Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-19 / nr. 800

Pag. 2 DDODDDDDDDODaDDDDoDDaDaQDDDaoDDDaaDDaDoooOaaaaoooDDÖDDaaDDDDaDDDD D t- I <—11—11—1 r—I r—n i—•» i *w»g/////////////////ff////////////////////////////w////////ww/w//w////////ff*ff///////^^ CEAHLĂUL ȘTIINȚA8 ȘTIINȚA8 ȘTIINȚA Județul Neamț — structura geologică și potențialul ei economic (Zona cristalino-mezozoică) La alcătuirea unității geo­logice cea mai vestică a jude­țului nostru și care cuprinde zonele Bicăjel-Dămuc, Cheile Bicazului, Bicaz Chei și Toșo­­rog-Tulgheș, — edificiul cel mai vechi al Carpaților Orien­tali — iau parte șisturi crista­line și roci sedimentare de vîrs­­tă prepaleozoică, paleozoică și mezozoică. Șisturile cristaline din această zonă fac parte din categoria celor care în alte regiuni (Balan-Harghita și Le­­șu Ursului-Suceava) conțin mi­­neralizațiile de sulfuri com­plexe, deja intrate în circui­tul economic național. In județul nostru, șisturile cristaline au asociate asemenea mineralizații de sulfuri la nord de valea Bistricioarei, unde se execută în prezent lucrări de explorare pentru stabilirea po­sibilităților de exploatare. Din­tre rocile cristaline din aceas­tă zonă am aminti calcarele cristaline (marmure) care apar dezvoltate la nord de valea Bicazului, pe pîraiele Țepe­­șeni, Ghermanului și Pintecu­­lui. Aceste calcare se pretea­ză foarte bine la lucrări mo­numentale, arhitectonice, cît și la fabricarea mozaicului. Sedi­mentarul mezozoic din această zonă oferă, practic, rezerve i­­nepuizabile de calcare de di­ferite vîrste și de calitate su­perioară, utilizate astăzi în in­dustria cimentului și a varu­lui pe scară industrială. Calcarele triasice albe de pe Creasta Dămucului și din îm­prejurimile Lacului Roșu­­ în a­Tendința de Înlocuire a com­bustibililor clasici prin folosi­rea cărbunelui alb a dus la rea­lizări deosebite și în construc­țiile hidrotehnice. Barajele construite in ultimii ani au a­­juns la Înălțimi considerabile. Din acest punct de vedere, re­cordul revine barajului Grand DiXence (Elveția) de 284 m, urmat de Vagont (Italia), 262 m, Mauroisin (Elveția), 237 m etc., iar ln execuție — barajul In­­guri, de 300 m. Dimensionarea Si realizarea acestor construc­ții sunt Insă in strinsă depen­dentă, pe lingă alti factori, și de natura și caracteristicile te­renului. Faptul a determinat dezvoltarea unei noi discipli­ne geologice, cunoscută sub numele de Geologie tehnică sau Geotehnică. Necesitatea cunoașterii con­dițiilor geologice in aseme­nea domeniu este evidențiată de gravele accidente ce pot apare, accidente care, adesea, ajung la nivelul unor adevărate catastrofe, fiind însoțite de im­portante pierderi materiale și umane. în peste 80 la sută din cazuri, dezastrele și pagubele materiale s-au datorat in so­luțiilor tehnice adaptate sau dimensionării greșite a baraje­lor, ci, din contra, cercetărilor geologice insuficiente sau i­­nexacte. Cîteva exemple sunt edificatoare. Barajul de greu­tara județului­ prezintă, de a­­semenea, o serie de calități ca­re le-ar face utilizabile. Ele au o concentrație de carbonat de calciu în jur de 99 la su­tă, clasificîndu-se în categoria calcarelor pure ; sîntem siguri că prin aceste calități ele ar putea interesa unele sectoare ale economiei. Este necesar să subliniem posibilitatea folosirii pe o sca­ră mai largă a calcarelor și în special a dolomitelor ca a­­mendamente în agricultură. Do­lomitele