Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-18 / nr. 799

Vineri, 18 septembrie 1970 LIONIC FILIPESCU erou al clasei muncitoare între figurile de luptători re­voluționari ai mișcării comu­niste și muncitorești din țara noastră, care au jucat un rol important în perioada de cre­­are a Partidului Comunist Ro­mân la loc de onoare se în­scrie și Leonte Filipescu. Luptător neobosit, de la a cărei naștere se împlinesc as­tăzi ,5 de ani, Leonte Filipescu și-a închinat întreaga viață luptei politice a clasei munci­toare împotriva orînduirii ca­pitaliste, pentru drepturi și li­bertăți democratice întregului popor. Născut la 18 septembrie 1895 în orașul Bîrlad, datorită lip­surilor materiale, copil fiind încă, face cunoștință cu ex­ploatarea socială, trudind din zori și pînă în noapte la dife­riți patroni din orașul natal, Galați sau din București. Mobili­­­zat în armată, în timpul pri­mului război mondial este lu­at prizonier și internat într-un lagăr german. Reușind să e­vadeze din lagăr, datorită cali­tăților sale de revoluționar, de­vine în scurt timp unul dintre conducătorii grupurilor comu­niste din România, unul dintre fruntașii partidului socialist împreună cu I. C. Frimu, Constantin Popovici, Gh. Cris­­tescu și alții. Leonte Filipescu participă la organizarea de­monstrației muncitorești din Piața Teatrului Național din Bu­curești de la 13 decembrie 1918. în anul 1919, împreună cu alți militanți ai mișcării so­cialiste de la noi, desfășoară o intensă activitate de clarifi­care ideologică a clasei mun­citoare, de transformare a par­ 75 ani de la naștere titlului socialist în partid mar­­xist-leninist afiliat la Interna­ționala a III-a Comunistă, condusă de V. I. Lenin. Astfel, în primăvara anului 1920 la una din adunările Secțiunii București a P.S. din România, convocată din inițiativa grupu­­rilor comuniste și condusă de L. Filipescu, a fost adoptată o moțiune prin care se cerea „afilierea la Internaționala a IlI-a”, în urma prigoanei dezlănțu­ite de autoritățile guvernului Averescu împotriva militan­ților mișcării muncitorești, după înăbușirea grevei gene­rale din octombrie 1920, Le­onte Filipescu intră în ilega­­litate, activînd în condiții deo­sebit de grele între 3—­6 mar­tie 1921, participă la lucrările conferinței grupurilor comu­niste — care stabilesc măsu­rile ce trebuiau luate­ în vede­rea convocării Congresului de constituire a Partidului Comu­nist Român, ce trebuia să aibă loc în luna mai. Urmărit însă de siguranță, Leonte Filipescu va părăsi țara neputînd parti­cipa la lucrările Congresului. Reîntors în țară după cre­area P.C.R. și răspunzînd de activitatea organizației din București a partidului comu­nist. Leonte Filipescu și-a adus o contribuție deosebit de im­portantă la întărirea acestuia, prin crearea a noi nuclee de partid la Uzinele „Vul­can“, in cartierele Belu, Ferentari si Lamaître. în octombrie 1921, a fost a­­restat de siguranță, schingiuit și implicat în „Procesul din Dealul Spirii". Punîndu-se pro­blema să fie escortat la închi­soarea Jilava și bănuind că se pune la cale asasinarea sa, Leonte Filipescu a cerut direc­ției închisorii, să i se pună cătușe la mîini și la picioare, însă a fost refuzat. Astfel, a fost ucis mișelește, fiind învi­nuit de tentativă de evadare de sub escortă, comunistul ce nu împlinise 27 de ani — Le­onte Filipescu. Prin viața și activitatea sa, Leonte Filipescu se înscrie în rîndul eroilor clasei muncitoa­re din România care au năzuit și au luptat pînă la sacrificiul suprem, pentru ideile marxism leninismului.. prof. C. P. ZELKTIN Servicii și... de servicii (Urmare din pag. 1) meșterii pleacă personal la București sau în alte orașe ale țării, pentru s-și procura unele piese simple și ieftine, dar indispensabile in înlăturarea unei