Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)

1971-02-23 / nr. 932

1 Pag. 2 n—r Cuvîntul opiniei publice Un simulacru de adunare generală Joi, 4 februarie, la orele 18, a avut loc adunarea generală a asociației de locatari nr. 17 din municipiul Piatra Neamț. Datori­tă unei proaste mobilizări însă, la această adunare au participat doar aproximativ 30 de locatari, din totalul de 225 de aparta­mente. Iar din partea unităților socialiste care au suprafețe locative cu altă desti­nație, n-a participat nimeni Deci, ședința a fost nestatutară și probabil s-a preconizat să fie așa, de vreme ce a fost planificată să se țină într-o sală de clasă la Școala gene­­rală nr. 3, care nu poate cuprinde mai mult de 35 de persoane fată, de ce, noi nu pu­tem fi de acord cu hotărîrile luate de minoritate. Din prezentarea dării de seamă, o a rezultat că la această asociație s-au făcut economii in valoare de 34.008 lei, drept pentru care au fost premiați președintele și secretarul asociației cu 900 lei. In final s-a propus să se mărească indemnizația împu­ternicitului de la 600 lei la 1.000 lei și pre­mierea președintelui și Împuternicitului pe anul 1971. (Trebuie spus că incă din cursul anului 1970, fără a se apela la adunarea ge­­nerală, i s-a mărit Indemnizația Împuterni­citului de la 608 la 800 lei). S-a propus apoi ca toate economiile realizate­­ ?­­­in 1970, de 34.000 lei să fie folosite pentru amenaja­rea spațiilor verzi. Procesul verbal Încheiat cu această oca­zie consemnează că „adunarea generală­ a fost de acord cu toate cheltuielile efectuate de asociație in 1970 și cu bugetul pe 1971. In consecință, contestăm valabilitatea a­­cestei adunări, care n-a fost constituită sta­tutar, și cerem o nouă adunare generală. Constantin GRIGORAȘ, Elisabeta CHIRILA și alti locatori de la asociația nr. 17 Se cere o rezolvare mai rapidă Un grup de cetățeni din satul Cut, comuna Dumbra­va Roșie ne sesizează că încă din urmă cu cîțiva sînt în imposibilitate de ani, a mai consuma apă potabilă de la fîntînile ce se află în pe­rimetrul satului. Analizele Inspectoratul făcute de către sanitar jude­­țean de Stat atestă că dete­riorarea apei potabile se da­torează infiltrării unor rezi­duuri industriale. Situația este cunoscută la nivelul comunei cât și de că­tre Consiliul popular al mu­nicipiului Piatra Neamț. S-au și preconizat o serie de mă­suri pentru rezolvarea aces­tei situații, însă transpunerea lor practică se desfășoară cu încetineală. Sperăm, că organele în drept vor lua cunoștință de cele semnalate și vor acționa mai energic în rezolvarea ca­zului amintit. Gh. AILINCAI, N. MAFTEI și alți locuitori din satul Gut, comuna Dumbrava Roșie Când va urca apa caldă și la etajul Noi, locatarii cartierului de locuințe din bulevardul 23 August din municipiul Ro­man, în special cei care locuim în blocurile 12-13, la etajele superioare, nu beneficiem în permanentă de apă caldă conform progra­mului stabilit. Deși ne-am adresat în nenu­mărate rînduri comitetului de asociație, care la rîndul său a făcut tot atîtea referate la I.E.S. și la I.G.R., care de la 1 ianuarie 1971 a preluat administrația centralelor termice, situația a rămas în continuare neschimbată. Aceeași este situația și cu încălzirea apar­tamentelor de la etajele III și IV. Așadar, deși stăm în frig și nu benefi­ciem de apă caldă, sîntem­ nevoiți să su­portăm în mod egal costul întreținerii Ne adresăm pe această cale Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Roman, în speranța că vor fi luate niște măsuri în vederea remedierii instalațiilor de­fecte, pentru