triasice de pe raza co­munei Bicaz-Chei (Piatra lui Pînțaru), din aval de cariera Șugău, pot fi foarte bine ex­ploatate, dat fiind situarea lor în apropierea căilor de tran­sport. Ca rezerve, dolomitele (carbonat de calciu carbo­nat de magneziu), ca și calca­rele de diferite vîrste sînt ine­puizabile, iar carbonatul de magneziu în primele ajunge la un procent de peste 40 la sută. Problema aceasta ar putea in­teresa cu atît mai mult cu cîtt în județul nostru predomină procentual solurile acide, cu grade de levigare variate și a căror productivitate depinde nu numai de administrarea în­grășămintelor ci și a amenda­mentelor. Folosirea lor are avantajul că dolomite­­prezintă un efect superior aceluia ob­ținut prin utilizarea agro-cal­­carelor. Faptul a fost verificat prin cercetări și este valabil mai ales în cazul culturilor de plante tehnice. In plus, dolo­mitele pot constitui materia tate al hidrocentralei de la San Francisco (S.U.A.). Înalt de 64 m, s-a prăbușit numai după 4 ani de la construcție (1928), datorită faptului că locul său de fundație a fost fixat numai de către constructori, amplasân­­du-i pe conglomerate argilo­­gipsoase și șisturi cristaline, roci afectate de o talie um­plută cu argilă. Dizolvarea gip­sului din conglomerate, spă­larea argilei de pe traseul ta­liei, datorită presiunii apei din spatele barajului și pro­ducerea de infiltrații cu un de­bit de peste 100 l/sec, sunt cauzele care au dus la slăbi­rea legăturii dintre corpul ba­rajului și roca de fundație. To­tul a fost facilitat și de Încli­narea stratelor de roci din amonte spre aval. în 1959, ba­rajul In arc de la Malpasset, din sudul Franței, a cedat din același motiv. Fiind corect di­mensionat, dar cu o geologie a zonei de fundație insuficient cu­noscută, el s-a dovedit, după expresia specialiștilor geoteh­­nicieni care au anchetat cazul, drept o „capodoperă de beton cu picioare de argilă“. O categorie de studii geoteh­­nice la care se adaugă și cele de geomorfologie se referă la etanșeitatea lacurilor de acu­mulare, la stabilitatea versan­­ților de deasupra nivelului de retenție și a celor subacvatici, primă pentru extragerea mag­­neziului ș 1 chiar în fabricarea cărămizilor refractare. Unitatea cristalino­ mezozoică este cunoscută, de asemenea, și ca o zonă de care sunt legate numeroase izvoare de ape mi­neralizate. Cele din bazinul Dămucului (pîrîul Lupului și pîrîul Gușei), înscrise în cate­­goria apelor sulfuroase, nu pre­zintă interes din cauza gradu­lui de mineralizare scăzut și a debitelor mici. Mai Interesante sînt însă cele din regiunea To­­șorogului (pîrîul Borvizului, Te­­rec, Bistra, Zănogeni, Valea Stî­­nei), care, după analizele chimi­ce se clasează în grupa ape­lor bicarbonatate-carbogazoase, cu diferite grade de minerali­zare în fier, magneziu, iod, so­diu etc. Unele din ele au debi­te importante și o concentrație de bioxid de carbon mai mare. Acestea se pretează la o ex­ploatare la nivel comercial iar altele, cu debite mai mici, ne­cesită o amenajare igienico­­sanitară, o captare corespun­zătoare și o mai mare popu­larizare. Punerea în practică a unor lucrări complexe pentru firea bazei energetice și lăr­ile materii prime, la care se vor folosi ultimele cuceriri tehnicii de exploatare, va are a­­duce, desigur, schimbări și în cunoașterea potențialului eco­nomic al acestui ținut. Dr. geolog Constantin GRASU cit și a determinării vitezei de colmatare. Se cunosc