșu). Deci, 4—1 pentru Victoria, portarului scor care exprimă clar diferența de valoare dintre cele două echipe. De menționat că, în alte două situații de joc, gazdele au fost salvate de o majorare și mai severă a scorului datorită opoziției... darelor. De asemenea, faptul că romașcanii nu au sesizat tactica jocului la ofsaid practicat de apărarea Metalului, i-a ajutat pe pietreni „să scape cu fața curată" în numeroase situații critice pentru defensiva metalurgiștilor Prof. Dumitru TERBESCU, (corespondent) Minimum 80.000 tone (Urmare din pagina I) plante. Trebuie așadar revăzută problema în lumina posibilităților și a nevoilor, cu atît mai mult cu cît cooperativa din Dulcești are un mare efectiv de animale. Inginerul șef al CAP Girov, tovarășul Stan Iordăchescu, opinează pentru realizarea a circa 200 tone siloz pe bază de porumb și colete de sfeclă, întrucît cooperativa este mare cultivatoare de sfeclă si beneficiază de 2.500 tone de borhot. în unele cazuri, s-au exprimat și unele îndoieli în legătură cu eficienta sau ineficienta silozului în furajarea animalelor, îndoieli care după ani și ani de experiență în acest domeniu, nu-și mai au justificarea. Argumentul că produse proveniți de la vacile furajate cu siloz sunt decalcifiați și puțin viabili, are de fapt la bază greșita administrare a silozului, excesul de suculente, în special în a doua parte a iernii, cînd îmbținîndu-se fibroasele și concentratele, se dau furaje suculente în exces. Problema se pune în sensul întocmirii de rații între categoriile de echilibrare furaje pe întreaga perioadă de stabulatie. Este greșit să se desfacă silozurile abia în ianuarie — februarie, după ce pînă atunci vitele au fost hrănite cu fin și coceni. Bunul gospodar trebuie să desfacă primul siloz încă de la căderea iernii, cînd toate sursele vegetale din cîmp s-au epuizat. Este necesar în aceste zile, ca acele tarlale de porumb care nu vor ajunge la maturitate să fie recoltate, aceasta însă numai în baza avizului Direcției agricole județene. La recoltarea porumbului pentru boabe, care va începe curînd, trebuie să intre în lan tocătoarele mecanice. Cocenii, tocați direct în cîmp, să fie depuși în silozuri. Acolo unde nu există tocătoare mobile, se vor aduce cocenii la tocat la tocătoarele stabile, pornindu-se de la ideea că cocenii nu mai trebuie ținuți în glugi , ci însilozați încă de cu toamnă. Coletele de sfeclă trebuie însilozate fie în amestec cu cocenii de porumb, fie cu vrejii de cartofi cosiți, cu mohor, cu resturile vegetale din grădini, fie cu paie, cu fin din baline, pălării de floarea soarelui etc. Va trebui să se urmărească însă, ca coletele să se însilozeze de regulă cu o plantă graminee, pentru a-i îmbogăți valoarea nutritivă. indicîndu-se să se folosească gropile din anii trecuți, se insistă pentru realizarea de silozuri de suprafață înconjurate de baloți de paie, care se păstrează foarte bine. Important este însă ca umectarea să se facă corespunzător iar presarea perfectă, pentru a nu se înlesni alte fermentații decît cea lactică este necesar să se realizeze întreaga cantitate de siloz planificată, de aceasta depinzînd în primul rînd producția de lapte. Pag. 3 SMIAM La bîlci merge ? î Se știe că o sticlă de citronadă costă 0,75 lei. ■ Acest lucru atît mai mult trebuie oa să-l știe , cel care o vinde. Toporan Elena din municipiul g | Roman, strada Aprodu | Arbore, nr. 9, n-a avut g ținere de minte, deși era angajată ca gestionară chiar la unitatea care produce citronadă, respectiv întreprinderea de industrie locală „Șiretul“, din localitate. Cu ocazia bîlciului din satul Pildești, comuna Cordun, s-a deplasat aici cu 1500 | sticle de citronadă: „Cine mai ia, cine