Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-19 / nr. 800
Pag. 2 DDODDDDDDDODaDDDDoDDaDaQDDDaoDDDaaDDaDoooOaaaaoooDDÖDDaaDDDDaDDDD D t- I <—11—11—1 r—I r—n i—•» i *w»g/////////////////ff////////////////////////////w////////ww/w//w////////ff*ff///////^^ CEAHLĂUL ȘTIINȚA8 ȘTIINȚA8 ȘTIINȚA Județul Neamț — structura geologică și potențialul ei economic (Zona cristalino-mezozoică) La alcătuirea unității geologice cea mai vestică a județului nostru și care cuprinde zonele Bicăjel-Dămuc, Cheile Bicazului, Bicaz Chei și Toșorog-Tulgheș, — edificiul cel mai vechi al Carpaților Orientali — iau parte șisturi cristaline și roci sedimentare de vîrstă prepaleozoică, paleozoică și mezozoică. Șisturile cristaline din această zonă fac parte din categoria celor care în alte regiuni (Balan-Harghita și Leșu Ursului-Suceava) conțin mineralizațiile de sulfuri complexe, deja intrate în circuitul economic național. In județul nostru, șisturile cristaline au asociate asemenea mineralizații de sulfuri la nord de valea Bistricioarei, unde se execută în prezent lucrări de explorare pentru stabilirea posibilităților de exploatare. Dintre rocile cristaline din această zonă am aminti calcarele cristaline (marmure) care apar dezvoltate la nord de valea Bicazului, pe pîraiele Țepeșeni, Ghermanului și Pintecului. Aceste calcare se pretează foarte bine la lucrări monumentale, arhitectonice, cît și la fabricarea mozaicului. Sedimentarul mezozoic din această zonă oferă, practic, rezerve inepuizabile de calcare de diferite vîrste și de calitate superioară, utilizate astăzi în industria cimentului și a varului pe scară industrială. Calcarele triasice albe de pe Creasta Dămucului și din împrejurimile Lacului Roșu în aTendința de Înlocuire a combustibililor clasici prin folosirea cărbunelui alb a dus la realizări deosebite și în construcțiile hidrotehnice. Barajele construite in ultimii ani au ajuns la Înălțimi considerabile. Din acest punct de vedere, recordul revine barajului Grand DiXence (Elveția) de 284 m, urmat de Vagont (Italia), 262 m, Mauroisin (Elveția), 237 m etc., iar ln execuție — barajul Inguri, de 300 m. Dimensionarea Si realizarea acestor construcții sunt Insă in strinsă dependentă, pe lingă alti factori, și de natura și caracteristicile terenului. Faptul a determinat dezvoltarea unei noi discipline geologice, cunoscută sub numele de Geologie tehnică sau Geotehnică. Necesitatea cunoașterii condițiilor geologice in asemenea domeniu este evidențiată de gravele accidente ce pot apare, accidente care, adesea, ajung la nivelul unor adevărate catastrofe, fiind însoțite de importante pierderi materiale și umane. în peste 80 la sută din cazuri, dezastrele și pagubele materiale s-au datorat in soluțiilor tehnice adaptate sau dimensionării greșite a barajelor, ci, din contra, cercetărilor geologice insuficiente sau inexacte. Cîteva exemple sunt edificatoare. Barajul de greutara județului prezintă, de asemenea, o serie de calități care le-ar face utilizabile. Ele au o concentrație de carbonat de calciu în jur de 99 la sută, clasificîndu-se în categoria calcarelor pure ; sîntem siguri că prin aceste calități ele ar putea interesa unele sectoare ale economiei. Este necesar să subliniem posibilitatea folosirii pe o scară mai largă a calcarelor și în special a dolomitelor ca amendamente în agricultură. Dolomitele triasice de pe raza comunei Bicaz-Chei (Piatra lui Pînțaru), din aval de cariera Șugău, pot fi foarte bine exploatate, dat fiind situarea lor în apropierea căilor de transport. Ca rezerve, dolomitele (carbonat de calciu carbonat de magneziu), ca și calcarele de diferite vîrste sînt inepuizabile, iar carbonatul de magneziu în primele ajunge la un procent de peste 40 la sută. Problema aceasta ar putea interesa cu atît mai mult cu cîtt în județul nostru predomină procentual solurile acide, cu