situații, așa cum a fost cazul lacuri­lor de acumulare din Spania, de la Camarasa și Monte-Ja­­que, când pierderile de apă au dat mult de lucru; la ul­timul din ele chiar s-a și re­nunțat. Exemple similare se cunosc In Italia, iar clasic rămîne la­cul de la Alpe Cavalli, care, construit pentru 28 milioane m.c. de apă, reușește să rețină abia 4 milioane. în tara noastră există o ve­che tradiție in domeniul diilor geologice, iar cele stu­de geologie tehnică au evoluat paralel cu dezvoltarea si am­ploarea construcțiilor. Drept mărturie a nivelului geoteh­­nicii românești stă exactita­tea studiilor care au fundamen­tat marile construcții hidro­tehnice realizate sau în curs de realizare. Barajul in arc de pe Argeș, cu cei 160 m Înălți­me, rivalizează cu multe con­strucții de acest gen din Euro­pa, fără să mai amintim superioritatea parametrilor de ceea ce se înalță la Porțile de a Fier. Studiile foarte detailate a­­supra acestor zone conferă dreptul de a se afirma cu toa­tă convingerea că nu pot e­­xista Îndoieli asupra ței acestor construcții [UNK] siguran­țete­Continuând preocupările de aplicare în cercetările hidrobi­­ologice românești a metodei de lucru cu laboratoare submerse, în sensul preconizat de realiza­torii primului laborator sub­­mers din România — Ignătescu, Mi­ron, Morariu, Nalbant și Si­ca — un colectiv de cercetători de la Stațiunea de cercetări bi­ologice, geologice și geografice .Stejarul din Pingărați a efec­tuat, de curînd, un program complex de cercetări subacva­tice în lacul Bicaz, marcînd prin aceasta un progres remar­cabil în cercetările de acest gen din țara noastră, laboratorul submers E.S..1 a fost imersat la —10 m­, păstrînd legătura permanentă cu baza de suprafață, reprezentată prin va­sul de cercetări «Emil Racovi­­ță" și „Planul înclinat Poteci“, de unde s-a distribuit energia electrică, aerul comprimat, asi­­gurînd totodată distribuția hra­nei scufundătorilor, circulația materialelor și aparaturii de lucru, a probelor. Șederea pre­lungită sub apă a început pe data de 14 august și s-a înche­iat zece zile mai tîrziu, însu­mi­nd 240 ore de activitate con­­tinuă în imersiune. Echipa de plonjori a fost alcătuită dintr-o grupă de bază formată din cer­cetătorii I. Miron și C. Mihai — care a lucrat fn imersiune continuă, făcîmd plonjări pentru observații și în afara laborato­rului până la 20 m — și o echi­pă de serviciu, formată din V. Olaru și M. Argint, care au e­­fectuat plonjări în laborator de ordinul orelor.­­Asistența medi­cală a fost asigurată de dr. Bara Klara, în colaborare cu dr. P. Constantinescu. Ei au in­dicat și urmărit testele medicale pe care plonjorii le-au inregis­rindu-ne numai la barajul de la Bicaz, putem arăta că stu­diile geologice necesare am­plasării au fost făcute încă din 1921. Caracteristicile geologi­ce existente în zona de plasament a barajului de azi­la Izvorul Muntelui se Înscriu în tratatele de specialitate în ca­tegoria cazurilor favorabile. Este vorba de gresia de Tar­­cău, masivă, lipsită aproape lo­ial de intercalații de roci per­meabile. Aceste elemente la care se adaugă uniformitatea petrografică și traseul trans­versal al văii in raport cu structura. In sectorul de funda­ție, exclud atit infiltrațiile apei cit și slăbirea zonei de Încas­trare. Ci­ privește etanșeitatea cuvetei lacustre, ea este în mod indubitabil asigurată de existența rocilor coezive și structuri intens cutate, pe de o