defecțiuni. Tot astfel uni­tatea nu este dotată cu scule și instrumente de măsură corespunzătoare, meseriașii fiind nevoiți să apeleze la pri­mele lor scule de acum 20 de ani. O situație oarecum asemănă­toare întîlnim la secțiile de croitorie, unde cele citeva sortimente de stofă nu prea determină pe clienți să apeleze la materialul cooperativei. Corina Costea, responsabila uni­tății de croitorie nr. 4 din Piatra Neamț, ne mărturisește că are o singură nuanță de stofă pentru paltoane și pardesie, care, după cum se știe, sunt articole ce se vor căuta cel mai mult în sezonul ce urmează. Observația este valabilă și pentru croitoriile bărbătești, ne spune Andrei Aurel, responsabilul unității nr. 2 din Piatra Neamț. Lipsesc de asemenea o serie de „mă­runțișuri importante“ : nasturi la culoare, ață la culoare etc. Aceiași penurie de materiale și ustensile o reclamă și unită­țile de coafură. Veronica Lazarovici, de la secția de coafură nr. 1 din Piatra Neamț, arată că este nevoită să folosească fel de fel de impro­vizații de fixativ, elipse bigudiuri, în lipsa celor origi­ni­nale. Nu dispune nici de o serie de ustensile strict necesare , lame, brice, mașini de tuns, foarfece etc. Nici cizmăriile de comandă nu se pot lăuda că stau mai bine. La unitatea cu acest profil din orașul Bicaz, nu există nici un fel de material corespunză­tor pentru articolele ușoare. Un alt capitol asupra căruia vrem să ne oprim este cel al disciplinei. Ne referim atît la conduita lucrătorilor în cadrul unității, cît și la cuvîntului față de respectarea client. Nu știm dacă atmosfera pe care am întîlnit-o la Bicaz era cea obișnuită, sau era prilejuită de absența multor șefi de unitate, plecați la o paradă a modei la București. Cert este că, în majoritatea unităților, lucrăto­rii, dar mai ales ucenicii, păreau a se afla în zi de felache. Ucenicele de la secția tricotaje se masaseră pe scări de nu mai aveai pe unde trece și chicoteau bine dispuse. Altele plecaseră în oraș după cumpă­rături. Tot astfel, la cizmăria de comandă, doi ucenici se țineau de gît, sub ochii în­găduitori ai lucrătorului Anton Frasin. Alți doi lucrători erau plecați să-și rezolve unele­­ probleme în oraș. Era înainte de orele 10, pentru a putea crede că se află cumva in pauză de prinz. La croitoria de damă, un cetățean, intelectual dintr-o comună indignat de apropiată, se arată faptul că este purtat de patru luni pe drumuri după o cămașă. La intervenția noastră, omul se domolește ! — Nu, nu ... sunt fete bune, am zis doar așa ... Iată dar un exemplu tipic de cocoloșire a lipsurilor chiar de către acei cetățeni care ar fi în deplinătatea drepturilor să le dezvăluie. Unii speră proba­bil că în acest fel lucrătorii îi vor avea în vedere iar altă dată îi vor servi prompt; alții nu vor să se complice. Poate de a­­ceea și condicele de sugestii și reclamații sunt albe aproape peste tot. O sesizare sosită la ziar ne îndrepta cu siguranță spre secția de curățătorie chimică a I.I.L. „Metalurgica“ Piatra Neamț, unde o rochie adusă la curățat, se topește pur și simplu. încearcă Recepționera de aici să se eschiveze, afirmind că aici nu s-a întîmplat așa ceva. Mai sincer, șeful unității, Dumitru Osaciuc, recunoaște accidentul și promi­te că pe viitor nu se va mai întîmpla. In legătură cu secția de spălătorie a întreprinderii co­munale Piatra Neamț, de mai multă vreme ni se semnalează că nu se respectă termenul de predare, cetățenii fiind amînați uneori de două sau trei ori pî­nă intră în posesia obiectului respectiv. Recepționera Olimpia Moraru a recunoscut și ea că se mai întîmplă uneori. Exemple de acest gen s-ar putea da și de la alte unități. Ne oprim aici cu convingerea că lucrătorii în cauză vor fi ajutați să se debaraseze de asemenea obiceiuri, convingere întărită