Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)

1971-01-16 / nr. 900

Sîmbătă, 16 ianuarie 1971 NVATAMINTUL AGRO­ZOOTEHNIC .U­rmare din pagina 1) comitetul județean de partid a întocmit un plan de măsuri privind organizarea cursurilor de instruire a cadrelor de con­ducere, a țăranilor coopera­tori și lucrătorilor din agri­cultură, în vederea ridicării nivelului lor de pregătire pro­fesională. Se prevede în acest plan, că „Direcția agricolă și Uniunea județeană a CAP vor organiza 270 cercuri de in­­vățămînt, din care 2X0 cu ță­ranii coopera­tori, 44 cercuri cu mecanizatorii, 12 cercuri cu lucrătorii din întreprinderile agricole de stat și patru cer­curi cu lucrătorii de la Stați­unea experimentală agrozoo­tehnică Secueni. Cursurile se vor desfășura într-o perioadă compactă de 2—3 săptămîni, cu 2—3 lecții pe săptămină, care se vor stabili la nivelul fiecărei unități în parte, ți­­nîndu-se seama de condițiile concrete locale". Odată cu desfășurarea cursurilor, se va organiza vizionarea tele­ lecți­­ilor programate de către radio­­televiziune. în zilele de luni, marți și duminică, tele­ lec­­ții la care participarea tuturor cursanților este obligatorie, închiderea învățămîntului se va face printr-un examen de verificare a cunoștințelor în­sușite în perioada 8—28 februarie, după terminarea adunărilor generale ale cooperativelor a­­gricole, Direcția agricolă ju­dețeană și Uniunea județeană a C.A.P. va organiza instrui­a­rea în trei serii a câte 7 zile președinților, brigadierilor și șefilor de echipe din CAP, cu problemele privind organi­zarea și conducerea activi­tății de producție. Noile indicații privind orga­nizarea învățămîntului agro­zootehnic răspund în mod real sarcinilor sporite care stau în fața agriculturii noastre socia­liste. Este însă necesar ca ele să fie însușite și transpuse în practică cu maximum de seriozitate. Formalismul în re­partizarea oamenilor pe cercuri, în mobilizarea la cursuri, nu trebuie să se mai manifeste. Superficialitatea în pregătirea și predarea lecții­lor, în organizarea vizionării tele­lecțiilor, să fie combătu­tă încă de la început. Un sondaj făcut însă în mai multe unități agricole, dezvăluie o stare de lucruri total nemulțumitoare. în unele cooperative agricole unde noile indicații privind organizarea învățămîntului n-au fost re­ceptate, cercurile au fost ini­țial organizate după vechiul sistem. La G.A.P. Războieni, după spusa președintelui, tov. Constantin Gozma, s-a ținut chiar și o lecție, după care s-a trecut la noul sistem, șefii de echipă vizionînd, în pre­zența inginerului șef, două in­teresante emisiuni la televizi­une. Dar, oare, învățămîntul agrozootehnic se referă doar la șefii de echipă ? Instrui­rea acestora se va face în ca­drul unor cursuri speciale, la „Casa agronomului“. Cum ră­­mîne, deci, cu pregătirea ma­sei largi de cooperatori ? La Urecheni, președintele coope­rativei nici nu știa măcar de existența emisiunilor — lecții la televiziune și necesitatea sincronizării acestora cu pro­gramul învățămîntului agrozo­otehnic. în alte locuri nu s-au luat măsuri pentru crearea condițiilor necesare, respectiv punerea la punct a televizoa­relor și a sălilor adecvate, iar la Bîrgăoani nu este încă re­zolvată problema alimentării cu energie electrică în orele necesare. în cele mai multe cazuri, deși planul comitetu­lui județean de partid prevede ca învățămîntul să se desfă­șoare între 20 ianuarie și 28 februarie (chiar și în acest caz se pierd trei tele-lecții), deschiderea învățămîntului a fost programată abia după desfășurarea adunărilor ge­nerale de dări de seamă în CAP, adunări care se vor des­fășura pe parcursul unei în­tregi luni de zile începînd cu 20 ianuarie; în felul acesta, majoritatea