Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-09-26 / nr. 806

Pag. 2 «a La ușile birourilor diferitelor întreprinderi și instituții, bat zilnic zeci și sute de cetățeni, care doresc să-și achite o obligație față de stat, să-și rezolve o problemă de interes personal, să se solicite anumite lămuriri etc. Găsește cetățeanul înțelegerea cuvenită ? I se rezolvă cererea cu promptitudine in mod calificat ? Răspunsul la asemenea întrebări am căutat să-l aflăm in cursul unui raid-anchetă, efectuat prin cîteva instituții de larg interes cetățenesc. Se înțelege, orice petition în care și-a înregistrat o scrisoa­­re este inareplăvit să fie ne­răbdător în aflarea cit mai de­­grabă a avizului ce i-a primit cererea sa. O astfel de curio­zitate nu poate fi satisfăcută cel puțin la serviciul de re­­gistratură al Consiliului popu­lar municipal Roman. Elena Șurubaru, funcționar principal la acest serviciu, se află în si­tuația de a ridica de multe ori din umeri la întrebările solici­tanților, pentru că în dreptul cererilor lor, la rubrica „modul de rezolvare“ anumite servicii — de regulă spațiul locativ, planificarea și gospodăria co­munală — n-au mai făcut men­țiunea necesară de la 16 iulie a.c. — aüica de mai bine de 60 zile. O situație asemănătoare în­tâlnim și la Consiliul popular municipal Piatra Neamț, cu singura deosebire că aici sec­țiile în cauză diferă uneori i spațiul locativ, secția financi­ară și secția de gospodărie co­munală. Multă indiferență față de in­teresele cetățeanului există la unele consilii populare, comu­nale unde nici măcar orele pro­­gramate pentru audiență nu se bucură de prezența celor in­vestiți cu această atribuție, așa cum­ am întilnit în comuna Gi­­rov. Această situație este în­curajată de Însăși atitudinea pre­ședintelui comitetului executiv al consiliului popular, Gheor­­gghe Amocancei, care, avînd domiciliul în municipiul Piatra Neamț, își permite să vină a­deseori la serviciu după orele 8,30 în loc de 7, lăsînd vorbă la subalterni că ar zăbovi chipu­rile la... Banca de investiții (nu­mai această „pastilă" ni s-a ser­vit de cel puțin trei ori, nu mai vorbim de atîtea situații cînd nimeni nu știa unde este ple­cat)­ Un exemplu tipic de descon- siderare a doleanțelor petițio­narilor ni-1 oferă I.R.E. Neamț, care răspunde cu mare întîrzi­­ere la solicitări, sau nu răs­punde deloc, așa cum n-a răs­puns Cooperativei de consum Țibucani la două adrese (una din 19 noiembrie 1969 și alta pe aceeași temă din 16 martie 1970) în legătură cu remedie­rea unor defecțiuni ale insta­lației electrice la una din sec­țiile cooperativei. La fel și ser­viciul mecanico-energetic al U.J.C.C. Neamț a rămas indi­ferent la o adresă asemănă­toare, primită de la același pe­tiționar. O atmosferă intolerabilă în­­tîlnim chiar la serviciul de ur­­gențe al Spitalului Piatra Neamț, unde surorile Maria Gălbează și Florica Savin se adresează bolnavului, indife­rent de gravitatea bolii, cu : „n-ai adeverință de salariat, nu te internăm“, sau se ceartă între ele în prezența bolnavi­lor, care adesea așteaptă ore în șir pînă sunt internați. Tot o desconsiderare a do­leanțelor cetățenilor întîlnim și la I. L. L. Piatra Neamț, în special la secția tehnică, unde unele din cereri, nu mai vor­bim de solicitările făcute prin telefonul nr. Ii 156, rămîn ne­rezolvate. Telefoanele au și ele un ser­viciu de deranjamente (02) la care sunt minute în sir Dină să-ți răspundă cineva, sau chiar dacă ți-a răspuns, de ce­le mai