și de promisiunile președinților de cooperativă. Rămîne ca U.J.C­ M­ să urmă­rească dacă vorbele vor avea și acoperire în fapte. E în interesul unităților respective, dar și al cetățeanului, care are dreptul la un serviciu prompt și de bună calitate. C­E­A­H L­A IM Proiectul de execuție (Urmare din pan) Ii reclamații în valoare de peste un milion lei, din cauza neres­­pectării parametrilor de calitate. Ca să ne facem o­ imagine de „cotele“ refuzurilor de cali­tate, menționăm faptul că pentru anul 1971, fabrica are un plan la teracotă de circa 4 milioane lei. Deci reclamațiile înregistrate pînă acum, echiva­lează cu producția pe un întreg trimestru. Calitatea pro­duselor nu a putut fi îmbună­tățită în condițiile actuale, iar volumul mare al reclamaților a determinat factorii de condu­cere să sisteze livrarea produ­selor în cauză. Astfel că la­bele arătate mai înainte se mai adaugă încă 86 mii unități cahle teracotă aflate în depozi­te, care nu pot fi livrate. Stopa­rea livrărilor este bine justi­ficată, dar hotărîrea a fost luată cu întîrziere. După această succintă relie­fare a neajunsurilor înregistra­te, ne vom opri acum la cauze­le care le-au determinat. — Care este sursa dereglă­rilor in circuitul productiv la secția de teracotă ? — Problema pusă în discuție, ne spune directorul fabricii ing. Ion Gabor, vizează aspectul tehnic de realizare al capacită­ților de producție. In primul rînd, proiectantul a fundamen­tat aplicarea în construcție a variantei tehnice realizate pe seama camierelor de materii prime (argila de Medgidia) insuficient prospectate. Se im­punea deci ca proiectantul să analizeze mai în straturile de argilă profunzime pentru a avea suficiente dovezi că aces­tea pot să asigure aproviziona­rea unei unități ce urma să se construiască. Luînd în con­siderație însă numai stratul de la suprafață, a decis efectuarea lucrărilor și dotarea secției cu utilajele actuale. După ce s-a epuizat argila care a fost luată în considerație, la fundamenta­rea părții tehnice a proiectului, linia tehnologică de dozare ș— preparare, din secția de teraco­tă nu mai poate prepara materia primă, care are acum caracteristici neprevăzute. In al doilea rînd, proiectantul nu a ales tipul de cuptoare de ardere care în condițiile utili­zării materiei prime din studiul de fundamentare și urmînd fluxul tehnologic indicat să poată ajunge la capacitatea proiectată. Ce se întrevede pentru anul viitor ? Mari greutăți în procesul de producție, cu im­­plicații financiare. Din planul de 4 milioane lei la teracotă, pînă acum nu s-au încheiat contracte decît pentru 700 mii lei. (marca fabricii insuficient onorată își spune cuvîntul.) Iată deci cum milioane de lei, destinați inițial pentru sporirea capacităților de producție a materialelor de construcții, se transformă la comanda diferite­lor scheme și grafice ale proiectanților în probleme care dau multă bătaie de cap. Intrucît lucrările de investiții de abia terminate necesită alte sume de cheltuit pentru rea­daptarea la noile condiții, este de așteptat ca toți factorii interesați­­­ Ministerul Indus­triei Materialelor de Construcții, Centrala industrială, proiectan­tul și Fabrica de cărămizi Roman­e să stabilească cu precizie părțile de vină ale fiecăruia, precum și măsurile concrete ce trebuie luate pentru ca milioanele cheltuite cu aceas­tă investiție să aibă eficiența economică scontată. Sunt verificați parametri tehnici ai producției de la secția lactama 11 de pe platforma Săvinești. Piatra Neamț. Orașul văzut dintr-un unghi inedit. Hoți de doi bani! ?... (Urmare din pagina I) delapidează zeci și zeci de mii de lei ; gustul pentru o existen­ță ușoară fără efort, mișcare în perimetrul îngust, anacronic și nociv al mentalității individualiste, apetența cîștigu­­lui