tele-lecțiilor, prin­cipalul material didactic, nu va putea fi utilizat. Pe baza situațiilor constatate, se poate trage concluzia că atît Direc­ția agricolă județeană cît și Uniunea județeană a CAP au tratat anul acesta învățămîn­tul profesional agrozootehnic ca pe o problemă minoră, care va fi rezolvată după în­cheierea altor treburi, mai im­portante. Este drept, încă din luna decembrie li s-au dat specialiștilor la „Casa agrono­mului“ unele indicații, dar s-a rămas la acestea. Ne aflăm la jumătatea lunii ianuarie și timp pentru prea multe meditații și căutări nu mai este. Este necesar ca în lumina planului județean de partid, comitetului începînd cu 20 ianuarie să se deschidă peste tot cest scop învățămîntul. în a­­comitetele comu­nale de partid, comitetele de partid din cooperativele agri­cole trebuie să asigure orien­tarea, îndrumarea și contro­lul întregii activități. Direcția agricolă județeană, Uniunea județeană a CAP prin specialiști și instructori, trebuie să se ocupe în mod permanent de desfășurarea în bune condițiuni a lecțiilor, luînd măsuri acolo unde este cazul. y H— La patinoar CEAHLĂUL Piatra Neamț. Ilustrată citadină. Natura județului (Urmată din pagina ei oarecare, fără biologică, zonele specificitate ocrotite In­tegral, de mare interes știin­țific, ar trebui lărgite și real­mente asigurate, așa cum o cer de ani și ani oamenii noștri de știință de la institu­țiile de învățămînt superior din Iași. Celelalte zone ale parcului care ar funcționa ca locuri de apărare pentru re­zervații integrale, pot fi des­tinate turismului propriu-zis, supus regulilor parcului, care tind să păstreze nedefinit un timp, specificul său. Bineînțeles că amenajările nu trebuie făcute la întîm­­plare, ci doar în zonele desti­nate special, prin proiectul de dezvoltare al Comisiei de studii și conjunctură a O.N.T., care acordă o atenție largă problemelor privind ocrotirea naturii. Nu trebuie să se facă construcții pe culmi; culmile trebuie să rămînă intacte, ca elemente fundamentale ale reliefului și peisajului. Pentru aceasta, construcțiile trebuie amplasate în cutele terenului. Nici clădirile, nici drumurile nu trebuie să apară în pei­saj ca un desen artificial. Ar­borii, boscheții, bălțile, tre­buie păstrate pe cît posibil. Circulația autovehiculelor in afara celor de serviciu, tre­buie interzisă cu totul în parc. Dar nu numai natura ci și omul trebuie apărat. Trebuie introduse și respectate regu­lile de curtoazie, care să in­terzică folosirea abuzivă a radioului și tranzistoarelor, afișajul, semnalele luminoase de reclamă etc. Trebuie în­țeles că ultragiul adus natu­rii, se adresează în același timp omului. Cine poate și trebuie să rea­lizeze acest parc național ? Cercetătorii Stațiunii „Stejaru", a Universității au făcut cercetări „Al. I. Guza" multilatera­le și minuțioase aproape cinci­sprezece ani asupra acestei zone. în plus, pe naturii mai multă vreme botaniștii din Iași au evidențiat particularitățile florei și vegetației Ceahlăului. Forurile locale și­­ NT-ul, la rîndul lor, sunt interesate. Tu­rismul va contribui în largă măsură la urbanizarea comu­nelor țional, mărginașe parcului nu­prin afluența de turiști și amenajările ce se vor face aici cu timpul. în mod deose­bit însă se cere aportul Sta­țiunii „Stejaru" și a botaniști­­lor din Iași, care vor trebui să străbată sute de kilometri de teren muntos, pentru a deli­mita diferitele zone ale par­cului, pentru a face cartări bio-geografice etc. Aceasta nu este o muncă ușoară și nici nu se poate face într-o zi-două. Va trebui să-și aducă contribu­ția și Comisia județeană a mo­numentelor naturii, o secție specializată a Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă, reprezentanții