Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)
1971-04-20 / nr. 980
Pagi 2 (Urmare din pag. 1) O contribuție prețioasă la mobilizarea maselor în lupta împotriva regimului de dictatură și a războiului hitlerist au dat organizațiile democratice antifasciste. In 1942 a fost înființată organizația ilegală Uniunea Patrioților, care după cum arată programul ei urmărea realizarea unui larg front național patriotic pentru „alungarea hitleriștilor din țară, doborîrea guvernului de trădare națională, formarea unui guvern cu adevărat național“. Realizarea unității de acțiune a clasei muncitoare a fost frînată însă, în primii ani ai războiului, de elementele de dreapta din conducerea P.S.D. precum și de unii conducători din P.C.R ? Partidul a folosit insă in această privință experiența dobîndită în perioada 1931 ■— 1933, cînd Frontul Unic Muncitoresa, realizat de Jos, pe baza unor largi comitete de acțiune peste capul elementelor social-democrate de dreapta, a sporit considerabil forța clasei muncitoare, a făcut posibilă desfășurarea luptelor de mare amploare ale ceferiștilor și petroliștilor trăgînd toate concluziile din această experiență P.G.R. vedea in făurirea Frontului Unic Muncitoresc nu o simplă chestiune de tactică de moment, ci o problemă de importanță vitală, pentru înfăptuirea întregului plan de răsturnare a dictaturii fasciste și, mai mult decit atît, o chezășie a dezvoltării ulterioare a luptei pentru eliberarea țării de sub jugul fascist intr.o luptă de eliberare socială. Eforturile perseverente ale partidului Comunist, îndreptate spre făurirea unității de acțiune între P.C.R. și P.S.D., și sprijinul dat de unii fruntași ai P.S.D. ca Hotar Rădăceanu, Ștefan Voitec și alții, acțiunile muncitorilor inclusiv ale muncitorilor social-democrați care năzuiau spre unitate au dus în primăvara anului 1944, la înfrîngerea împotrivirii elementelor de dreapta din conducerea P.S.D. In urma tratativelor dintre cele două partide, la care au participat din partea P.G.R. — Constantin Agiu și Constantin Pirvulescu iar din partea P.S.D. — Ștefan Voitec, s-a ajuns în prima jumătate a lunii aprilie, la încheierea Frontului Unic Muncitoresc. Reprezentanții celor două partide au hotărît, de comun acord cu vestea încheierii Frontului Unic Muncitoresc să fie adusă la cunoștința clasei muncitoare printr-un manifest adresat maselor de ziua marii sărbători a Unității și solidarității celor ce muncesc de pretutindeni — 1 Mai. Manifestul așeza la temelia activității Frontului Unic Muncitoresc linia elaborată de partidul comunist, linia luptei pentru realizarea frontului unic național împotriva fascismului. In ziua de 1 Mai, ziua ei de luptă și de speranță, se spunea în manifest — muncitorimea organizată, unită de la comuniști pînă la social-democrați, cheamă întreaga clasă muncitoare, pe toți muncitorii organizați și neorganizați, întreg poporul român, toate clasele și păturile sociale, toate partidele și organizațiile Indiferent de culoare politică, credință religioasă și apartenență socială, la lupta hotărîtâ pentru răsturnarea guvernului Antonescu, Formarea unui guvern național din reprezentanții tuturor forțelor antihitleriste... „pentru o Românie liberă, democratică și independentă ! * In același timp manifestul chema clasa muncitoare la luptă pentru ziua de lucru de 8 ore , sporirea imediată a salariilor pe măsura scumpete, imediata demilitarizare a intreprinderilor, asigurarea dreptului de liberă organizare sindicală și politică, libertatea de gîndire, a scrisului și a cuvîntului. Larg răspîndit, în pofida terorii, in capitală ca și în principalele centre muncitorești, manifestul care aducea vestea Im. bucurătoare a realizării unității de luptă a clasei noastre muncitoare a fost primit cu o imensă satisfacție și însuflețire. Din glas sentimentelor muncitorilor, „Buletinul Capitalei“ editat de organizația P.C.R. din București, scria : „Cu mare bucurie luăm cunoștință de primul pas făcut pe drumul unirii forțelor antifasciste prin crearea Frontului Unic Muncitoresc.Este desigur, un prim pas, după care vor urma și alții care vor duce la crearea acelui larg și puternic Front național politic, atît de dorit de patrioții sinceri ai acestei țări... clasa muncitoare unită are datoria să fie în fruntea luptei de izgonire a nemților , de doborîre a regimului antonescian, pentru pace, libertate și bunăstare“. Deși acordul de front unic încheiat între P.C.R și P.S.D. privea un număr limitat de probleme, iar cele două partide își păstrau Independența ideologică și organizatorică, faptul că în condițiile ele au găsit dictaturii fasciste posibilitatea să închege unitatea lor de luptă a avut o imensă importanță și un larg răsunet în rândurile clasei muncitoare. Viața a confirmat de altfel justețea orientării