fără muncă. Spuneam că cei mai mulți hoți de doi bani își fac mendrele în locuri de deservire publică, punînd mîna pe bunul obștesc. Și se mai plîng de asprimea pedepselor. Pentru cei ce se temelia prosperității ating de colective nu poate exista inimă de mamă Să reamintim ce spune noul Cod penal : însușirea unor obiecte aparținînd proprietății socialiste se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani, iar în caz de furt calificat­e cu închisoare de la un an la 4 ani (cînd fapta a avut consecin­țe grave, pedeapsa e cuprinsă între 3 și 12 ani). Hoții de doi bani nu sparg seifuri, nu umblă în miez de noapte cu chei potrivite, nu escaladează garduri, nu forțează uși. Ei fură de unde pot „mărunțișuri", o sticlă de băutură, o conservă, uu săpun o pastă de dinți... culpabilitatea e minoră. Aparent. Apa­rent, numai, pentru că hoții de doi bani sunt infractori în toată regula. Un leu dacă furi, tot hoț te numești. Chiar dacă nu întotdeauna faptele îmbracă un aspect penal, culpa morală tot rămîne. Ei sînt infractori in primul rînd față de etica socia­listă, față de organismul sănătos al societății noastre. Și, fată de acești indivizi nu-și au lo­cul cumsecădenia, îngăduința, toleranța. sport- sport „Cupa României“ la fotbal Cimentul­­ Penic­­ina­ra și 2-0 (0-0) Meci plăcut, îndeosebi în repriza a II-a, cînd echipa locală și-a asigurat calificarea pentru turul următor prin golurile (min. 50) și Voininschi (min. marcate de Copot 61). Fazele de poartă au abundat de ambele părți, cele două linii de înaintare dovedindu-se foarte active, dar și neinspirate în finalizare. Chelaru (min. 11 și 23),Calancea (min. 18) și Voininschi (min. 57) de la gazde, precum și Bordea (min. 40) si Tu­­rita (min. 79 și 81) de la Penicilina au ratat cu ușurință­ situații favorabile de a înscrie, în prima repriză, caracterizată în general printr-un loc la mijlocul terenului, cea mai mare ocazie de gol, irosită însă cu seninătate, a avut-o Cimentul : în min. 57, Voininschi, deși cu poarta goală în față, după ce driblase apă­rarea și portarul oaspeților, a vrut să-l mai dribleze o dată pe portarul Maxim (Penicilina) aflat la pămînt și acesta... l-a prins de picior, împiedicîndu-l să introducă balonul în poartă. Infracțiune clară, dar arbitrul băcăuan I. Dimi­­trevici o trece cu vederea, nesancționînd apoi (evident, spre compensare) un fault clar în ca­reu asupra ieșeanului Turița (min. 81). Din echipa gazdelor s-au remarcat Vasi­­lache, Varlam, Strîmbu ,și debutantul Dănă­­lache , sub orice critică, jocul fundașului Marc. Cu excepția celor două faze semnalate, foarte bun arbitrajul brigăzii I. Dimitrevici (Bacău), I. Corbu și V. Băluță Piatra Neamț. ȘTEFAN GHIMPE (corespondent) Metalul Piatra Neamț - Victoria Roman 1-4 (M) Putem spune că pentru Victoria meciul a constituit o bună verificare înaintea partidei de duminică cu Textila Buhuși. Prima repriză se desfășoară într-un ritm foarte susținut: meta­­lurgiștii se avîntă curajos în atac, caută cu­loare de lut, dar forma bună a liniei de fund adverse, în frunte cu Ungureanu (foarte bun în jocul la intercepție), nu cedează decît o singură dată. Romașcanii sunt totuși aceia care deschid scorul (min. 15) prin Pescu, la un luft al lui Bucșă ; gazdele egalează printr-o lovitură de la 18 m executată impecabil de Cenușă (min. 18). Jocul se echilibrează apoi pînă la sfîrșitul reprizei. După pauză, Victoria intră decisă „să în­cheie socotelile" și același Pescu (min. 57) a­­duce avantaj echipei sale cu concursul porta­rului Băieșu (Metalul). Din acest moment, ro­mașcanii pun stăpînire pe joc și înscriu din nou prin Catargiu (după ce a tentat întreaga apă­rare) și Apostol (tot cu concursul Băieșu). Deci, 4—1 pentru Victoria, portarului scor care exprimă clar diferența de valoare