Direcției silvice, ai Direcției agricole județene etc. Față de alte țări, noi a­­vem avantaje de ordin social și legislativ importante, cum sunt proprietatea colectivă sau de stat a terenurilor, litatea de a ne planifica posibi­eco­nomia și dezvoltarea, planul local general de dezvoltare turistică etc. Un rol deosebit va reveni localităților mărgi­nașe parcului, cum sunt: Bi­­caz Chei, Bicazul Ardelean, Toșorog, Tașca, Buhalnița, Hangu, Poiana Teiului, Bicaz, Ceahlău. Ele vor trebui să contribuie substanțial la gos­podărirea zonelor din imedia­ta apropiere. Acțiunea de protecție a na­turii și peisajului înseamnă păstrarea tuturor particularită­ților lor, înseamnă participa­rea celor chemați la discutarea tuturor propunerilor și pro­iectelor de amenajare, la modi­ficarea lor în așa fel, încît a­­ceste amenajări să se integreze în natură și peisaj în modul cel mai fericit. Aceleași foruri in­teresate trebuie să vegheze continuu pentru ca dezvolta­rea turismului în zonă să nu fie maximă, ci optimă. Nici o amenajare nu trebuie făcută fără avizul Comisiei monu­mentelor naturii și fără con­sultarea cercetătorilor specia­liști. A gîndi pe termen scurt în valorificarea naturii, în­seamnă miopie în acțiunea de dezvoltare a turismului. Princi­palul scop al ristice Înseamnă planificării lu­a imagina și a crea un viitor pentru binele a cît mai multe generații. Nu­mai această orientare contri­buie la promovarea cu adevă­rat a turismului. Cinema PIATRA M­EAMȚ — Pa­noramic I „Călugărița din Monza“ — producție a stu­diourilor Italiene cu Ann Heywood, Margarita Lo­zano și Hardy Kruger (10, 15. 17. 19. 21). — Pietricica­­­torul* — western „Răzbună­aparți­­nînd realizatorilor italieni (10, 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). ROMAN — 23 August — „Răzbunarea Sfîntului’ film englez, cu cunoscutul actor Roger Moore (10, 15, 17, 19, 21). — Victoria ■— „Medicul de la asigurări” — film ita­lian, cinemascop, color cu Alberto Sordi și Pupella Maggio (premiu pentru cea mai bună actriță intr-un rol secundar — 1969) (10 14. 16, 18. 20) TÎRGU NEAMȚ — Victo­ria 1 „Degetul de fier" — film de aventuri aparținând studiourilor îanoneze. (10, 16, 18, 20). TARCĂU 5 „Vii și morții" — film în două serii, aparți­­nînd studiourilor sovietice, cinemascop (16, 19). Teatru TEATRUL TINERETU­LUI: „HARAP ALB“ -dramatizare după basmul lui Ion Creangă de Zoe An­­ghel Stanca (ora 10); „DUET" — comedie de Andi Andrieș (ora 19). Am­bele spectacole, premiere ale actualei stagiuni sînt pre­zentate de colective artisti­ce ale teatrului pietrean. Vremea Vremea devine schimbă­toare, cu cerul variabil mai mult foios în par­tea de nord a Moldovei. Vînt slab la potrivit la în­ceput din sud apoi din nord­­vest. Temperatura în ușoară creștere. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 și minus 3 grade, iar maximele între minus 3 și plus 2 grade. Ceață izolată. Ca intr­a grădină. S-a spus Copilăriei, e că față de lumea necesară o grijă asemănătoare celei pentru o grădină cu cele mai suave și sensibile flori. Grija cu care sînt înconjurați copiii în pa­tria noastră e o realitate evi­dentă. Pentru acei copii care, dintr-un motiv sau altul, sînt lipsiți de de familie căldura climatului căminele de co­pii au devenit adevărate „gră­dini” în care cresc cei care mîine vor defini viitorul. Un scurt popas la una din aceste grădini, la Piatra Neamț. Căminul de băieți, între primele directorul Stroe cunoștințe — Miron, unul din pricepuții „grădinari" care și-a dedicat mulți ani nobilei profesii de a crește și educa, în evidențele căminului figu­rează 400 de copii,­­elevi în clasele I—VIII, și 200 asis­tați elevi ai diverselor școli profesionale, tehnice sau li­cee, studenți, subvenționați