grade de levigare variate și a căror productivitate depinde nu numai de administrarea îngrășămintelor ci și a amendamentelor. Folosirea lor are avantajul că dolomiteprezintă un efect superior aceluia obținut prin utilizarea agro-calcarelor. Faptul a fost verificat prin cercetări și este valabil mai ales în cazul culturilor de plante tehnice. In plus, dolomitele pot constitui materia tate al hidrocentralei de la San Francisco (S.U.A.). Înalt de 64 m, s-a prăbușit numai după 4 ani de la construcție (1928), datorită faptului că locul său de fundație a fost fixat numai de către constructori, amplasându-i pe conglomerate argilogipsoase și șisturi cristaline, roci afectate de o talie umplută cu argilă. Dizolvarea gipsului din conglomerate, spălarea argilei de pe traseul taliei, datorită presiunii apei din spatele barajului și producerea de infiltrații cu un debit de peste 100 l/sec, sunt cauzele care au dus la slăbirea legăturii dintre corpul barajului și roca de fundație. Totul a fost facilitat și de Înclinarea stratelor de roci din amonte spre aval. în 1959, barajul In arc de la Malpasset, din sudul Franței, a cedat din același motiv. Fiind corect dimensionat, dar cu o geologie a zonei de fundație insuficient cunoscută, el s-a dovedit, după expresia specialiștilor geotehnicieni care au anchetat cazul, drept o „capodoperă de beton cu picioare de argilă“. O categorie de studii geotehnice la care se adaugă și cele de geomorfologie se referă la etanșeitatea lacurilor de acumulare, la stabilitatea versanților de deasupra nivelului de retenție și a celor subacvatici, primă pentru extragerea magneziului ș 1 chiar în fabricarea cărămizilor refractare. Unitatea cristalino mezozoică este cunoscută, de asemenea, și ca o zonă de care sunt legate numeroase izvoare de ape mineralizate. Cele din bazinul Dămucului (pîrîul Lupului și pîrîul Gușei), înscrise în categoria apelor sulfuroase, nu prezintă interes din cauza gradului de mineralizare scăzut și a debitelor mici. Mai Interesante sînt însă cele din regiunea Toșorogului (pîrîul Borvizului, Terec, Bistra, Zănogeni, Valea Stînei), care, după analizele chimice se clasează în grupa apelor bicarbonatate-carbogazoase, cu diferite grade de mineralizare în fier, magneziu, iod, sodiu etc. Unele din ele au debite importante și o concentrație de bioxid de carbon mai mare. Acestea se pretează la o exploatare la nivel comercial iar altele, cu debite mai mici, necesită o amenajare igienicosanitară, o captare corespunzătoare și o mai mare popularizare. Punerea în practică a unor lucrări complexe pentru firea bazei energetice și lările materii prime, la care se vor folosi ultimele cuceriri tehnicii de exploatare, va are aduce, desigur, schimbări și în cunoașterea potențialului economic al acestui ținut. Dr. geolog Constantin GRASU cit și a determinării vitezei de colmatare. Se cunosc situații, așa cum a fost cazul lacurilor de acumulare din Spania, de la Camarasa și Monte-Jaque, când pierderile de apă au dat mult de lucru; la ultimul din ele chiar s-a și renunțat. Exemple similare se cunosc In Italia, iar clasic rămîne lacul de la Alpe Cavalli, care, construit pentru 28 milioane m.c. de apă, reușește să rețină abia 4 milioane. în tara noastră există o veche tradiție in domeniul diilor geologice, iar cele stude geologie tehnică au evoluat paralel cu dezvoltarea si amploarea construcțiilor. Drept mărturie a nivelului geotehnicii românești stă exactitatea studiilor care au fundamentat marile construcții hidrotehnice realizate sau în curs de realizare. Barajul in arc de pe Argeș, cu cei 160 m Înălțime, rivalizează cu multe construcții de acest gen din Europa, fără să mai amintim superioritatea parametrilor de ceea ce se înalță la Porțile de a Fier. Studiile foarte detailate asupra acestor zone conferă dreptul de a se afirma cu toată convingerea că nu pot exista