multe ori e ca și cum nu ți-ar fi răspuns. Nici telefo­nistele credem că nu procedea­ză bine chemînd întîi la tele­fon chiar pe cel care face a­­pelul și știe că va avea o con­vorbire și abia după mult timp, uneori 10—15 minute, reușește să prindă pe cel chemat. E o mare pierdere de timp pentru cine are cîteva comenzi într-o zi. Oricine vorbește la telefon este familiarizat și cu un alt stil de muncă, folosit de secre­tarele diferitelor întreprinderi și instituții. Dacă vrei să vor­bești la telefon cu tovarășul director, tovarășul președinte, sau tovarășul șef CUTARE, îți răspunde întotdeauna curioasă secretara : „Cine sînteți ? " Ii spui... „Da? Numai un moment să văd dacă tovarășul director e în birou?­­Parcă tovarășul di­rector poate ieși și pe fereas­tră ) Ți se răspunde apoi da sau nu, în funcție de... funcția pe care o ai. Deci tovarășul ies­e în birou numai pentru anu­mite persoane. Acestea sunt doar cîteva din multiplele fațete și implicații pe care le prezintă relația func­ționar — cetățean. E timpul ca toți cei ce se re­cunosc în aceste ipostaze să în­țeleagă că menirea lor este de a fi în mod permanent la dis­poziția cetățeanului (și nu in­vers) pentru a-i satisface în mod prompt și component in­teresele. Mihai MERTICARU FUNCȚIONARUL IN DIFERITE IPOSTAZE Raid-anchetă Arhitectură pietreană O întrebare adresată conducerii fabricii­­„Zorile noi“ Se cunoaște că la Groză­vești—Hangu, școala a tre­buit construită din nou, cea veche fiind de nefolosit din cauza deplasărilor de teren provocate de inundații. Cons­trucția nouă ar putea fi dată privind în folosință dacă nu ne-ar lipsi coamele pentru a­­coperiș. 0 Să rememorăm La 30 iunie 1970, cu faptele, avizul nr. 4392 am ridicat de la Fa­brica „Zorile noi“ din Piatra Neamț 4.890 tigle. In repar­tiția dată de Consiliul popular județean se prevedeau și coa­me pentru acoperiș. Nu le-am primit însă pe motiv că n-ar fi. La 2 septembrie am ob­ținut încă o repartiție de 2.000 tigre, pe care le-am lu­at tot de la „Zorile noi" dar tot fără coame. Nouă, șeful serviciului livrări ne-a spus din nou că nu sînt. Dar la particulari cum de se vînd astfel de coamne din depozit ? Acum am intrat în peri­oada... convorbirilor tele­fonice cu inginerul șef al fabricii Eu îi dau telefon marti, el îmi spune să revin vineri. Și tot așa. Iar darea în folosință a școlii din Gro­zăvești — gata acoperită — se tot amină de pe o zi pe alta, de la o săptămînă la a Ita. Pînă cînd ? C. UNGUREANU primarul comunei Hangu ■ ■ [UNK] [UNK]»«»**•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] »I ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»*•■ [UNK]»«•••■»■ Agrement la Roman Transbord are­­necaz mare Odată cu deschiderea noului an școlar, autobuzul care deser­vește traseul Piatra Neamț — Cîndești, cunoaște o mare aglo­merație, în special după stațiile Săvinești și Roznov. Necazul începe însă abia de la Ruseni încolo, deoarece podul a fost luat de apă (încă de la începu­tul lunii iunie) iar călătorii sînt nevoiți să coboare din autobuz, să traverseze Nechitul pe jos și să urce în alt autobuz, a cărui capacitate este de abia 29 locuri. E lesne de închipuit ce se intîmplă cînd sînt 80—90 de pasageri. In afară de aceasta, mașina scîrțîie din toate înche­ieturile, iar șoferul are de re­parat ceva la fiecare 2 km, mo­tiv pentru care se întirzie 1—2 ore aproape în fiecare zi. Ele­vii din comunele Rediu și Cîn­­dești care merg la Liceul din Roznov, pentru a nu întirzia di­mineața de la cursuri, apelează la mașina muncitorilor de la orele... 