în continuare de stat. M-am ferit a pune întreba­rea „unde sînt părinții voș­tri?" Aș fi răscolit răni și sentimente care dor , unii nu mai au părinți, alții, prove­nind din familii dezorgani­zate, ca și cum n-ar avea. Profesorii, educatorii, căminul au devenit adevărata lor fa­milie. — Grija statului pentru creșterea unor tineri viguroși, bine pregătiți — mărturisește directorul, nu mai are nevoie de demonstrație. Cam cît cre­deți că alocă statul anual pentru întreținerea copiilor din căminul nostru ? —• Cîteva sute de mii de lei. — Aproape patru milioane. Adăugați la aceasta labora­toarele, atelierele pe care le avem la dispoziție, biblioteca, dotarea clubului cu mijloace materiale necesare organizării plăcute a timpului liber. Dintr o sală răzbat frân­turi de cintec. Orchestra că­minului repetă (notez că nu­mai anul trecut au fost cum­părate instrumente muzicale în valoare de peste 20.000 lei). Numeroși elevi sînt cuprinși în cercurile special organi­zate în care își dezvoltă apti­tudinile și pasiunile. Funcțio­nează cercurile foto și cine­matografie , sculptură, mu­zică, pirogravură. — Avem copii minunați — intervine, amabilă, gazda. Să vedeți ce lucruri frumoase ies din mîinile lor ! Poate ați vi­zitat expoziția de la Casa pio­nierilor , ați văzut acolo un trenuleț electric, o termocen­trală în miniatură, numeroase obiecte de artizanat. Sînt cre­ate de băieții noștri, între cei mai îndemînatici — Enache Nicolae, Miron Gheorghe, Ne­gru Vasile, Dogaru Alexan­dru, Cornel Motoca, toți din­tr-a VIII-a, apoi Lupu Nico­lae, din clasa a VlI-a, Judin­­schi Ion, elev în clasa a Vl-a. In biroul parterul și­ a directorului, re­permis să fie... indiscret, în corespondența de pe birou, plicuri expediate de Mătăsaru Nicolae, student la Facultatea de filozofie din Iași, unul din asistații cămi­nului. Sînt scrisori de mulțu­mire pentru grija cu care este înconjurat Vești bune și de la alți asistați Chirilă Paul, stu­dent la teatru, Iordache Gheorghe, student la Conser­vatorul „Ciprian Porumbescu" și de la mulți alții. Rîndurile lor par fragmente dintr-un amplu poem , un poem al mul­țumirii, un omagiu fierbinte adus partidului. V. STAN Pe teme de educație sport -sport In actualul sezon de schi Debut promițător al schiorilor pietreni Tinerii schiori pietreni, locul 15 și Octav Rotundu — membri ai școlii sportive din localitate, au inaugurat noul sezon competițional în cadrul taberei de la Sinaia, organi­zată de Ministerul Învățămîn­tul­ui în perioada 25 decem­brie 1970 — 8 ianuarie 1971. Perioada de pregătire petre­cută aici (deși nu a fost scu­tită de condițiile atmosferice... primăvăratece ale acestei ierni cu puțină zăpadă și mai multă ploaie) a fost marcată de cele două competiții de sla­lom desfășurate i „Criteriul primei zăpezi“ și concursul de închidere a taberei. Inclusă și în calendarul competițional al acestui se­zon, prima întrecere mențio­nată a avut loc în cea de a doua zi de schi, concurenții avînd deci la dispoziție un timp foarte scurt pentru pre­gătire. Desfășurată și cu par­ticiparea lotului național de juniori, competiția a fost re­zervată seniorilor, juniorilor I și II. Cele mai bune rezul­tate înregistrate de elevii pietreni au fost cadrul categoriei obținute in juniori II, unde — din 50 de concurenți — Florentin Gruiță (elev în clasa a IX-a a Liceului „Petru Rareș“) a obținut locul al V-lea, iar Cristian Olteanu (elev în clasa a VIII-a a Șco­lii generale nr. 3) a fost al VIII-lea clasat. La startul ca­tegoriei juniori­i s-au aliniat 30 de concurenți, iar dintre schiorii pietreni cel mai bine s-au situat Dorin Buruiană — locul 17 (ambii elevi în clasa a X-a a Liceului „Petru Ra­reș“). În cadrul concursului de în­chidere a