ca să ne bucurăm și noi de binefacerile civilizației urbane. Nicolae PISLARU, Aurel POPOVICI, Mihai MORARESCU și alți locatari Bani aruncați pe fereastră Deși s-a mai scris în ziar că în unele blocuri din car­tierul Lenin, din municipiul Piatra Neamț, apa caldă și căldura nu ajung în cantități suficiente pînă la etajul patrulea, situația a rămas ne­al schimbată cel puțin în ceea ce privește apartamentul nostru. Locuiesc cu familia în blocul A­3 la etajul al patru­lea. Dacă n-aș avea doi co­pii mici care au nevoie de căldură și apă caldă, n-aș spune nimic. Dar după ce ți se îmbolnăvesc copiii de frig și pe deasupra mai ești tre­cut In rînd cu toată lumea să achiți Întreținerea în a­­ceeași măsură, nu poți să ră­­mîi indiferent. Rog, pe aceas­tă cale, camitetul executiv al Consiliului popular munici­pal Piatra Neamț să-i deter­mine pe cei în drept să ia măsurile corespunzătoare. Petru TRIȘCA, cartierul Lenin, blocul A3, ap. 19 Piatra Neamț înaintea orei de teză. Foto : Moscu COPEL CEAHLĂUL Marți, 23 februarie 1971 Darea de seamă prezentată de președintele consiliului de administrație tovarășul Stelian Dulf, poartă girul activității rodnice desfășurată de întreg colectivul Combinatului de exploatare și Industrializare a lemnului pentru dezvoltarea ascendentă a eficienței econo­mice, pentru ridicarea continuă a prestigiului unității- Este suficient să amintim că planul producției globale a fost depășit cu peste 28 milioane lei, al producției marfă cu peste 18 milioane lei, în timp ce produc­tivitatea muncii realizată a fost cu 1996 lei pe cap de salariat mai mare decît cea Planificată. In obținerea acestor rezultate si-au adus o contribuție însem­nată atît sectoarele de exploa­tare cît și cele de industrializa­re. Merită să evidențiem în rîndurile de față faptul că lucrătorii din sectoarele de exploatare forestieră și-au des­fășurat activitatea spre deosebi­re de alți ani, în condiții naturale mai puțin favorabile. Este vorba de faptul că fores­tierii nemțeni au avut de tăiat, fasonat, scos și expediat, un volum mai mare de bușteni, ca urmare a doborâturilor masive de vânt care au Îngreunat mun­ca, impunând necesitatea creării de noi drumuri forestiere, noi linii suspendate de transport etc. Lu toate acestea s-au mai adăugat și avariile produse de calamitățile naturale din luni­le mai — iunie 1970, înlăturate cu promptitudine de forestieri în scopul reluării activității nor­male de producție. Acestea sînt cîteva elemente care evidențiază eforturile nota­bile ale forestierilor nemțeni pentru Îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan fără să ne mai referim la faptul că în anul care a trecut au fost ob­ținute succese și pe linia redu­cerii consumurilor specifice, a ridicării nivelului calitativ al producției prin creșterea volu­mului de produse de calitate superioară din masa lemnoasă Inclusă în fabricație, a înde­plinirii și depășirii planului de export, trebuie să arătăm că in activitatea unităților compo­nente ale G.E.I.L. Piatra Neamț s-au manifestat și unele de­ficiențe. Remedierea lor consti­tuie, așa după cum a reieșit și din cuvîntul participanților la adunare, principala rezervă pentru activitatea viitoare, pen­tru creșterea volumului produc­ției, folosirea mai rațională a utilajelor din sectoarele de exploatare organizarea ju­dicioasă a muncii la industria­lizare, precum și acordarea unei atenții sporite valorificării su­­perioare a masei lemnoase. In anul acesta va fi necesar să se evite toate posibilitățile de risipă a lemnului. în fiecare parchet, exploatarea să se fa­că în mod