4 și 40 minute, dar nici aceasta nu-i mai poate lua. De ce se intîmplă toate a­­cestea ? Pentru că Direcția de drumuri și poduri tergiversează lucrările la construcția podului, iar de trei săptămîni nu se mai lucrează deloc. Tehnicianul Gh. Vrînceanu din cadrul secției de întreținere, care se ocupă toc­mai de această problemă, a în­cercat să ne prezinte cîteva mo­tivații , lipsa unei repartiții de materiale, lipsă de oameni etc., pentru ca apoi să ne spună că repartiția a primit-o încă de la începutul lunii august, iar e­­chipa lucrează la șoseaua spre Izvorul Muntelui. Nu cumva lipsa de preocupare stă pe pri­mul plan ? Să admitem totuși valabilita­tea scuzelor prezentate de Gh. V. De ce nu s-a trimis atunci un buldozer care în cîteva ore pu­tea să îndulcească niște pante și să creeze o variantă pentru trecerea autobuzului ? Suntem­ informați de primarul comunei Roznov că ing. G. Constanti­­nescu cunoștea această propu­nere de mai mult timp. Și conducerea întreprinderii de transporturi auto putea să ia niște măsuri. Toți călătorii cu care am discutat pledează pentru introducerea unui mi­crobuz al elevilor, chiar pe în­treaga perioadă a anului școlar, pentru că acesta poate trece prin apă. S-ar reduce astfel aglomerația, iar elevii ar ajun­ge la timp la școală. M. M. Am văzut cîteva grădini­țe de copii din municipiul Piatra fabricii Neamț — una a „8 Martie", alta deschisă recent într-un local din apropierea clădirii consiliului popu­lar — și în comparație cu modul îngrijit cum arată acestea, Grădinița cu orar redus nr. 7 din cartierul Mărăței, ni se pare neîndreptățită ne­glijată de forurile în drept. Ne reamintim că în urmă cu multe luni am mai făcut o vizită acolo. Regăsim acum, la începu­tul unui nou an școlar, din nou gropi 1« curte lăsate de Șantierul nr 1 construcții - montate din nou moloz netransportat, ba in plus și o grămadă de cărbune pulverizat și gunoaie. Chiar în fața intrării­. Directoarea, A­­lexandrina Chiuariu, a stat de vorbă cu inginerul șef al­­ șantierului, care promite dar nu face, a trimis adrese la I.C.P.N., care însă­amină trans­portarea gunoiului, a intervenit și la Consiliul popular. Se izbește însă , de­ neînțelegere și nepăsa­re. Căpacul de la canali­zare a fost scos, mașini ca­­ cea cu nr.­­21-IIr-886 trag în curte căi la garaj cu tot cu lacătul de­­ la poartă, lespezile din beton care ar fi trebuit să acopere un cămin al conductelor de încălzire stau aruncate vraf. Păminții sint, pe drept cu vi­at nemulțumiți. Ei au­ plătit transportul pietrișului la intrarea în școală care fusese frămîntată de mașinile șantierului, au montat din nou cîteva plase la gardul nou de firmă, tăiate de lucrătorii de pe șantier, pentru ca accesul și supravegherea copiilor de către cadrele didactice să fie asigurate. Pretind însă să li se respecte munca iar copiii (intre 3 și 6 ani) să aibă un loc de joacă, de recreație plăcut. Ar trebui, credem ca Șantierul nr. 1 Inspecto­ratul școlar și îndeosebi Consiliul popular munici­­pal să sprijine strădania conducerii grădiniței și a părinților prin măsuri concrete și imediate. Jlocul de joacă ai eoții n­ot La pescuit Foto, E. BUCUREȘTEANU r_ CEäHLÄUL RĂSPUNSURI care nu ne satisfac­ em publicat la rubrica „Cuvîntul opiniei publice“ apărută în ziua de 4 august o notă intitulată „Pretutindeni fapte de bună calitate". Exact după o lună (ceea ce să reținem că e cu destulă intirziere), adică