Îndoieli asupra ței acestor construcții [UNK] siguranțeteContinuând preocupările de aplicare în cercetările hidrobiologice românești a metodei de lucru cu laboratoare submerse, în sensul preconizat de realizatorii primului laborator submers din România — Ignătescu, Miron, Morariu, Nalbant și Sica — un colectiv de cercetători de la Stațiunea de cercetări biologice, geologice și geografice .Stejarul din Pingărați a efectuat, de curînd, un program complex de cercetări subacvatice în lacul Bicaz, marcînd prin aceasta un progres remarcabil în cercetările de acest gen din țara noastră, laboratorul submers E.S..1 a fost imersat la —10 m, păstrînd legătura permanentă cu baza de suprafață, reprezentată prin vasul de cercetări «Emil Racoviță" și „Planul înclinat Poteci“, de unde s-a distribuit energia electrică, aerul comprimat, asigurînd totodată distribuția hranei scufundătorilor, circulația materialelor și aparaturii de lucru, a probelor. Șederea prelungită sub apă a început pe data de 14 august și s-a încheiat zece zile mai tîrziu, însumind 240 ore de activitate continuă în imersiune. Echipa de plonjori a fost alcătuită dintr-o grupă de bază formată din cercetătorii I. Miron și C. Mihai — care a lucrat fn imersiune continuă, făcîmd plonjări pentru observații și în afara laboratorului până la 20 m — și o echipă de serviciu, formată din V. Olaru și M. Argint, care au efectuat plonjări în laborator de ordinul orelor.Asistența medicală a fost asigurată de dr. Bara Klara, în colaborare cu dr. P. Constantinescu. Ei au indicat și urmărit testele medicale pe care plonjorii le-au inregisrindu-ne numai la barajul de la Bicaz, putem arăta că studiile geologice necesare amplasării au fost făcute încă din 1921. Caracteristicile geologice existente în zona de plasament a barajului de azila Izvorul Muntelui se Înscriu în tratatele de specialitate în categoria cazurilor favorabile. Este vorba de gresia de Tarcău, masivă, lipsită aproape loial de intercalații de roci permeabile. Aceste elemente la care se adaugă uniformitatea petrografică și traseul transversal al văii in raport cu structura. In sectorul de fundație, exclud atit infiltrațiile apei cit și slăbirea zonei de Încastrare. Ci privește etanșeitatea cuvetei lacustre, ea este în mod indubitabil asigurată de existența rocilor coezive și structuri intens cutate, pe de o parte, iar pe de altă parte de faptul că aceste structuri geologice nu sunt paralele In lungul lacului, ci transversale In raport cu acesta. Reiese, deci, cu destulă ușurință, din cele citeva fapte relatate, rolul deosebit de important al geologiei tehnice, știință relativ tînără, care apărut și se dezvoltă pe fondul giganticelor edificii contemporane. G. CONSTANTIN trai pe toată durata imersiunii. Coordonarea programului a revenit cercetătorului științific principal III Ionel Miron. Principalele obiective vizate în această activitate au fost următoarele : verificarea posibilităților de cercetări subacvatice a unei echipe de patru plonjori într-o experiență de ședere prelungită sub apă (10 zile) la —10 m. Prin aceasta urmau să se valorifice și o serie de observații efectuate în 1969, cu prilejul unor imersiuni cu laboratorul submers în lacul Bicaz, din care una( pe parcursul a șase zile ) de a specializa noi cadre în activitatea de cercetări subacvatice cu laboratorul submers, avînd în vedere toți factorii cu influență majoră într-o ședere prelungită sub apă , condiția hiperbarică (eco-fiziologia scufundării), aspectele funcționale ale echipamentului, relația laborator submers-baza de suprafață, condițiile de claustrare ș.a. j efectuarea unor observații asupra comportării peștilor care evoluează liber în masa apei lacului și influența unor factori artificiali (lumină, sunet) asupra acestora ; urmărirea ritmicității și intensității migrațiilor planctonice în scopul punerii