mai cumpără. Un leu sticla. Nu- i mai un leu“. Reclama | gestionarei a ajuns și la urechile organelor de miliție care i-au amintit care este prețul corect. Oricum, lapsusul gestionare i se cere tratat instanță. Ca să țină minunte ... V*ati §i ' „lecturat“ buletinul ? Pe coperta fiecărui bun latin de identitate se află citeva instrucțiuni a ■ căror încălcare aduce pe purtător în postura de contravenient. Și cazurile nu sunt rare. Cu ocazia ■ unei acțiuni organizate de miliția municipiului , Roman la apartamentele Șantierului de construcții nr. 2 Și pe câteva străzi, din mai puțin de două sute de persoane controlate, 54 au fost găsite fără viza de flotant, deși locuiau de mai mult timp în oraș. 48 de contravenienți au fost amengjați. Cei cu musca pe g căciulă să reflecteze ! Un „microbist“ ! Nu, nu e vorba de fot bal, ci de „microbiștii auto“ ( cum vede omul g | un autoturism, „microbul“ începe să lucreze și, nici una nici două, visula se trezește la volan. Un „microbist“ este și Cioba I un Ioan, din orașul Tirigu Neamț, str. Ion Creangă, nr. 53. Prin spargerea geamului de la portiera I autoturismului IBG 2036, I a pătruns în mașină de I unde a sustras o sumă I de bani i apoi, cu o chemie de contact găsită in Storpedou a încercat sa pornească motorul. A fost surprins de proprietar și I dat pe mîna organelor I de cercetare penală. De-acum „microbistul“ I va fi trimis la „plimbare“ pe cale legală. Cît nu-i iarnă la ușă ■ Om cumsecade Dumitru Dinu, șeful echipei ■ de construcții din C.A.P. Dulcești. E atît de cum isecade, incit îi sînt re- cunoscători mulți oameni din sat cărora le-a ridicat sau le-a reparat casele, inclusiv membrii echipei pe care-i repartizează banci, bacolo, după comandă și buget. Un singur lucru a uitat în toamna aceasta că mai sunt și în cooperativă riscai treburi, dintre care cea mai urgentă este amenajarea îngrășăitoriei de porci, care are nevoie de uși, padocuri și de diverse finisări. Sarcina de a-i reda memoria și-a luat-o colectivul de redacție al gazetei satirice. „Ghim- Spele“ și-a făcut datoria. Așteptăm să și-o facă și echipa. Cît nu-i încă iarna la ușă. Mica publicitate VINZARI Vînd Skoda 1000 M. B. Telefon 11096 orele 6—8 dim. Radio VINERI 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 15 Concursul și festivalul internațional „George Enescu“ 15.45 Melodii din filme ; 16 Radiojurnal ; 16.3Q Melodii de curînd lansate ; 17.05 Pentru patrie ; 17.35 Muzică populară ; 18 Recital de operetă Nicolae Țăranu ; 18.10 Revista economică ; 18.30 Concertul nr.2 în re minor pentru pian și orchestră de Mendelssohn- Bartholdy ; 19 Gazeta radio ; 19.30 Din tezaurul folclorului nostru muzical ; 20.05 Tableta de seară ; 20.10 Microrecital Julie Driscoll ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21 Atențiune părinți; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solistul serii 1 Aurelian Andreescu ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Jazz ; 23 Muzică ușoară ; 0.03 — 3 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Muzică ușoară ; 15.40 Publicitate radio 16 Radiojurnal ; 16-20 Melodii interpretate de Amalia Rodriguezi 16.30 Tribuna radio; 16,45 Cîntece și jocuri populare ; 17 Cavalcada ritmurilor; 18,30 Curs de limba spaniolă; 18.50 — 365 de cintece ; 19 Muzică ușoară ; 19-30 Dezbateri culturale ; 19.50 Noapte bună copii ; 20 Opera „Boris Godunov“ de Modest 23 Capodopere ale Musorgski; muzicii a preclasice s 24 -- 1 Simfonia IlI-a de Gheorghe Dumitrescu. SIMBATA 19 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 — 6 Muzica dimineții 16.05 — 9.30 Muzică și actualități 1 9.30 Miorița ; 10.05 Piese instrumentale; 10.30 Din țările socialiste j 11.05 Muzică ușoară ; 11.18 Dansuri simfonice ; 11.45 Sfatul medicului; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.15 Melodii de Vasile Veselovski ; 12.30 intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.30 Radioclub turistic ; 13.50 Cîntă Maria Badiu ; 14 zical; 14.40 Caleidoscop muMuzică populară. PROGRAMUL N 8.10 Tot înainte ! 