taberei (desfășurat în ziua de 7 ianuarie) cei 15 sportivi pietreni care alcătu­iau grupul condus de profe­sorii Dumitru Terbescu și Ilie Popescu au obținut — ‘in întrecere cu colegii lor de la școlile sportive Sinaia și Va­tra Dornei — următoarele re­zultate (categoriile de con­curs au fost stabilite pe clase de învățămînt) : — clasele II — V : 1. Mirel Poenaru (Școala generală nr. 4) ; 3. Cristian Sandu (Școala generală nr. 3); 4. Gheorghe Vasilache (Școala generală nr. 4). — clasa a VI-a : 2. Cristian Răcaru (Școala generală nr. 4). — clasa a VIII-a : 2. Cris­tian Olteanu (Școala generală nr. 3). — clasele IX — XI : 4. Gruiță Florentin ; 6. Octavian Rotundu (Liceul „Petru Ra­reș“), în prezent, schiorii Școlii sportive din Piatra Neamț, care — în ciuda condițiilor nefavorabile ale sezonului — se pregătesc pentru viitoarele confruntări, participă sub con­ducerea profesorilor D. Ter­bescu și Gh. Lașcu la antre­namentele „pe uscat“ din cursul săptămînii, iar dumi­nică sînt organizate „ieșiri pe pîrtie“ (în Bahrin). Legea prevede Tov. Culbece Ermil, comuna Cîndești. La data de 4 iulie 1968 s-a angajat prin trans­fer la I.C.D. Ploiești venind de la Consiliul popular Cîn­dești unde funcționase ca paznic obștesc. în luna apri­lie 1970 i s-a imputat alocația de stat pentru copii primită în primele 3 luni de la anga­jare pe considerentul că nu se găsește adresa de transfer, ci numai o cerere de angaja­re cu avizul șefului de șan­tier, întreabă cum trebuie să pro­cedeze pentru a valida trans­ferul și a obține dreptul de alocație. Răspuns . Potrivit art. 1 din Regulamentul de aplicare al Decretului 90/1960, carnetul de muncă este documentul unic prin care se dovedește vechimea în muncă și în pro­fesie, vechimea neîntreruptă în muncă, precum și salariul tarifar. Deoarece din carnetul dv. de muncă nu rezultă această situație în mod corect ni s-au reținut banii. Neînregistrarea acestor date în carnetul de muncă se da­torează dv. deoarece la pleca­rea din unitate au­ abandonat acest document de cea mai mare importanță pentru sala­riați: Tov. Bordei Vasile, Girov. In luna aprilie a fost pensio­nat gr. III, iar odată cu de­punerea dosarului de pensie i s-a desfăcut contractul de muncă. La data de 10 iunie 1970 s-a reîncadrat la aceeași unitate, întreabă dacă are drept la concediu pe anul 1970. Răspuns. Pensionarii de invaliditate, neîntrerupin­­du-li-se vechimea în muncă pe timpul cît se află în aceas­tă situație, beneficiază de con­cediu de odihnă calculat­­a vechimea în muncă, chiar din anul reîncadrării. Durata con­cediului se calculează pentru timpul cuprins între data re­încadrării și pînă la finele a­­nului. Pensionarilor de inva­liditate gr. III cărora unită­țile nu le-au desfăcut contrac­tul de muncă beneficiază de concediu pentru întregul an. Unitatea trebuie să vă acorde concediu pentru perioada 10 iunie — 31 decembrie. Tov. Gălușcă Vasile, Războ­ieni. De la 20 martie 1969 și pînă la 15 iunie 1970 a fost angajat la U.E.S.S. Tarcău de unde a fost transferat la I.C.F. Piatra Neamț. La ve­chea unitate nu a beneficiat de concediu de odihnă. Soli­­citînd concediu la unitatea unde lucrează în prezent, a­­ceasta îi acordă numai pe pe­rioada de la 15 iunie 1970, da­tă cînd a venit prin transfer și pînă la sfirșitul anului tri­­mițîndu-1 la vechea unitate pentru a obține diferența de drepturi, întreabă dacă se procedează legal. Răspuns. Dacă lucrurile se prezintă așa cum le arătați, întreprinderea de construcții forestiere nu procedează le­gal. Dispozițiile art. 18 (2) din Legea 26/1967 sînt clate în această privință și ne surprin­de că salariații chemați să le aplice, le nesocotesc. Concediul de odihnă nea­cordat angajatului transferat, de către unitatea