la punct a unor procedee de capturare a acestuia! observații hidrooptice și hidroacustice ; verificarea unor aspecte legate de protecția muncii în imversiune de lungă durată | plonjări pentru observații — 20 m, utilizînd ca bază laboratorul submers imersat la —10 m. Acum la terminarea in condiții optime a celor 240 ore de imersiune, consemnăm că în fiecare din aceste obiective s-au înregistrat numeroase date și observații care justifică pe deplin eforturile făcute pentru realizarea programului. cu titlul preliminar — referindu-se la semnificația și oportunitatea cercetărilor efectuate prin pătrunderea omului sub apă, aplicabile în toate ramurile științei și economiei care vizează explorarea și valorificarea resurselor acvatice — menționăm că acest gen de cercetări se încadrează în programul de cercetări prioritare elaborat de G.N.C.S. Aceasta nu întîmplător, ci datorită faptului că, prin explorarea și experimentarea directă subacvatică, rentabilitatea tuturor fazelor legate de punerea în valoare a bogățiilor acvatice sporește considerabil. Nu trebuie însă să pierdem din vedere faptul că asemenea orientare este legată de experimentarea posibilităților omului de a trăi și lucra sub apă. De la debutul lor din 1962, multiplicarea acestor experiențe în cadrul unor programe naționale ale Franței, S.U.A., U.R.S.S. ș.a. a confirmat pe deplin valoarea lor științifică și practică. In acest front de preocupări se încadrează și experiențele cu laboratorul submers B.S.I. care, prin obiectivele lor, fac parte din planul complex de cercetare științifică a Stațiunii „Stejaru“, coordonat de Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași. I. MIRON, cercetător științific principal IN GEOLOGIA,m\m DIN NOILE IPOSTAZE Program complex de cercetări subacvatice DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD0DDDDDDD0DDDDD0DDD0D0DDDDDD0DDDDDDD fmmwwmmwfwtr*. > e—»r—i r-i m r—i errs iiára a Grupaj realizat cu ajutorul cercetătorilor de la STAȚIUNEA „STEJARU” Pîngărați. Sîmbătă, 19 septembrie 1970 Rolul fiziologiei în stabilirea normelor de irigație , deosebită importantă pentru obținerea unor recolte mari la plante agricole o are modul de aprovizionare a acestora cu apă. Gradul de hidrofilie a biocoloizilor plasmatici, precum și forța de reținere a apei de către țesuturi sunt indici fiziologici care scot în evidență capacitatea de adaptare a plantelor la secetă. Capacitatea de reținere a apei se realizează prin sinteza de compuși hidrofili (proteine). La plantele puțin rezistente, lipsa de apă, însoțită de temperaturi înalte, determină scăderea hidratării biocoloizilor plasmatici și paralel cu aceasta, diminuarea conținutului în fosfor organic și azot proteic. Deficitul hidric, provocat de condiții nefavorabile de umiditate, determină perturbarea metabolismului energetic (se reduc produșii fosforilați, ATP-ul, conținutul de acizi nucleici) și, în consecință, se reduce sinteza proteică. In același timp are loc deranjarea proceselor de respirație. La plantele mezofite (plante care necesită umiditate mare, între 700—900 mm. precipitații anual), în care se încadrează majoritatea plantelor de cultură din zona temperată, lipsa de apă produce un deficit hidric, care antrenează după sine creșterea intensității respirației, în timp ce la plante rezistente la secetă aprovizionarea insuficientă cu apă nu influențează prea mult asupra producției, metabolismul lor fiind mai stabil. Există momente în dezvoltarea antogenetică a plantelor cînd seceta aduce mari pagube pentru recoltă, așa numitele perioade critice: Insuficiența anei pricinui este cea mai mare pagubă organelor și țesuturilor în stare de creștere activă (rrmsistematică). La cereale, de exemplu, această perioadă corespunde cu înfrățirea — cînd are loc formarea primordiilor florale. In această perioadă seceta dăunează gramineelor, mai