8.25 Silita pentru orchestră „Iberia“ de Albenizi 9.25 Orchestra de muzică populară „Bărăganul“ din Slobozia I 10.05 Radioenciclopedie pentru tineret ț 11 Pagini din opera „Beatrice di Tenda“ de Bellini ț 11.20 Prelucrări de folclor ; 11.35 Muzică ușoară ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Cîntecele Vienei ; 13.30 Arii și scene din opere comice ; 14.68 Formații românești de muzică ușoară ; 14.30 Sonatina pentru oboi și pian și Suita pentru clarinet și pian de Paul Jelescu. Tv VINERI 18 SEPTEMBRIE 16 Deschiderea emisiunii ; 18.30 Căminul ; 19.15 Anunțuri publicitare ; 19.20 — 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Reflector ; 20.15 Mai aveți o întrebare ? Viteza și... viteze ; 21.20 El Sombrero ; 22 Simfonia a IX-a de Franz Schubert interpretată de „London Symphony Orchestra“ ( 23 Telejurnalul de noapte ) 23.10 închiderea emisiunii. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramie i „Jandarmul se însoară* — Louis de Eudes și Claude Gensac intr-o comedie franco-italiană (10| 15| 17| 19[ 21). — Pietricica 1 „Misteriosul fi din Cosmos* — un film japonez de anticipație, pe o temă amintind de „Godzila* (10.301 14.301 16.301 18.301 20,30). SĂVINEȘTI — Arta . „Mireasa era în negru“ un straniu film de aventuri cu Jeanne Moreau în rolul principal (15, 17, 19, 21). ROMAN _ 23 August 1 „Străinii* — Michel Constantin, Sent- Berger și Julian Mateos intr-un film de aventuri pasionante (10| 15| 17( 191 21). — Victoria : „24—25 nu se mai înapoiază“ — cineaștii sovietici vă propun un film polițist cu o intrigă alertă (14, 16, 18, 20). TÎRGU NEAMȚ — Victoria: „Splendoare în iarbă“ — un film cu deosebite virtuții, garanjate și de prestigioasa semnătură a autorului , regizorul Elia Kazan (16, 18. 29) BICAZ — Central : „Afurisitul de bunic“ — o fabulă conjugală plină de poezie, umor, dar și puțină ...convenție , protagonist : Michel Slipon (16, 18, 20). TARCAU : „Ghici, cine vine la cină ?“ — Spencer Tracy, Katharine Hepburn și ney Poitier într-un film Lidde Stanley Kramer (16, 18, 20). Expoziții PIATRA NEAMȚ - Expoziție memorials ©. T. Kirileanu (Biblioteca documentară, str. Ștefan cel Mare, nr. 14) 1 — Expoziția retrospectivă Lascăr Vorel (Galeriile de artă) — Expoziția pictorului Banu Ceontea (Sala de expoziții temporare Blocul Turn). NRI.IMAMI ExpOZiie de grafică și pictură Leandru Popovici (Casă de cultură). BOUEȘTI — Expoziție de grafică militantă (căminul cultural). BALIADEȘTI „ Expoziție de grafică militantă (căminul cultural). AOAPIA — Expoziție de reproduceri In culori Nicolae Grigorescu (căminul cultural). muzee PIATRA NEAMȚ - Muzeul județean de Istorie, Piața Libertate nr. 1. — Muzeu) memorial Calistrat Hogaș ști Calistrat Hogașart. Muzeul județean de științe naturale strada VI Lenin nr 82 ROMAMI • Muzeul de istorie al municipiului ) — Muzeul de științe naturale și parcul zoelooo. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie str. V. I. Lenin, — Muzeul memorial „Ion Creangă” Bumulești VINAIORi neamț — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu” BICAZ — Muzeul hidroenergetic și de Istorie. Vremea Vreme în general frumoasă, cu cerul senin pînă la noroi. Izolat, sînt posibile ploi slabe. Vîntul va sufla potrivit din noroi. Temperatura în scădere ușoară. Minimele vor oscila între 10 și 15 grade iar maximile între 20 și 25 grade. !