parte, iar pe de altă parte de faptul că aceste structuri geologice nu sunt paralele In lungul lacului, ci transversale In raport cu acesta. Reiese, deci, cu destulă ușu­rință, din cele citeva fapte re­latate, rolul deosebit de im­portant al geologiei tehnice, știință relativ tînără, care apărut și se dezvoltă pe fon­­­dul giganticelor edificii con­temporane. G. CONSTANTIN trai pe toată durata imersiunii. Coordonarea programului a re­venit cercetătorului științific principal III Ionel Miron. Principalele obiective vizate în această activitate au fost următoarele : verificarea posi­bilităților de cercetări subac­vatice a unei echipe de patru plonjori într-o experiență de ședere prelungită sub apă (10 zile) la —10 m. Prin aceasta ur­mau să se valorifice și o serie de observații efectuate în 1969, cu prilejul unor imersiuni cu laboratorul submers în lacul Bicaz, din care una( pe parcur­sul a șase zile ) de a specializa noi cadre în activitatea de cer­cetări subacvatice cu laborato­rul submers, avînd în vedere toți factorii cu influență ma­joră într-o­­ ședere prelungită sub apă , condiția hiperbarică (eco-fiziologia scufundării), as­­pectele funcționale ale echipa­mentului, relația laborator sub­­mers-baza de suprafață, condi­țiile de claustrare ș.a. j efec­­tuarea unor observații asupra comportării peștilor care evolu­ează liber în masa apei lacului și influența unor factori arti­ficiali (lumină, sunet) asupra acestora ; urmărirea ritmicității și intensității migrațiilor planc­­tonice în scopul punerii la punct a unor procedee de cap­turare a acestuia! observații hidrooptice și hidroacustice ; verificarea unor aspecte legate de protecția muncii în imver­­siune de lungă durată | plon­jări pentru observații — 20 m, utilizînd ca bază laboratorul submers imersat la —10 m­. Acum la terminarea in con­diții optime a celor 240 ore de imersiune, consemnăm că în fiecare din aceste obiective s-au înregistrat numeroase date și observații care justifică pe de­plin eforturile făcute pentru realizarea programului. cu titlul preliminar — refe­ri­ndu-se la semnificația și o­­portunitatea cercetărilor efectu­ate prin pătrunderea omului sub apă, aplicabile în toate ra­murile științei și economiei ca­re vizează explorarea și valo­rificarea resurselor acvatice — menționăm că acest gen de cer­cetări se încadrează în progra­mul de cercetări prioritare ela­borat de G.N.C.S. Aceasta nu întîmplător, ci datorită faptului că, prin explorarea și experi­mentarea directă subacvatică, rentabilitatea tuturor fazelor le­gate de punerea în valoare a bogățiilor acvatice sporește con­siderabil. Nu trebuie însă să pierdem din vedere faptul că asemenea orientare este legată de experi­mentarea posibilităților omului de a trăi și lucra sub apă. De la debutul lor din 1962, multi­plicarea acestor experiențe în cadrul unor programe naționale ale Franței, S.U.A., U.R.S.S. ș.a. a confirmat pe deplin va­loarea lor științifică și practi­că. In acest front de preocupări se încadrează și experiențele cu laboratorul submers B.S.