ales în ce privește formarea grăunciorilor de polen și a ovarelor, împiedicînd astfel formarea semințelor și chiar a învelișurilor florale ; este fenomenul cunoscut sub numele de inspirare albă. In privința nevoilor de apă la cereale, o altă perioadă critică se întîlnește în timpul creșterii boabelor, în acest caz lipsa de apă împiedică formarea grăunciorilor de amidon, boabele iau un aspect sticlos, sunt mici și zbîrcite, fenomen cunoscut sub numele de șistăvirea boabelor. Pentru combaterea secetei, încă din cele mai vechi timpuri se practică irigațiile. Cind are loc irigarea unui teritoriu, pe lîngă cantitatea de apă necesară culturii respective, temperatura apei, pH etc., se tine seama și de necesitățile plantei, luîndu-se în considerație coeficientul economic al transpirației plantei, cantitatea de apă din sol pierdută prin transpirație etc. De cele mai multe ori, irigarea are loc prin udarea periodică și abundentă a solului. Nu este admis ca umiditatea din sol să scadă pînă la coeficientul de ofilire. Ofilirea, fie chiar temporară, antrenează după sine diminuarea recoltei, deoarece în acest timp planta nu fotosintetizează, stomatele fiind închise. Dacă seceta între udări este mai îndelungată, se poate ajunge la ofilirea de durată, în care caz biocoloizii plasmatici pierd hidrofilia lor și, în consecință, puterea de îmbibație cu apă și de reținere a acesteia. Au loc procese intense de hidroliză ca urmare a eluzionării fermenților de la nivelul structurilor celulare, fapt care conduce la creșterea presiunii osmotice a celulei și, totodată, la încetinirea creșterii. Stropirile se fac de obicei cînd solul are 50—00 la sută din umiditate de cimp. Suspendarea irigării înainte de vreme are efecte mai grare chiar decit atunci cînd nu ar fi avut loc irigația, în irigații trebuie să se urmărească starea fizicologică plantei si, mai cu seamă, urmăatorii indici I gradul de închidere a stomatelor, intensitatea transpirației și presiunea osmotică. Cînd plantele sînt bine aprovizionate cu apă, osteolele stomatelor frunzelor re fernm deschise toată ziua. în caz contrar, stomatele se închid. Udările trebuiesc făcute înainte ca stomatele să se închidă un timp mai îndelungat. La o bună aprovizionare cu apă, transpirația este intensă, cu valoare maximă în timpul amiezii. Lipsa apei provoacă un deficit la amiază, transpirația avînd intensitatea maximă dimineața. în acest caz este necesară udarea; în cazul lipsei de apă, presiunea osmotică a celulei crește foarte mult și are loc oprirea activității sintetice a plantei La o anumită valoare a acestei presiuni, specifică fiecare cultură de plante, pentru se impune irigarea. In irigații se preferă sistemul de aplicare a ploilor artificiale, întrucît astfel se înlătură și seceta atmosferică. Nu numai seceta, dar și cantitățile excesive de apă au efecte negative, în cazul cînd apa băltește pe sol, aceasta provoacă evacuarea aerului J"r din spațiile lacunare ale solului (activîndu-se procesele de anaerobioză, cu formarea de compuși acizi nocivii, precum și dizolvarea și migrarea sărurilor din profunzime către suprafață. Efecte și mai dăunătoare sunt provocate de inundații, care, pe lîngă efectele descrise anterior, determină erodarea solului și, implicit, sărăcirea lui în săruri minerale. B. G. annnn nalaaapppa apc D DDDDDD D Tv SIMBATA 19 SEPTEMBRIE 16 Deschiderea emisiunii i Atletism [ 17 Emisiune în limba germană) 18 Fotbal Feijenoord Rotterdam —■ U.T.A. (Rezumat filmat)) 18.45 Continuarea transmisiunii de atletism de la stadionul Republicii) 19.20 1001 de seri) 19.30 Telejurnalul de seară) 20 Tele-enciclopedias 21 Film serials „Incoruptibilii“) 21.50 Bună seara, fete! Bună seara, Păieți!) 22.50 Telejurnalul de noapte ! 