ordonat, să nu ră­­mână nici o cantitate de lemn nefasonat, așa cum s-a întîm­­plat la punctele de exploatare Silvestru, Giorăniș etc. In sec­toarele de Industrializare nu s-a acordat de fiecare dată atenția cuvenită pentru gospo­dărirea rațională a materialu­lui lemnos, înregistrîndu-se depășiri ale consumurilor spe­cifice la fabricile „Foresta“ și „Scînteia“. Aceste unități au depășit în anul trecut consu­mul normal de cherestea și dulăpași pentru producția de lăzi de fag cu 362 m. c. și res­pectiv 596 m.c. in ceea ce privește înca­drarea în consumurile specifice, vor continua să apară greutăți și în anul curent. Mai grav este faptul că aceste greutăți și le creează reciproc chiar u­­nitățile componente ale combi­­­natului. Tov. Leon Hascalovici, șeful fabricii „Bistrița“, aducînd în discuție cooperarea defici­tară dintre unitățile C­­N-ului amintesc faptul că fabricile „Steaua Roșie" și „1 Mai“ nu au creat stocul de materie pri­mă necesar fabricii „Bistrița" decit pe jumătate. Aprovizio­narea unităților se face cu materii prime de dimensiuni întîmplătoare, și nu în cele ce­rute de disciplina pro­ducț­iei și de rațiunea valorificării superi­oare a masei lemnoase , fabri­cile producătoare de frize pen­tru parchete nu respectă con­dițiile de calitate ale produse­lor, fapt care determină obți­nerea unor parchete de cali­tate proastă etc O serie de vorbitori (Geor­­geta Nech­ifor, Constantin Mîn­­dru, Vasile Spiridonescu) au abordat în cuvîntul lor o pro­blemă care frămîntă de multă vreme pe salariații co­mbina­­tului. Este vorba de condiții­le neadecvate în care își des­fășoară activitatea serviciile de resort ale unității. Au fost fă­cute și calcule în urma cărora s-a constatat că un salariat care își desfășoară activitatea în actualul sediu al combinatu­lui, dispune numai de 2 m. p., un loc de 5 m. p. cit ar trebui. Făcîndu-se ecoul propunerilor salariaților privind îmbună­tățirea in continuare a activi­tății economice In toate sta­toarele, planul de măsuri teh­­nico-organizatorice vizează atît ridicarea calitativă a producției, cit și îmbunătățirea condițiilor In care forestierii își vor des­fășura activitatea de exploa­tare și industrializare măsea lemnoase. Potențialul de care dispun unitățile combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Piatra Neamț, pre­cum și experiența salariaților în acest domeniu sînt factori care ne dau certitudinea că sarcinile sporite care revin colectivului în anul 1971 vor fi îndeplinite și depășite de succes. POATE ATINGE COTE MAI MNARIE Adunări generale ale salariaților m­m­m p Ü.F.S. Săvinești. Secția lactama I. Foto eC.SGARLAT Actul de cultură al bibliotecarilor Creșterile de la an la an, pe linia atragerii la lectură și difuzării cărții, nu sunt spectaculoase, dar ele reflectă preocu­parea multor bibliotecari pentru consolidarea și dezvoltarea firească a rezultatelor. Pe linia cu­prinderii populației la lectură, se remarcă, la sf­rșitul anului trecut, bibliotecile comunale din Vânători fi.857 cititorii, Drănăoani (1.665), Girov (1.703), Poenari (1.641). Creșterea numărului de cititori și a frecvenței lor la biblioteci, extin­derea accesului liber la raft a determinat și o mai mare cerere de car­te. Astfel, biblioteci ca acele din comunele Va­lea Ursului (20.754 cărți citite), Farcașa Boriești (16.182), (16.109), Vână­­tori (16.493), Viișoara (78.756) etc. au realizat un Indice de lectură îmbucurător. In contextul actual, de ridicare a calității muncii In toate sectoa­rele de activitate, și bi­bliotecilor le revin sar­cini sporite pe linia pro­pagandei