cu adresa nr 112 din 4 septembrie 1970, Direcția comerciala județeană ne răspunde că în adevăr în acel timp la unele unități din cadrul O.C.L. „Alimentara“ Piatra Neamț desfacerea laptelui către consumatori a fost lentă, rami­ni­nd astfel mici cantități pentru a doua zi, care se acidulau. In continuare, ni se face cunoscut că „s-a luat legătura cu O.C.L. Alimentara și conducerea Industriei laptelui stabilindu-se ca laptele ce nu se desface in aceeași zi prin unitățile comerciale să se restituie“... Răspunsul nu ne poate mulțumi. De ce ? Pentru că și în septembrie au fost zile cînd laptele cumpărat de consumatori s-a stricat, deși el fusese adus cu o oră două înainte. Măsura de a se înapoia laptele acidului nu li se pare suficientă. Ar trebui ca organele în drept să instituie un control înainte de a intra laptele pe rețea și a se desface către consumator. Iar pentru actele de neglijență, Inspecția comercială de stat să aplice sancțiunile cuvenite. 0 Nu putem fi de acord, tovarășe director al Direcției județene de drumuri și poduri, că numai după transportarea de balast pe întreg traseul Roman — Slobozia se putea trece la­­ recepție și imprăștiere, așa cum deducem din răspunsul pe care ni-l dați la nota „Recepția la sfînta-așteaptă". Acum ne pare rău că n-am publicat și fotografia trimisă de la fața locului. S-ar fi văzut mai clar cu­ balast s-a pierdut din cauza unor aminări numai în parte justificate. „ Am primit răspunsul dv., tovarășe Vasile Pal, directorul cu probleme de alimentație publică și turism din cadrul I.E.J.C O.O.P. prin care ne confirmați că sesizările în legătură cu deficiențele de la bufetul Secueni sunt juste. Dv, ne scrieți că „in urma acestui semnal, s-au transmis sarcini precise gestionarei Paraschiva Nica în legătură cu asigurarea produse­lor pentru prepararea mâncărurilor calde" Dar oare pină la acea dată nu se transmiseseră aceste sarcini ? Cel care se face vinovat de această neglijență a fost san~ ___i Sîmbătă, 26 septembrie 1970 Corespondente comentate Ochii care nu se văd se uită Nu-i așa, tovarăși de la Cen­trul de rețele electrice Tîrg­u Neamț, că ați vrea să-i mai ve­deți acolo, la birouri, pe Dorel Olaru, Gheorghe Crețu și pe alți locuitori din comuna Pos­­trăveni care au achitat toate taxele legale pentru instalația electrică în locuințele personale au făcut form­ele necesare, au primit promisiuni și„­ au fost uitați ? Să vă amintim noi că primul din cei citați a achitat taxa la 30 iulie primind chitan­ța cu nr. 960, că i s-a menționat pe cerere „urgent“ dar, vorba lui, nu i s-a executat lucrarea nici măcar... lent Știm­­ ochii care nu se văd se uită. Poate însă că vă va aminti conducerea I.R.E de la Neamț că nu-i nevoie să Piatra mai purtați oamenii pe drumuri, că se pot deplasa lucrătorii de a­­colo pentru a reînnoi cunoștința și, bineînțeles, a face instalațiile pentru care ați încasat banii. Un nou sistem de calcul ? Atenție! La O.C.M.A.D. Neamț pare să se fi descoperit un sis­tem nou de calcul și... de rela­ții cu clientela. Concret : Gh­. Michiu din Roman, str. Smiro­­dava, bloc F3, ap. 18, a încheiat cu CCMAD, la 7.XI.1998, un contract de 6 203 lei pentru o­­biecte cumpărate cu plata în rate. A plătit la început 200 lei, iar 6.003 lei i s-au eșalonat pen­tru achitare pînă la 13.VIII.1970, calculindu-i-se și dobînda de 167 lei. Omul a plătit cu regu­laritate ratele, dar la sfîrșit s-a pomenit că i se „suplimentează“ dobînda cu încă 136 lei. Acum, cel in cauză