23.05 Petrecere la „Bucur“ ) 23.30 închiderea emisiunii programului 1. Eüacilio SIMBATA 19 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 15.00 Concursul și festivalul internațional „George Enescu”. Jurnalul festivalului 15.30 Muzică ușoară | 16.00 Radiojurnal I 16.28 Radio-divertisment muzical ) 19.00 Gazeta radio | 19.30 Cîntece de nuntă și jocuri populare) 20.05 Tableta de seară de Zoe Dumitrescu-Bușulenga ; 20.10 Cîntă Gică Petrescu ) 20.20 Argheziană ) 20.25 Zece melodii preferate ) 21.00 In jurul globului ) 21.20 Șlagăre în interpretări orchestrale ( 21.30 Moment poetic ) 21.35 Solista serii I Nicoletta ( 22.00 Radiojurnal ) 22.20 Sports 22.30 De toate pentru toți... turiștii ( 23.00 Expres melodii 10.03—6 Estrada nocturnă, PROGRAMUL O 15.00 Muzică de promenadă) 15.15 Selecțiuni din opereta „Văduva veselă“ de Behart 15.30 Vechi melodii populare [ 16.00 Radiojurnal | 16.20 Poemul simfonic „Tasso“ de Ibiszt ) 16.45 Muzică populară | 17.05 Antena tineretului 17.20 Publicitate radio | 17.35 Muzică populară ( 18.03 Muzică ușoară | 18.10 Arii și duete din opereta „Culegătorii de stele“ de Florin Comișel) 18.25 — 365 de cîntece | 18.30 Odă limbii române | 19.05 Muzică ușoară | 19.30 Bibliotecă de poezie românească. Elogiul veșniciei! Miorița ) 19.50 Noapte bună, copii. „Poveste cu o capră și un pitic“, de Bia Dracopol—Fudulu ț 20.00 Romanței 20.20 în ritm de dans) 20.50 Concursul și internațional „George festivalul Enescu" ( 23.20 Muzică de dans) 24.00—1.00 Cvintetul cu clarinet de Anatol Vieru. DUMINICA 20 SEPTEMBRIE PROGRAMÚL 1 6.05 Concertul dimineții) 7 Radiojurnal) 7.15 Program muzical 8 Sumarul presei) 8.10 Avanpremieră cotidiană) 8.22 De la munte la mare) 9 Radiomagazinul femeilor) 9.30 Ora satului) 10 Cavalcada ritmurilor) 11.15 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat) 12 De toate pentru toți; 13 Radiojurnal) 13.15 De toate pentru toți... turiștii) 13.45 Muzică ușoară) 14 Unda veselăi 14.30 Cîntece cu... și fără cuvinte. PROGRAMUL II 8 Piese instrumentale ( 8.15 Teatru radiofonic pentru copii) 9 Avanpremieră cotidiană) 9.12 Caleidoscop muzical) 9.50 Cîntece pionierești) Opera și cele cinci necunos0 cu tei 10.30 ( 7-a artă) 11 Concursul și Festivalul Internațional „George Enescu“) 13.30 Mozaic în cheia sol) 14.10 Albumul vocilor celebre) 14.30 Cine știe cîștigă. Tomai George Coșbuc. Vremea Vreme schimbătoare cu cer variabil- local, în zona de munte și nordul Moldovei vor cădea ploi sub formă de averse slabe însoțite de descărcări electrice. Vint slab ia moderat din nord-vest. Temperatura ușor variabilă. Minimele vor oscila între 10—15 grade iar maximele între 22— 26 grade. Timpul Dintre numeroasele definiții ale timpului liber date în ultimii ani în literatura sociologică ni se pare deosebit de cuprinzătoare cea a lui Joffre Dumazedier. Timpul liber, scrie omul de cultură francez, este „Un ansamblu de preocupări cărora individul poate să se dedea de bună voie, fie pentru a se odihni, fie pentru a se recrea, fie pentru a-și dezvolta informarea sau formarea sa dezinteresată, participarea la activitatea socială obștească sau cultivarea liberă a capacităților creatoare, după ce s-a eliberat de îndatoririle sale profesionale, familiale și sociale”. O astfel de accepțiune, împărtășită, de altfel, și de majoritatea sociologilor români ai timpului liber și ai culturii de masă, poate fi considerată și atunci cînd examinăm „răgazul" școlarilor și modul său de utilizare. Nu am întreprins o investigație asupra cantității timpului liber al elevilor de liceu, în ciuda faptului că pentru o temeinică pregătire a lecțiilor, tezelor și examenelor, liceenii de astăzi afectează mult mai mult timp decit elevii de altădată, acestora le rămîne totuși un număr de ore pe zi — de răgaz — iar faptul acesta îl recunosc toți subiecții consultați în ancheta privind relația teatru-școală. Primul dintre obiectivele investigației noastre a fost acela de a examina opțiunile culturale ale elevilor