cărții prin ma­nifestările de masă, a­­cestea constituind un capitol dinamic, ca o mare arie de cuprindere In Întreg ansamblul ac­tivităților bibliotecii. De la prezentări de cărți, lecturi In grup, recenzii, încheind cu forme mai complexe — consfătuiri Si concursuri, manifestă­rile de masă adaugă va­lente noi relației carte­­cititor imbogâțind-o si amplificindu-i sensurile. Organizarea manifes­tărilor In sprijinul Învă­ță­mântului politic și pen­tru popularizarea. In ge­neral, a cărții social­­politice a stat In centrul preocupărilor tuturor bi­bliotecilor. Cîteva exem­ple : biblioteca din Gru­­măzești a organizat un concurs „Cine știe, răs­punde“ pe tema „50 de ani de lupte și Înfăptuiri pentru libertate, pentru socialism“ ; biblioteca din Cirov a prezentat cărțile „Surse sigure de beneficii în G.A.P." și „Din experiența unor C.A.P.-uri. In dezvoltarea și gospodărirea averii obștești“ ! biblioteca din Borca a organizat expu­nerea bibliografică cu tema „Marx și Engels In amintirea contempora­nilor" ; biblioteca din Farcașa a organizat pre­zentarea cărților „Reli­gie, morală, umanism“ și „Stat, democrație, legali­tate“, precum și consfă­tuirea „Pagini glorioase din istoria P.G.R.“. In același timp, răspân­­direa cărții agricole și de popularizare se pre­cizează ca obiective im­portante ale activității cu cartea, cărora biblio­tecarii le-au acordat o atenție deosebită. Pe această linie remarcăm acțiunile organizate de bibliotecile comunale Gridești (expoziția: „Gi­­tiți aceste cărți» ele vor­­besc despre păstrarea și folosirea nutrețurilor“); Valea Ursului (consfătui­rea : „Cum se ară tere­nul In pantă") ; Vână­­tori (consfătuirea: „Fer­ma zootehnică — izvor de mari venituri"); Pia­tra Șoimului (prezenta­rea „Cărții stuparului“ expunerile „Creșterea ti­neretului taurin“, „Sfa­turi pentru cultura po­milor“.­ Circumscrisă In sfera acțiunilor de propagandă a cărții, popularizarea literaturii beletristice, conjugată cu Îndrumarea individuală a lecturii ci­titorilor a ocupat un loc important In programul de activitate al bibliote­cilor. Seri de poezie, montate literar-muzicale, consfătuiri cu temele ■ [UNK] „Pagini contemporane despre tinerețe“, „Eroi au fost, eroi sunt Încă“ „Lingă stema țării", „Din lirica patriotică" etc. au fost frecvent Intrlnite In planul activității biblio­tecilor. De o atenție deosebită s-au bucurat acțiunile organizate In cinstea u­­nor aniversări sau come­morări, precum și pen­tru popularizarea nou­tăților editoriale. Remar­căm In acest sens acti­vitatea bibliotecilor din Zonești, Tazlău, Girov Moldoveni etc. Elena DIDOIU. inspector de specialitate la Comitetul Județean de cultură și artă Radio MARȚI, 23 FEBRUARIE PROGRAMÚN I 15.20 Interludiu și Toccata d­in Suita pentru pian de Re­mus Georgescu ! 15.40 Piese de estradă ; 16 Radiojurnal; 16.15 Cîntecul săptămînii s „Poartă -mă gîndule“ de Do­ru Popovici ! 16.30 Muzică u­șoară ; 16.50 Radioenciclopedie pentru tineret ; 17.30 Muzică populară ; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară de Dumitru Gh­ișe ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Nestemate ale folclorului­­ nostru ; 20.55 Știința la zi ; 21 Bijuterii muzicale ; 21.25 Consemnări de Marcel Breazu; 21.30 Revista șlagărelor ; 22 Radiojurnal ; 22.30 Cavalcada ritmurilor | 22.55 Moment poetic | 23 Cavalcada ritmuri­lor (continuare): 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMÚN II 15 Muzică ușoară ț 15.20 Muzică populară ; 15.30 Radio­școală ; 16 Radiojurnal ; 16.15 Pastel liric ; 16.30 Cronica săptămînii muzicale; 16.55 Sfatul medicului ; 22 Virtuozi ai jazz-ului ! 