­I. care, prin obiectivele lor, fac parte din planul complex de cercetare științifică a Stațiunii „Stejaru“, coordonat de Univer­sitatea „Al. I. Cuza“ Iași. I. MIRON, cercetător științific principal IN­ GEOLOGIA,­­m­\m DIN NOILE IPOSTAZE Program complex de cercetări subacvatice DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD0DDDDDDD0DDDDD0DDD0D0DDDDDD0DDDDDDD fmmwwmmwfwtr*. > e—»r—i r-i m r—i errs iiára a Grupaj realizat cu ajutorul cerce­tătorilor de la STAȚIUNEA „STEJARU” Pîn­­gărați. Sîmbătă, 19 septembrie 1970 Rolul fiziologiei în stabilirea normelor de irigație , deosebită importantă pen­tru obținerea unor recolte mari la plante agricole o are modul de aprovizionare a acestora cu apă. Gradul de hidrofilie a bio­­coloizilor plasmatici, precum și forța de reținere a apei de către țesuturi sunt indici fizi­ologici care scot în evidență capacitatea de adaptare a plan­telor la secetă. Capacitatea de reținere a apei se realizează prin sinteza de compuși hidro­­fili (proteine). La plantele puțin rezistente, lipsa de apă, însoțită de temperaturi înalte, determină scăderea hidratării biocoloizilor plasmatici și para­lel cu aceasta, diminuarea con­ținutului în fosfor organic și azot proteic. Deficitul hidric, provocat de condiții nefavorabile de umi­ditate, determină perturbarea metabolismului energetic (se reduc produșii fosforilați, ATP-ul, conținutul de acizi nu­cleici) și, în consecință, se reduce sinteza proteică. In același timp are loc deranjarea proceselor de respirație. La plantele mezofite (plante care necesită umiditate mare, între 700—900 mm. precipitații anual), în care se încadrează majoritatea plantelor de cultu­ră din zona temperată, lipsa de apă produce un deficit hidric, care antrenează după sine creșterea intensității respirației, în timp ce la plante rezistente la secetă aprovizionarea insu­ficientă cu apă nu influențează prea mult asupra producției, metabolismul lor fiind mai sta­bil. Există momente în dezvolta­rea antogenetică a plantelor cînd seceta aduce mari pagube pentru recoltă, așa numitele perioade critice: Insuficiența anei pricinui este cea mai mare pagubă organelor și țesuturilor în stare de creștere activă (rrm­­sistematică). La cereale, de exemplu, această perioadă corespunde cu înfrățirea — cînd are loc formarea primordiilor florale. In această perioadă seceta dău­nează gramineelor, mai ales în ce privește formarea grăuncio­­rilor de polen și a ovarelor, împiedicînd astfel formarea semințelor și chiar a învelișuri­lor florale ; este fenomenul cu­noscut sub numele de inspi­­rare albă. In privința nevoilor de apă la cereale, o altă perioadă cri­tică se întîlnește în timpul creșterii boabelor, în acest caz lipsa de apă împiedică forma­rea grăunciorilor de amidon, boabele iau un aspect sticlos, sunt mici și zbîrcite, fenomen cunoscut sub numele de șistăvirea boabelor. Pentru combaterea secetei, încă din cele mai vechi timpuri se practică irigațiile. Cind are loc irigarea unui teritoriu, pe lîngă cantitatea de apă nece­sară culturii respective, tem­peratura apei, pH etc., se tine seama și de necesitățile plantei, luîndu-se în considerație coefi­cientul economic al transpira­ției plantei, cantitatea de apă din sol pierdută prin transpi­rație etc. De cele mai multe ori, iri­garea are loc prin udarea peri­odică și abundentă a solului. Nu este admis ca umiditatea din sol să scadă pînă la coe­ficientul de ofilire. Ofilirea, fie chiar temporară, antrenează după sine diminuarea recoltei, deoarece în acest timp planta nu fotosintetizează, stomatele fiind închise. Dacă seceta între udări este mai îndelungată, se poate ajunge la ofilirea de du­rată, în care caz biocoloizii plasmatici pierd hidrofilia lor și, în consecință, puterea de îmbibație cu apă și de reținere a acesteia. Au loc procese in­tense de