dintre cele două echipe. De menționat că, în alte două si­tuații de joc, gazdele au fost salvate de o ma­­jorare și mai severă a scorului datorită opozi­ției... darelor. De asemenea, faptul că romaș­canii nu au sesizat tactica jocului la ofsaid practicat de apărarea Metalului, i-a ajutat pe pietreni „să scape cu fața curată" în numeroase situații critice pentru defensiva metalurgiștilor Prof. Dumitru TERBESCU, (corespondent) Minimum 80.000 tone (Urmare din pagina I) plante. Trebuie așadar revă­zută problema în lumina posi­bilităților și a nevoilor, cu atît mai mult cu cît cooperativa din Dulcești are un mare efec­tiv de animale. Inginerul șef al CAP Girov, tovarășul Stan Iordăchescu, opinează pentru realizarea a circa 200 tone si­loz pe bază de porumb și co­­lete de sfeclă, întrucît coope­rativa este mare cultivatoare de sfeclă si beneficiază de 2.500 tone de borhot. în unele cazuri, s-au expri­mat și unele îndoieli în legă­­tură cu eficienta sau ineficien­ta silozului în furajarea ani­malelor, îndoieli care după ani și ani de experiență în acest domeniu, nu-și mai au justifi­­carea. Argumentul că produse proveniți de la vacile furajate cu siloz sunt decalcifiați și pu­țin viabili, are de fapt la bază greșita administrare a silozu­lui, excesul de suculente, în special în a doua parte a ier­nii, cînd îmb­ținîndu-se fi­broasele și concentratele, se dau furaje suculente în exces. Problema se pune în sensul întocmirii de rații între categoriile de echilibrare furaje pe întreaga perioadă de stabu­­latie. Este greșit să se desfacă silozurile abia în ianuarie — februarie, după ce pînă atunci vitele au fost hrănite cu fin și coceni. Bunul gospodar trebuie să desfacă primul siloz încă de la căderea iernii, cînd toate sursele vegetale din cîmp s-au epuizat. Este necesar în aceste zile, ca acele tarlale de porumb care nu vor ajunge la maturi­tate să fie recoltate, aceasta însă numai în baza avizului Direcției agricole județene. La recoltarea porumbului pentru boabe, care va începe curînd, trebuie să intre în lan tocătoa­rele mecanice. Cocenii, tocați di­rect în cîmp, să fie depuși în si­lozuri. Acolo unde nu există tocătoare mobile, se vor aduce cocenii la tocat la tocătoarele stabile, pornindu-se de la i­­deea că cocenii nu mai trebuie ținuți în glugi , ci însilozați în­că de cu toamnă. Coletele de sfeclă trebuie însilozate fie în amestec cu cocenii de porumb, fie cu vrejii de cartofi cosiți, cu mohor, cu­ resturile vege­tale din grădini, fie cu paie, cu fin din baline, pălării de floa­rea soarelui etc. Va trebui să se urmărească însă, ca colete­le să se însilozeze de regulă cu o plantă graminee, pentru a-i îmbogăți valoarea nutritivă. indicîndu-se să se folosească gropile din anii trecuți, se in­sistă pentru realizarea de silo­zuri de suprafață înconjurate de baloți de paie, care se păs­trează foarte bine. Important este însă ca umectarea să se facă corespunzător iar presa­rea perfectă, pentru a nu se înlesni alte fermentații decît cea lactică este necesar să se realizeze întreaga cantitate de siloz pla­nificată, de aceasta depinzînd în primul rînd producția de lapte. Pag. 3 SMIAM La bîlci merge ? î Se știe că o sticlă de citronadă costă 0,75 lei. ■ Acest lucru atît mai mult trebuie oa să-l știe , cel care o vinde. Topo­­ran Elena din municipiul g | Roman, strada Aprodu | Arbore, nr. 9, n-a avut g ținere de minte, deși era­­ angajată ca gestionară­­ chiar la unitatea care­­ produce citronadă, res­­­­pectiv întreprinderea de­­ industrie locală „Șiretul“,­­ din localitate. Cu ocazia­­ bîlciului din satul Pil­­dești, comuna Cordun,­­ s-a deplasat aici cu 1500 | sticle de citronadă: „Cine­­ mai ia, cine mai cum­­­­pără. Un leu sticla. Nu- i mai un leu“. Reclama | gestionarei a ajuns și la­­ urechile organelor de mi­­­­liție care i-au amintit ca­­­­re este prețul corect.