23 Evocări lite­rare. George Topîrceanu ! 22.50 Trei melodii cu Gică Petrescu ! 23.05 Sînt compozi­tor­i Nikolai Rimski -Korsa­kov ! 23 45 Sonatele pentru pian și pentru flaut și pian , de Tudor Ciortea ! 0.10 — 1 Concerti gross) de Torelli, MIERCURI 24 FEBRUARIE PROGRAMÚN 1­ 6.00 De la 6 la 9.30 ) 9.30 Viața cărților) 10.05 Muzică populară­­ 10.30 Vreau să știu ) 11.05 11.15 Tribuna Muzică ușoară­­ radio s 11.35 Cîntece­­ 12 Cîntă Violeta Villas­­ 12.10 Recital de operă M­ihaela Botez și Hvorov­i 12.30 Intîlnire loan cu melodia populară și interpre­tul preferat ; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană; 13.22 Rebus melodii ; 14 Compozitorul săptămînii ; Jean Sibelius ; 14.40 Soliști și formații artistice de amatori. PROGRAMÚN­II 8.10 Tot Înainte ; 8.25 Mari interpreți ; Cristian Ferras ; 8.55 Cîntece ; 9.10 Curs de limba germană ; 9.30 Muzică populară ; 10 Preambul, inter­mezzo și marș ; 10.35 Muzică ușoară ; 11 D­in muzica popoarelor ; 11.20 Muzică ușoară ; 11.55 Știința la zi | 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Voci celebre ( Mario Lanza ) 12.30 Din operele compozitorilor noștri ; 13 Concert de prînz ; 14.08 Na Microfon Sonia Vla­icovici și Ion Duca ; 14.30 Cartea știin­țifică. Volumul „Scientica“ ; 14.40 Cvartetul de coarde opus 10 de Ionel P­erlea. Tw MARȚI 23 FEBRUARIE 10 — 11 Teleșcoală. Emisiu­ne In colaborare cu Ministerul Invățăm­întului ; 18 Deschide­rea emisiunii. Actualitatea muzicală ; 18.20 Rămîneți pe recepție ...­­ 18.30 Toate pînzele sus ! ț 19.15 Publicita­te ; 19­20 1001 de seri; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 România '71. Azi — județul Satu Mare | 20.30 Seară de teatru. „Ștafeta nevăzută" de Paul Everar ; 22.30 Recital Connie jurnalul Francis­c 22.50 Tele­de noapte ! 23 închiderea emisiunii. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­ramic (tel. 12247) . „In ghia­­rele invizibile ale dr. Ma­buse" — Nex Barker, pe post de agent F.B.I., îl înfruntă pe criminalul dr. Mabuse, eroul unui serial pe care nu-l re­comandăm persoanelor slabe de inimă (10, 15, 17, 19, 21). Pietricica (tel. 12404) : „Cin­­­tecele mării“ — coproducție româno-sovietică , semnate de Tem­istocle Popa, „cînte­­cele mării“ vor fi interpre­tate de cuplul Dan Spătaru — Natalia Fateeva 16.30; 18.30. 20.30). — Pietricica î „Ultima va­canță“ — film sovietic (14.30). ROMAN — 23 August (tel. 1572) : „Pomul de crăciun" — William Holden, Bourvil, Virna List și un copil (Brook Fuller) într-o ecranizare dra­matică, plină de sensibilitate (10, 15, 17, 19, 21). — Victoria (tel. 1770) s „Se­chestru de persoană (16, 18, 20). SĂVINEȘTI — Arta : „Pro­fesorul infernului“ — film polițist realizat în studiouri­le maghiare (15, 17, 19, 21). TÎRGU NEAMȚ — Victoria (tel. 306) ; „Viscolul" — pro­ducție cinemascop realizată în studiourile sovietice (16, 18, 20). BIGAZ — Central: „Tăce­rea bărbaților“ — cineaștii de la studiourile „Defa“ — Berlin vă propun să meditați asupra sensurilor vieții (16, 18, 20). TARGAU s „24—25 nu se întoarce“ — film polițist po­lonez . vă dăm un indiciu ! „24—25“ este număr de taxi­metru (16, 18, 20). lüuaeee PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul județean de Piața Libertății nr. 1.Istorie — Muzeul memorial Calis­­trat Hogaș (str. G. Hogaș nr 1). — Muzeul județean de științe naturale (strada V 1 Lenin nr. 62). ROMAN — Muzeul de Is­torie al municipiului. Discuție cu niște vaci sinucigașe și 40 de oi asasinate „Metamorfozele“ foiletonistului Vă spuneam că sînt în posesia unor hapuri piramidale în care rezidă