hidroliză ca urmare a eluzionării fermenților de la nivelul structurilor celulare, fapt care conduce la creșterea presiunii osmotice a celulei și, totodată, la încetinirea crește­rii. Stropirile se fac de obicei cînd solul are 50—00 la sută din umiditate de cimp. Suspen­darea irigării înainte de vreme are efecte mai grare chiar decit atunci cînd nu ar fi avut loc irigația, în irigații trebuie să se urmă­rească starea fizicologică plantei si, mai cu seamă, urmă­a­torii indici I gradul de închi­dere a stomatelor, intensitatea transpirației și presiunea osmo­tică. Cînd plantele sînt bine aprovizionate cu apă, osteole­­l­e­­ stomatelor frunzelor re fernm deschise toată ziua. în­ caz contrar, stomatele se închid. Udările trebuiesc făcute îna­inte ca stomatele să se închidă un timp mai îndelungat. La o bună aprovizionare cu apă, transpirația este intensă, cu valoare maximă în timpul amiezii. Lipsa apei provoacă un deficit la amiază, transpirația avînd intensitatea maximă di­mineața. în acest caz este ne­cesară udarea; în cazul lipsei de apă, presi­unea osmotică a celulei crește foarte mult și are loc oprirea activității sintetice a plantei La o anumită valoare a aces­tei presiuni, specifică fiecare cultură de plante, pentru se impune irigarea. In irigații se preferă sistemul de aplicare a ploilor artificiale, întrucît ast­fel se înlătură și seceta atmos­ferică. Nu numai seceta, dar și can­titățile excesive de apă au efecte negative, în cazul cînd apa băltește pe sol, aceasta provoacă evacuarea aerului J"r din spațiile lacunare ale solu­­­­lui (activîndu-se procesele de anaerobioză, cu formarea de compuși acizi nocivii, precum și dizolvarea și migrarea săru­rilor din profunzime către su­prafață. Efecte și mai dăună­toare sunt provocate de inun­dații, care, pe lîngă efectele descrise anterior, determină erodarea solului și, implicit, sărăcirea lui în săruri minerale. B. G. annnn nalaaapppa apc D DDDDDD D Tv SIMBATA 19 SEPTEMBRIE 16 Deschiderea emisiunii i Atletism [ 17 Emisiune în lim­ba germană) 18 Fotbal­ Fei­­jenoord Rotterdam —■ U.T.A. (Rezumat filmat)) 18.45 Con­tinuarea transmisiunii de atletism de la sta­dionul Republicii) 19.20 1001 de seri) 19.30 Telejurna­lul de seară) 20 Tele-enciclo­­pedias 21 Film serials „Inco­­ruptibilii“) 21.50 Bună seara, fete! Bună seara, Păieți!) 22.50 Telejurnalul de noapte ! 23.05 Petrecere la „Bucur“ ) 23.30 închiderea emisiunii progra­mului 1. Eüacilio SIMBATA 19 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 15.00 Concursul și festivalul internațional „George Enescu”. Jurnalul festivalului­­ 15.30 Muzică ușoară | 16.00 Radio­jurnal I 16.28 Radio-divertis­­ment muzical ) 19.00 Gazeta radio | 19.30 Cîntece de nun­tă și jocuri populare) 20.05 Tableta de seară de Zoe Du­­mitrescu-Bușulenga ; 20.10 Cîntă Gică Petrescu ) 20.20 Argheziană ) 20.25 Zece melo­dii preferate ) 21.00 In jurul globului ) 21.20 Șlagăre în interpretări orchestrale ( 21.30 Moment poetic ) 21.35 Solista serii I Nicoletta ( 22.00 Radio­jurnal ) 22.20 Sport­s 22.30 De toate pentru toți... turiștii ( 23.00 Expres melodii 1­0.03—6 Estrada nocturnă, PROGRAMUL O 15.00 Muzică de promenadă) 15.15 Selecțiuni din opereta „Văduva veselă“ de Behar­t 15.30 Vechi melodii populare [ 16.00 Radiojurnal | 16.20 Po­emul simfonic „Tasso“ de Ibi­szt ) 16.45 Muzică populară | 17.05 Antena tineretului­ 17.20 Publicitate radio | 17.35 Muzică populară ( 18.03 Muzi­că