­­ Oricum, lapsusul gestio­­­­nare i se cere tratat instanță. Ca să țină min­un­te ... V*ati §­i ' „lecturat“ buletinul ? Pe coperta fiecărui bu­­n latin de identitate se a­­flă citeva instrucțiuni a ■ căror încălcare aduce pe purtător în postura de­­ contravenient. Și cazurile nu sunt rare. Cu ocazia ■ unei acțiuni organizate de miliția municipiului , Roman la apartamentele Șantierului de construc­­­­ții nr. 2 Și pe câteva străzi, din mai puțin de­­ două sute de persoane controlate, 54 au fost gă­­­­site fără viza de flotant,­­ deși locuiau de mai mult­­ timp în oraș. 48 de con­­­­travenienți au fost amen­­g­jați. Cei cu musca pe g căciulă să reflecteze ! Un „microbist“ ! Nu, nu e vorba de fot­­­ bal, ci de „microbiștii auto“ ( cum vede omul g | un autoturism, „micro­­­­bul“ începe să lucreze și,­­ nici una nici două, visul­a se trezește la volan. Un­­ „microbist“ este și Cioba­ I un Ioan, din orașul Tir­­i­gu Neamț, str. Ion Crean­­­­gă, nr. 53. Prin spargerea­­ geamului de la portiera I autoturismului IBG 2036, I a pătruns în mașină de I unde a sustras o sumă I de bani i apoi, cu o che­­m­ie de contact găsită in S­torpedou a încercat sa­­ pornească motorul. A fost­­ surprins de proprietar și I dat pe mîna organelor I de cercetare penală. De-acum „microbistul“ I va fi trimis la „plimba­­­­re“ pe cale legală. Cît nu-i iarnă­­ la ușă ■ Om cumsecade Dumi­tru Dinu, șeful echipei ■ de construcții din C.A.P.­­ Dulcești. E atît de cum­ i­secade, incit îi sînt re-­­ cunoscători mulți oameni­­ din sat cărora le-a ridi­­­­cat sau le-a reparat ca­­­­sele, inclusiv membrii e­­chipei pe care-i reparti­zează ba­nci, ba­colo, du­pă comandă și buget. Un singur lucru a ui­tat în toamna aceasta­­ că mai sunt și în coope­rativă riscai treburi, din­tre care cea mai urgentă este amenajarea îngrășă­­­i­­­toriei de porci, care are nevoie de uși, padocuri și de diverse finisări. Sarcina de a-i reda­­ memoria și-a luat-o co­lectivul de redacție al gazetei satirice. „Ghim- S­pele“ și-a făcut datoria. Așteptăm să și-o facă și echipa. Cît nu-i încă iar­­­­na la ușă. Mica publicitate VINZARI Vînd Skoda 1000 M. B. Te­lefon 11096 orele 6—8 dim. Radio VINERI 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 15 Concursul și festivalul internațional „George Enescu“ 15.45 Melodii din filme ; 16 Radiojurnal ; 16.3Q Melodii de curînd lansate ; 17.05 Pentru patrie ; 17.35 Muzică popu­lară ; 18 Recital de operetă Nicolae Țăranu ; 18.10 Revis­ta economică ; 18.30 Concertul nr.2 în re minor pentru pian și orchestră de Mendelssohn- Bartholdy ; 19 Gazeta radio ; 19.30 Din tezaurul folclorului nostru muzical ; 20.05 Tableta de seară ; 20.10 Microrecital Julie Driscoll ; 20.20 Arghe­ziană ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21 Atențiune părinți; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solistul serii 1 Aurelian Andreescu ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Jazz ; 23 Muzică ușoară ; 0.03 — 3 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Muzică ușoară ; 15.40 Publicitate­ radio­­ 16 Radio­jurnal ; 16-20 Melodii inter­pretate de Amalia Rodriguezi 16.30 Tribuna radio; 16,45 Cîntece și jocuri populare ; 17 Cavalcada ritmurilor; 18,30 Curs de limba spaniolă; 18.50 — 365 de cintece ; 19 Muzică ușoară ; 19-30 Dezbateri culturale ; 19.50 Noapte bună copii ; 20 Opera „Boris Godu­nov“ de Modest 23 Capodopere ale Musorgski; muzicii a preclasice s 24 -- 1 Simfonia IlI-a de Gheorghe Dumitrescu. SIMBATA 19 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 — 6 Muzica dimineții 1­6.05 — 9.30 Muzică și actuali­tăți 1 9.30 Miorița ; 10.05 Piese instrumentale; 10.30 Din țările socialiste j 11.05 Muzică ușoară ; 11.18 Dansuri sim­fonice ; 11.45 Sfatul medicului; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12.15 Melodii de Vasile Vese­­lovski ; 12.30 intîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat ; 13 Radio­jurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.30 Radioclub turistic ; 13.50 Cîntă Maria Badiu ; 14 zical; 14.40 Caleidoscop mu­Muzică popu­lară. PROGRAMUL N­ 8.10 Tot înainte ! 