de la care s-a efectuat transferarea, se va acorda acestuia de unita­tea la care a fost transferat. Indemnizația de concediu va fi suportată de către cele două unități proporțional cu timpul lucrat la fiecare din ele. în acest scop serviciul contabili­tate trebuie să-i ceară vechii unități să-i vireze suma res­pectivă întreprinderea de industrie locală „Metalurgica“ Piatra Neamț ANGAJEAZA IMEDIAT i strungari, lăcătuși, turnători, formatori, matrițieni și frezori Doritorii se vor prezenta zilnic la sediul biroului din str. V. I. Lenin nr. 27, sau telefon 14045.’ ! Pag. 3 Gestionari în cîrdășie , destul pentru unii gestionari să le apară perspectiva unui profit ca cinstea lor să nu mai însemne nimic. A fost iarăși destul ca Olariu Constanța gestionară la IVACOOP Roman să in­tre în mod fraudulos în posesia unor carnete de procese verbale, să-și găsească un client în persoana lui Costache Ionel, ca apoi trei ges­tionari, Borcilă Toader din comuna Ion Crean­gă, Bîrzu Neculai din Oniceni și Mocanu If­­timie din Poenari să intre într-o horă a es­crocheriilor. Calitatea (fictivă) a lui Costache I, de șef al Depozitului IVACOOP, reprezenta pentru ei garanția unei afaceri în care aveau asigurate profitul și tă­cerea. Și astfel cei trei au acceptat pro­cese verbale de recep­ție pentru, chipurile, cantități suplimentare de ouă și carne de pa­săre, contra unui mic stipendiu. Grosul a fost însă împărțit frățește de O. O. și C. I. Preju­diciul total 11.724 lei. Lăcomia le-a stricat însă nu numai omenia, ci și libertatea. Cu sprijinul cetățenilor Mai multe scrisori tri­mise organelor de par­tid și de stat sesizau că, la CAP Tupilați, diverși indivizi certați cu le­gile își „bagă mîinile“ în avutul obștei. Cer­cetările au descoperit că, între „dăunătorii“ care au frustrat în acest fel averea obștească, sînt și Atodiresei Nico­­lae (care a „ciupit“ 750 kg porumb, cazul său fiind în curs de urmă­rire penală), Tabacaru Ștefan, Postelnicu Oc­tavian, care vor compare în fața comisiei de ju­decată din CAP. Să sperăm că aceasta nu-i va trata cu duhul blîn­­deței. Disto­porția 1 Stîngu Gheorghe, de 35 ani, din Războieni, și-n comuna părăsit domiciliul în vara anu­lui trecut. Zadarnia so­ția și cei trei copii mi­nori așteaptă întoarce­rea dezertorului care hălăduiește prin cine știe ce colț de țară. Cît despre contribuția sa la întreținerea copiilor, nici vorbă. Susnumitul este de meserie bucătar. Unde este angajat ? Poate-i cunoaște cineva. Este căutat să i se dea porția de. . papară pe care o merită.­ ­­ Unde afumați rimații ? Din cauza unei afu­­mătorii improvizate în­tr-o magazie construită din lemn, la domiciliul numitului Bordeianu Ion, din Viișoara, a a­­vut loc un incendiu. Cum s-au petrecut lu­crurile ? Noaptea, B. I. a făcut foc la afumă­­toare, l-a lăsat nesupra­vegheat, ducîndu-se li­niștit, la culcare. Negli­jența s-a răzbunat. Focul s-a întețit și, în­­fierbîntîndu-se, șunca a început să se topească, căzînd picături de gră­sime pe foc, incendiind astfel imobilul. Că as­tăzi locuitorul cu pri­cina mai are casa și grajdul se datorește in­tervenției prompte membrilor formației ci­­­vile de pompieri. Dintre ei, s-au evidențiat Nis­­tor Haralambie, Ur­sache Pavel, Nemțeanu Ion, Frîncu Ioan, Cio­­banu Dumitru ș.a. Așadar, atenție la mo­dul de amenajare a a­­fumătoriilor și suprave­gherea lor ! IMPORTANT­ 1JECOOP Piatra Neamț anunță pe cei interesați că vinde orice cantitate de ci*­ment și carton asfaltat. Mărfurile se pot cumpăra prin toate cooperativele de consum di­n județul Neamț, precum și prin depozitele de vînzare cu amănuntul din orașele : Piatra Neamț, str* Nordului nr* 3 Tîrgu Neamț, str. Gr. Alexandrescu nr. 14 Roman, str. Libertății nr. 3

Next