protestează, cere explicații. E bine ca OCMAC să le dea chiar în coloanele zia­rului nostru. Pentru că Gh. Mi­­chiu nu e unicul cu care s-a procedat astfel. O statuie familiei gestionarului comportă cu ei gestionarul Gheorghe Florea și soția lui cînd ajung să cumpere cite ceva de la magazinul alimentar cooperativei. In pauza de jum­­al­tate de oră, au ajung toți să-și cumpere pîine. Ar delega mai mulți pe unul, dar gestionarul vrea să-l vadă pe fiecare la ochi. Și astfel timpul trece, pauza se duce stînd la rind. Ba pe deasupra se mai aleg, uneori, și cu vorbe unite. Nu iasă și cu restul de bani cuvenit. Semnatarii scrisorii — și sunt mulți — ar dori ca familia Flo­­rea să-și schimbe atitudinea față de cumpărători. Făgăduiți-le că le ridicați statuie, tovarăși, și poate că se o vor purta cum trebuie, cum o cer regulile generale de comerț. Poate că la gestul dv. va contri­bui și conducerea cooperativei de consum și cu ceva și forul superior — uniunea județeană. M. ASMARANDEI Mai mulți muncitori de la Fabrica de cherestea din Tazlău sunt supărați. Nu de... florile mărului ci de modul cum se CIMUM LIMA 0 VECHE UNIIUE (Urmare din pag. I) tuia, s-au construit cu mijloa­ce proprii, după planuri pro­prii și cu un minim de cheltu­ieli, două secții noi : pediatria și casa de naștere. Intr-o aripă a localului fostei Direcții generale a hidrocentra­lei s-a amenajat actuala poli­clinică a orașului Bicaz, care dispune în prezent de 7 cabi­ne și ur­ laborator de tehnică dentară. Iici­ unul din noile blocuri din centrul orașului a fost pre­văzut și construit localul cir­cumscripțiilor sanitare I si H ale orașului Bicaz. Vechile secții ale spitalului nemaifiind corespunzătoare cu nevoile crescânde ale asistentei medicale ale populației din zo­na orașului Bicaz, de pe văile Bistriței, Tarcăului și Bicazului, prin grija județeană s-a Consiliului popular construit noul Spital Bicaz. Acesta este așe­zat pe vechea temelie a secției de interne a spitalului de șanti­­er și s-a extins cu două aripi noi. Noul spital — plăcut, lumi­nos, primitor, cu parter și etaj, dispune de o sală de operație adecvată și de un serviciu de radiologie bine dotat, de insta­lații tehnico-sanitare moderne, și de încălzire centrală. Spita­lul unificat dispune în prezent de o bună bază materială, cit și de cadrele medico-sanitare ne­cesare pentru o asistentă medi­cală corespunzătoare. Sperăm, că în această toamnă vor fi completate cu noile cadre me­dicale toate posturile de medici vacante din teritoriul Spitalu­lui Bicaz. Amintindu-ne de anii din ur­mă, vedem că am ajuns destul de departe și suntem­ mulțumiți, dar dorim să nu ne oprim aici. Mai avem planuri de viitor:­­fe Îmbunătățire, de extindere, de mobilizare. Acum se face demolarea pri­mei secții care a functioriat In cadrul spitalului de șantier, ve­chea baracă a chirurgiei in soare isi face apariția vechea temelie, prima temelie a spita­lului Bicaz. Ne gîndim cu mindrie la drumul parcurs de această instituție de sănătate din anul 1950 și pînă în pre­zent. Cili oameni au fost tra­­iați si îngrijiți 1n acest spital t­oiti accidentali, citi bătrâni, oile femei și citi copii și-au recâștigat sănătatea aici ! Ne amintim cu dragoste și admi­rație și de primii medici care au lucrat aici si care au ve­gheat zile și nopți asupra vie­ții bolnavilor . Vechea baracă a chirurgiei dispare și în fața ochilor răsa­re coasta muntelui, împădurită, colorată și cunsătoare. Se mai vede doar vechea temelie și