originalitatea mea. Un cititor curios, care a aflat că, grație hapurilor cu pricina, am trecut și pe la poarta patului, unde am fost cî­teva ore un fel de sfîntu Petru adjunct, mă întreabă cum fac de revin „la normal". Foarte simplu I înghit un alt hap. „Dar dacă le termini 7“ — continuă aluziv semnatarul, în persoana căruia am ghicit un fost sau virtual erou de foile­ton. Te asigur, ilustre anonim, că dispun de un stoc supra­­normativ de hapuri miraculoase, așa că nu-i chip să rămîn pe lumea cealaltă ... Mergeam agale, depărtîndu­­mă de porțile edenului cînd o arătare scheletică se postează în față-mi. — Du-te la naiba ! — strig năucii acelei grămezi de oase mișcătoare. — Vorbești de parc-ai fi contabilul șef de la G.A.P. Ion Greangă — glăsul năluca oprită la doi pași de mine. — Ce contabil, care șef și l­a ■ mai întîi, cine ești? — întreb eu bănuind în fantoma din fața mea cine știe ce invitație și pe la porțile infernului... — Sînt spiritul vacii contabi­lului, nu te speria ! Chestiunea a început să mă intereseze. — Am fost și eu un patruped ca oricare altul și, la început, locuiam în bătătura contabilu­lui șef de la G.A.P.. Am fost proprietatea lui personală pînă într-o zi cînd stăpînul, om cu spirit practic, și-a zis, referin­­du-se la mine ! „S-o dau naibii la G.A.P. !" Și m-a dat. Dacă ți-aș spune cît a luat pe mine deși ești ateu, ți-ai face cruce. Cinci miișoare ! Și eram numai pielea și oasele! Acolo la CAP, ce să vezi ? Cu alte cîteva surate slabe („neco­respunzătoare" — cum ne-a spus președintele m­încam suratele de mai tirziu) pomană. Și pentru colegele mele se plă­tise tot cite cinci mii. Să-ți crape ugerul de rușine și nu alta! Noroc că noi nu stăteam prea bine cu aceste organe. — In fine, mai cunosc eu niște cazuri — intervin în discuție. Nu pricea însă cum ai ajuns aici. — Ne-am făcut, cu m­­intea noastră de vaci, o autoanaliză. Adică de ce să facem noi umbră degeaba pămîntului. Și am hotărit în unanimitate să ne... sinucidem. — ? ! — am bun ce ești — continua cu importantă acade­mică fosta patrupedă ierbivo­­ră. Ei s-o fi zicînd colegilor noștri boi, dar avem și noi mustrări de conștiință. Dacă alții n-au avut.. In timp ce-mi astupam urechile să nu aud evocarea martiriului carnal al bietelor vaci sau suportat cutitul si se spune că s-a Încasat pe ele mai puțin de jumătate din cît s-a plătit­ meditam la tragica lor existentă la CAP Ion Creangă. Tocmai mă atndeam dacă cineva de Prin cartea locului n-a suohitat cînd spiritul vacii se destăinuia și deodată mă trezesc înconjurat de alte 40 de patrupede care m-au Interpelat în cor ! — Au stil oare, trecătorule, de plecarea noastră prematură de pe pămînt ? Tot saivanul de la C.A.P. Bălțătești era în doliu după ce ne-au făcut Injecțiile I — Dacă știam noi să citim, n-aveam treabă cu moartea — continuă alt glas, dar noi a­­junsesem abia la a doua lite­ră a alfabetului i­deee ! Am pricepuți patrupedele e­­rau de fapt niște foste pi care nu s-au săvÎrșit din viață nici pe motiv de călbează, nici de călbînare. O răposată presupu­ne că I­ s-a făcut Injecții cu ser vechi. „De ce n-au citit ve­terinarii din comună, că d-aca au leafă" — se întreabă nedu­merită o altă mioară defunctă, întrucît nu-i puteam răspun­de, am înghițit în grabă un cap și am revenit, cum spunea ano­nimul corespondent, „la nor­mal". Ardeam de nerăbdare să ajung pe pămînt și să văd la ce concluzii au ajuns cercetările extrazootehnice in problema vacilor sinucigașe și a oilor a­­sasinate fără milă. Gă­ Orlett ar fi ele de dobitoace, se pare că au dreptate... L BOGHIAH \

Next