ușoară | 18.10 Arii și due­­te din opereta „Culegătorii de stele“ de Florin Comișel) 18.25 — 365 de cîntece | 18.30 Odă limbii române | 19.05 Muzi­că ușoară | 19.30 Bibliotecă de poezie românească. Elogiul veșniciei! Miorița ) 19.50 Noap­te bună, copii. „Poveste cu o capră și un pitic“, de Bia Dracopol—Fudulu ț 20.00 Ro­manțe­i 20.20 în ritm de dans) 20.50 Concursul și internațional „George festivalul Enes­cu" ( 23.20 Muzică de dans) 24.00—1.00 Cvintetul cu clari­net de Anatol Vieru. DUMINICA 20 SEPTEMBRIE PROGRAMÚL 1 6.05 Concertul­­ dimineții) 7 Radiojurnal) 7.15 Program muzical­ 8 Sumarul presei) 8.10 Avanpremieră cotidiană) 8.22 De la munte la mare) 9 Radiomagazinul femeilor) 9.30 Ora satului) 10 Cavalcada ritmurilor) 11.15 întîlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat) 12 De toate pen­tru toți; 13 Radiojurnal) 13.15 De toate pentru toți... turiștii) 13.45 Muzică ușoară) 14 Unda veselăi 14.30 Cîntece cu... și fără cuvinte. PROGRAMUL II 8 Piese instrumentale ( 8.15 Teatru radiofonic pentru co­pii) 9 Avanpremieră cotidia­nă) 9.12 Caleidoscop muzical) 9.50 Cîntece pionierești) Opera și cele cinci necunos­­0 cu tei 10.30 ( 7-a artă) 11 Con­cursul și Festivalul Interna­țional „George Enescu“) 13.30 Mozaic în cheia sol) 14.10 Al­bumul vocilor celebre) 14.30 Cine știe cîștigă. Tomai Geor­ge Coșbuc. Vremea Vreme schimbătoare cu cer variabil- local, în zona de munte și nordul Moldovei vor cădea ploi sub formă de a­­verse slabe însoțite de des­cărcări electrice. Vint slab ia moderat din nord-vest. Tem­peratura ușor variabilă. Mini­mele vor oscila între 10—15 grade iar maximele între 22— 26 grade. Timpul Dintre numeroasele definiții ale timpului liber date în ul­timii ani în literatura sociologică ni se pare deosebit de cu­prinzătoare cea a lui Joffre Dumazedier. Timpul liber, scrie omul de cultură francez, este „Un ansamblu de preocupări cărora individul poate să se dedea de bună voie, fie pentru a se odihni, fie pentru a se recrea, fie pentru a-și dezvolta informarea sau formarea sa dezinte­resată, participarea la activitatea socială obștească sau culti­varea liberă a capacităților creatoare, după ce s-a eliberat de îndatoririle sale profesionale, familiale și sociale”. O astfel de accepțiune, împărtășită, de altfel, și de ma­joritatea sociologilor români ai timpului liber și ai culturii de masă, poate fi considerată și atunci cînd examinăm „răgazul" școlarilor și modul său de utilizare. Nu am întreprins o investigație asupra cantității timpului liber al elevilor de liceu, în ciuda faptului că pentru o temei­nică pregătire a lecțiilor, tezelor și examenelor, liceenii de astăzi afectează mult mai mult timp decit elevii de altădată, acestora le rămîne totuși un număr de ore pe zi — de răgaz — iar faptul acesta îl recunosc toți subiecții consultați în ancheta privind relația teatru-școală. Primul dintre obiectivele investigației noastre a fost acela de a examina opțiunile culturale ale elevilor de liceu în timpul liber de care dispun — indiferent de dimensiunile a­cestuia De la bun început trebuie să arătăm că marea majorita­te a subiecților (49,5 la sută) au situat pe primul loc, la mare distanță de alte preferințe în timpul liber, literatura. Numai 15,7 la sută dintre elevii consultati au situat literatura pe lo­cul al doilea și doar 9,3 pe al treilea loc. Nu pot să nu subliniez însă că între genurile literare, ce­ dramatic se află la periferia