de liceu în timpul liber de care dispun — indiferent de dimensiunile acestuia De la bun început trebuie să arătăm că marea majoritate a subiecților (49,5 la sută) au situat pe primul loc, la mare distanță de alte preferințe în timpul liber, literatura. Numai 15,7 la sută dintre elevii consultati au situat literatura pe locul al doilea și doar 9,3 pe al treilea loc. Nu pot să nu subliniez însă că între genurile literare, ce dramatic se află la periferia preocupărilor de lectură. Ne-o dovedesc răspunsurile date de elevi în legătură cu sursele de Informare privind un număr important de piese de teatru. Sunt citite, îndeosebi cele cîteva piese clasice, care se studiază în școală („O scrisoare pierdută*, „Apus de soare*, „Romeo și Julieta"), dar si acestea doar de mai puțin de o treime din numărul celor chestionați. Este interesant de consemnat că un număr important de elevi situează pe primul loc intre preocupările lor sportul (18,9 la sută) muzica ușoară (10,1 la sută). Urmează în ordine pe primul loc între preocupări cinematograful (pentru 5,9 la sută), teatrul (pentru 5,9 la sută) turismul (pentru 4,5 la sută dintre chestionați), după care dansul, arta plastică și alte preocupări de loisir. Dar iată în tabelul de mai jos o imagine cuprinzătoare asupra opțiunilor culturale de timp liber ale celor 837 elevi de liceu chestionați ! Analiza acestor date duce fpră echivoc la concluzii de care nu pot să nu tină seama școala organizatiile U.T.G., si ale pionierilor. Instituțiile de cultură în organizarea procesului instructiv-educativ planurile de activitate trebuie să cuprindă conținuturi și forme de activitate care să vizeze zone mai numeroase ale conștiinței sociale în ce privește dezvoltarea gîndirii estetice prin artă — sfera de cuprindere a celor 7 arte să fie pe măsura locului și rolului pe care trebuie să-l aibă fiecare dintre acestea în viața spirituală a tineretului. Subliniez acest lucru pentru că, avînd în vedere, spre exemplu locul deosebit de important al teatrului în educarea politică, morală și estetică a tineretului, nu putem accepta ca și în viitor numai o treime din elevii de liceu să considere teatrul printre preferințele lor în timpul liber. Și, din această treime, astăzi, majoritatea elevilor de liceu (14,6 la sută) situează teatrul pe locul trei între preocupări, 12,1 la sută pe locul al doilea și doar 5,9 la sută dintre anchetați îl consideră unul dintre importanții factori de educație, cultură și divertisment. Și mai gravă este situația în ce privește interesul pentru cultura plastică. Doar puțin peste 7 la sută dintre subiecți consideră arta plastică între domeniile pentru care manifestă interes în timpul liber si doar 1,4 la sută situează arta plastică pe primul loc in sfera Intereselor culturale de loisir. Așa se explică de ce le zecile de vernisaje de expoziții care au loc înudetul nostru elevii sunt o adevărată raritate Așa se se explică numărul mic de școlari care au vizionat expozițiile din cadrul primului festival de artă plastică .,Lascăr Vorel“ — Piatra Neamț — 15-30 august 1970. Nu-i vorbă, festivalul a fost vizionat și de foarte puține cadre didactice, cu toate că acesta a fost organizat într-o școală și în vacanță deci într-o perioadă cu cel mai mult timp liber. Iată așadar numai cîteva idei de mare utilitate în procesul de educație, cîteva probleme care trebuie să facă obiectul atenției tuturor factorilor cu răspunderi educative din municipiul Piatra Neamț Constantin POTÎNGA TEATRUL $1 ȘCOALA (II) liber și opțiunile pentru cultură ale elevilor de liceu i « 11 ! Activitatea preferată (in procente) 49,5 10,1 5,9 5,9 18,9 4,5 1,6 1,4 2,2 2 15,7 25,9 22,2 12,1 9,3 5,2 4,9 3,2__1,5 39,3 20,3 21,2 14,6 12,2 9,6 8,4 2,71.7 Ordinea de preferință literatura Muzica Cinemato j Iaraful Teatrul Sportul Turismul 1 Dansul Artele plastice Alte preocupări