8.25 Silita pentru orchestră „Iberia“ de Albeniz­i 9.25 Orchestra de muzică populară „Bărăganul“ din Slobozia I 10.05 Radio­­enciclopedie pentru tineret ț 11 Pagini din opera „Beatrice di Tenda“ de Bellini ț 11.20 Prelucrări de folclor ; 11.35 Muzică ușoară ; 12.03 Avan­premieră cotidiană ; 12.15 Cîntecele Vienei ; 13.30 Arii și scene din opere comice ; 14.68 Formații românești de muzică ușoară ; 14.30 Sonatina pentru oboi și pian și Suita pentru clarinet și pian de Paul Jelescu. Tv VINERI 18 SEPTEMBRIE 16 Deschiderea emisiunii ; 18.30 Căminul ; 19.15 Anunțuri publicitare ; 19.20 — 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Reflector ; 20.15 Mai aveți o întrebare ? Viteza și... viteze ; 21.20 El Som­brero ; 22 Simfonia a IX-a de Franz Schubert interpreta­tă de „London Symphony Orchestra“ ( 23 Telejurnalul de noapte ) 23.10 închiderea emisiunii. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­­ramie i „Jandarmul se însoa­ră* — Louis de Eudes și Claude Gensac intr-o comedie franco-italiană (10| 15| 17| 19[ 21). — Pietricica 1 „Misteriosul fi din Cosmos* — un film ja­ponez de anticipație, pe o te­mă amintind de „Godzila* (10.301 14.301 16.301 18.301 20,30). SĂVINEȘTI — Arta . „Mi­reasa era în negru“ un stra­niu film de aventuri cu Jea­nne Moreau în rolul princi­pal (15, 17, 19, 21). ROMAN _ 23 August 1 „Străinii* — Michel Constan­tin, Sent- Berger și Julian Mateos intr-un film de aven­turi pasionante (10| 15| 17( 191 21). — Victoria : „24—25 nu se mai înapoiază“ — cineaștii so­vietici vă propun un film po­lițist cu o intrigă alertă (14, 16, 18, 20). TÎRGU NEAMȚ — Victoria: „Splendoare în iarbă“ — un film cu deosebite virtuții, ga­ranjate și de prestigioasa semnătură a autorului , regi­zorul Elia Kazan (16, 18. 29) BICAZ — Central : „Afuri­situl de bunic“ — o fabulă conjugală plină de poezie, u­­mor, dar și puțină ...conven­ție , protagonist : Michel Sl­­ipon (16, 18, 20). TARCAU : „Ghici, cine vine la cină ?“ — Spencer Tracy, Katharine Hepburn și ney Poitier într-un film Lid­de Stanley Kramer (16, 18, 20). Expoziții PIATRA NEAMȚ - Expo­­ziție memorials ©. T. Kiri­­leanu (Biblioteca documenta­ră, str. Ștefan cel Mare, nr. 14) 1 — Expoziția retrospectivă Lascăr Vorel (Galeriile de artă) — Expoziția pictorului Banu Ceontea (Sala de expoziții temporare Blocul Turn). N­RI.I­MAMI ExpOZi­­­ie de grafică și pictură Leandru Popovici (Casă de cultură). BOUEȘTI — Expoziție de grafică militantă (căminul cultural). BALIADEȘTI „ Expoziție de grafică militantă (căminul cultural). AOAPIA — Expoziție de reproduceri In culori Nico­­lae Grigorescu (căminul cul­tural). muzee PIATRA NEAMȚ - Mu­zeul județean de Istorie, Pia­ța Libertate nr. 1. — Muzeu) memorial Calis­­trat Hogaș ști Calistrat Ho­gaș­ar­t. Muzeul județean de ști­ințe naturale strada V­I Le­nin nr 82 ROMAMI • Muzeul de isto­­rie al municipiului ) — Muzeul de științe natura­le și parcul zoeloo­o. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie str. V. I. Lenin, — Muzeul memorial „Ion Creangă” Bumulești VINAIORi neamț — Mu­zeul memorial „Mihail Sado­­veanu” BICAZ — Muzeul hidroe­­nergetic și de Istorie. Vremea Vreme în general frumoa­să, cu cerul senin pînă­ la noroi. Izolat, sînt posibile ploi slabe. Vîntul va sufla potrivit din noroi. Tempera­tura în scădere ușoară. Mi­nimele vor oscila între 10 și 15 grade iar maxim­ile între 20 și 25 grade. !

Next