preocupărilor de lectură. Ne-o dovedesc răspunsurile date de elevi în legătură cu sursele de Informare privind un număr important de piese de teatru. Sunt citite, îndeosebi cele cîteva piese clasice, care se studiază în școală („O scrisoare pierdută*, „Apus de soare*, „Romeo și Julieta"), dar si acestea doar de mai puțin de o treime din numărul celor chestionați. Este interesant de consemnat că un număr important de elevi situează pe primul loc intre preocupările lor sportul (18,9 la sută) muzica ușoară (10,1 la sută). Urmează în ordine pe primul loc între preocu­pări cinematograful (pentru 5,9 la sută), teatrul (pentru 5,9 la sută) turismul (pentru 4,5 la sută dintre chestionați), după care dansul, arta plastică și alte preocupări de loisir. Dar iată în tabelul de mai jos o imagine cuprinzătoare a­­supra opțiunilor culturale de timp liber ale celor 837 elevi de liceu chestionați ! Analiza acestor date duce fpră echivoc la concluzii de care nu pot să nu tină seama școala organizatiile U.T.G., si ale pionierilor. Instituțiile de cultură în organizarea procesului instructiv-educativ planurile de activitate trebuie să cuprindă conținuturi și forme de activita­te care să vizeze zone mai numeroase ale conștiinței sociale în ce privește dezvoltarea gîndirii estetice prin artă — sfera de cuprindere a celor 7 arte să fie pe măsura locului și rolului pe care trebuie să-l aibă fiecare dintre acestea în viața spi­rituală a tineretului. Subliniez acest lucru pentru că, avînd în vedere, spre e­xemplu locul deosebit de important al teatrului în educarea politică, morală și estetică a tineretului, nu putem accepta ca și în viitor numai o treime din elevii de liceu să considere teatrul printre preferințele lor în timpul liber. Și, din această treime, astăzi, majoritatea elevilor de liceu (14,6 la sută) si­tuează teatrul pe locul trei între preocupări, 12,1 la sută pe locul al doilea și doar 5,9 la sută dintre anchetați îl consideră unul dintre importanții factori de educație, cultură și diver­tisment. Și mai gravă este situația în ce privește interesul pentru cultura plastică. Doar puțin peste 7 la sută dintre subiecți con­sideră arta plastică între domeniile pentru care manifestă in­teres în timpul liber si doar 1,4 la sută situează arta plastică pe primul loc in sfera Intereselor culturale de loisir. Așa se explică de ce le zecile de vernisaje de expoziții care au loc în­­udetul nostru elevii sunt o adevărată raritate Așa se se explică numărul mic de școlari care au vizionat expozițiile din cadrul primului festival de artă plastică .,Lascăr Vorel“ — Piatra Neamț — 15-30 august 1970. Nu-i vorbă, festivalul a fost vizionat și de foarte puține cadre didactice, cu toate că acesta a fost organizat într-o școală și în vacanță deci într-o perioadă cu cel mai mult tim­p liber. Iată așadar numai cîteva idei de mare utilitate în proce­sul de educație, cîteva probleme care trebuie să facă obiectul atenției tuturor factorilor cu răspunderi educative din muni­cipiul Piatra Neamț Constantin POTÎNGA TEATRUL $1 ȘCOALA (II) liber și opțiunile pentru cultură ale elevilor de liceu i « 1­1 ! Activitatea preferată (in procente)­­ 49,5 10,1 5,9 5,9 18,9 4,5 1,6 1,4 2,2 2 15,7 25,9 22,2 12,1 9,3 5,2 4,9 3,2__1,5 3­9,3 20,3 21,2 14,6 12,2 9,6 8,4 2,7­1.7 Ordinea de preferință literatura Muzica Cinemato­ j I­araful Teatrul Sportul Turismul 1 Dansul Artele plastice Alte pre­ocupări

Next