în curând nu va mai fi nici ea... Privirile ni se întorc cu drag spre noul locaș al spitalului. Inălțat, luminos, In care vom continua munca de vindecare și alinare a suferințelor ome­nești. P. S. — Ca să nu fim cumva acu­zați de prea mult optimism și să nu predispunem și pe alții la reverie, am dori să amintim constructorilor spitalului Bi­caz că Încă mai au «f­te ceva de lucru, pentru ca noul spital să arate măcar pe dinafară așa cum am dori noi să fim ți­pa dinăuntru. Radio SIMBATA 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL­­ 15 De la 3 la 7 . 16 Radio­jurnal ; 19 Gazeta radio; 19.30 Cîntece de nuntă și jocuri; 20.05 Tableta de seară ; 20.10 Micro­­recital Caterina Valente ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21 in jurul globului; 21 20 Cîntă Doina Badea ; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solistul serii ; Enrico Macias ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 De toate pentru toți... turiștii ; 23 Expres PROGRAMUL II Triplu concert în la minor pentru flaut, vioară clavecin și orchestră de J. S. Bach ; 15.30 Soliști și formații artisti­ce de amatori ; 16 Radiojurnal; 16.20 Recitalul pianistului Gheorghe Halmoș ; 16.45 Orchestra de muzică populară „Orzișorul“ din Roșiorii de Vede ; 22 Pagini din operete ; 22.30 Album de dans ; 22.30 Album de romanțe ; 22.50 Orchestra Gigi Cichellero ; 23.05 Concert Marcel Mihalo­­vici; 24 — 1 Lieduri de Felicia Donceanu. DUMINICA 27 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I Radiojurnal ; 7.15 De la munte la mare — program muzical; 8 Sumarul presei ț 8.10 Avanpremieră cotidiană ; 9 Radiomagazinul femeilor ; 9.30 Ora satului ; 10 Cavalcada ritmurilor ; 11.15 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 12 De toate pentru toți ; 13 Radiojurnal ; 13.15 De toate pentru toți .. . turiștii ; 13.45 Muzică ușoară ; 14 Unda veselă ; 14.30 Melodii de ieri și de azi. PROGRAMUL II 8.15 Teatru radiofonic pentru copii, „Dubla Lotte“ de Erich Köstner ; 9.00 Avanpremieră cotidiană ; 9.12 Caleidoscop muzical ; 9.50 Cîntece pentru cei mici ; 10.00 Opera și cele cinci necunoscute ; 10 30 A 7-a arta ; 11.00 Concert simfonic ; 12.30 Au fost oaspeți ai sce­nelor noastre ; 13.00 Mozaic muzical ; 14.10 Albumul vo­cilor celebre ; Maria Callas și Dietrich Fischer-Dieskau; 14.30 Cine știe cîștigă. tv SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 15.15 Deschiderea emisiunii | Fotbal ! Rapid — Uta ! 17.00 Emisiune In limba germană | melodii­­ nocturnă 0.05 — 6 Estrada 18.05 Microavanpremiera zileij 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! . 19.20 1001 de seri ! 19.30 Telejurnalul de seară | 20 Avanpremieră la o nouă emisiune-concurs pentru tineret i „Ocolul țării in opt luni“.­­ 20.15 Campiona­tul balcanic de baschet masculin | România — Bulga­ria (repriza a II-a) ; 20.50 Film serial. „Incoruptibilii" 21.40 Nocturnă bucureșteană | 22.15 Reportaj filmat de la vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste tria­j 23.00 România la Aus­Telejurnalul de noaptei 23 15 Fotbal­ Feije­­­noord — eta­t 23.45 închide­rea emisiunii. Vremea Vremea se menține răco­roasă și în general frumoasă, cu cer variabil, temporar mo­ros, în nordul Moldovei și-n zona de munte unde, izolat, se vor produce averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sec­torul est, sud—est. Tempera­tura aerului se menține sta­­ționară. Minimele vor oscila între 0 și 5 grade, iar maxi­mele între 13 și 18 grade.

Next