P.C.R. spre crearea Frontului Unic Muncitoresc. Acționînd de aici înainte unită în lupta antifascistă, ca și in lupta pentru satisfacerea diferitelor ei revendicări, clasa muncitoare și a sporit considerabil forța combativă, capacitatea de a influența și mobiliza masele largi. Aceasta s-a exprimat în primul rînd în intensificarea pe întregul cuprins al țării, sub conducerea comitetelor de front unic și comitetelor pariotice create pe uzine, a acțiunilor muncitorești, care îmbinau lupta pentru revendicări economice cu lupta împotriva dictaturii fasciste și a războiului hitlerist. Întărind forța de luptă a clasei muncitoare, Frontul Unic Muncitoresc a exercitat, totodată, o puternică influență asupra celorlalte, forțe sociale și politice, a constituit simburele în jurul căruia au putut fi mobilizate toate forțele patriotice, antihitleriste. După cum se știe pe baza platformei antihitleriste propuse de Frontul Unic Muncitoresc, în iunie 1944 s-a închegat Blocul național-democrat în care, alături de P.C.R. și PSD au intrat principalele partide burgheze P.N.Ț și PNM. Crearea Frontului Unic Muncitoresc a avut o însemnătate deosebită nu numai pentru înfăptuirea insurecției, ci pentru întreaga desfășurare a revoluției populare. FRONTUL UNIC MUNCITORESC 121>de ani de luptă glorioasă Gheorghe Irimia, Alexandru Ionescu. Intre multiplele acțiuni organizate pentru cinstirea mărețului jubileu din mai, Școala generală nr. 2 din municipiul Piatra Neamț și-a propus și organizarea mai multor excursii pe tema „Să ne cunoaștem patria“ In timpul vacan. Organizațiile U.T.G. de la P.T.T.R. Autobază, de la cooperativele meșteșugărești „înfrățirea“ și „Deservirea“ din Piatra Neamț au organizat, duminică, 18 aprilie a,o„ instructive întâlnirii a activiștii de partid și de stat. In aceeași zi, un mare număr de uteciști au participat la faza pe întreartiști amatori aparținînd casei de cultură romașcare au susținut apoi un aplaudat program artistic. Cei de primăvară, una dintre excursii a avut drept obiectiv vizitarea tanei, și a Brașovului, a Dof Capitalei. Cu amintiri emoționante s-au întors pionierii și școlarii pietreni după vizitele întreprinse la Muzeul de Istorie a partidului și Muzeul Doftana, prinderi și instituții a concursului „Cine știe cîștigă“, pe tema „50 de ani de muncă și luptă sub conducerea partidului“. Finala acestui concurs organizat de Comitetul municipal Piatra Neamț, al U.T.G., va avea loa luni, 25 aprilie a.o. „Să ne cunoaștem patria“ în organizații ale U.T.G. la magazinul „Unio“ din Piatra Neamț. (Urmare din pag. I) 1 I CEAHLĂUL Cuvîntul opiniei publice Dacă ar fi fost o dezbatere publică... Ca în toate sectoarele de activitate, dialogul dintre arhitect și public, credem că nu poate decit să îmbogățească experiența celui dinții și să deschidă celuilalt perspective mult mai spectaculoase pentru ambianța în care trăiește. De altfel și recenta Conferință a Uniunii Arhitecților a relevat importanța sondării în mai mare măsură a opiniei publice în alegerea și definitivarea unor detalii de sistematizare, a unor soluții preconizate de urbanistica modernă. In multe orașe din țară, printre care și Piatra Neamț, asemenea discuții au avut loc, iar rezultatele au fost fructuoase. Scopul rîndurilor de față este acela de a-mi exprima nedumerirea în legătură cu ignorarea acestei modalități de conlucrare cu masele — cel puțin în sectorul amintit — de către factorii răspunzători din municipiul Roman. Un neajuns, casei în care s-a născut celebrul demolarea chimist Constantin I. Istrali, mort în 1918. Această casă putea deveni un adevărat muzeu, sau măcar o interesantă casă memorială. Pentru evitarea unor noi sacrilegii, dar și pentru valorificarea unor soluții interesante, propun ca și la Roman să se organizeze ce mai des dezbateri cu cetățenii interesați în evoluția municipiului lor. I. GHEORGHE, Roman Absurdul în... corner Recuperarea ambalajelor este, după părerea noastră, nu numai în interesul cetățeanului, ci și al diverselor întreprinderi și organizații socialiste. De aceea nu putem rămîne decit nedumeriți in fața refuzului salariaților de la categoric al chioșcurile care achiziționează numai anumite tipuri de sticle și borcane. Nici unitățile alimentare nu se lasă mai prejos. Sticlele care au impregnate pe ele eticheta de ulei, de pildă, nu sunt primite și nu o dată ne-am întors cu ele acasă, nevoiți să achităm costul mărfii în întregime. Tot astfel sticlele de bere de tip vechi sunt refuzate pe capete, iar cine vrea să cumpere bere trebuie să prezinte sticle de tip nou. Dacă nu ai astfel de sticle și vrei să le cumperi odată cu berea nu vei reuși, pentru că „așa s-a primit ordin" (de la cine ?). Așadar, cine nu are sticle de tip nou (pe care nu le poate avea, pentru că nimeni nu i le vinde) nu bea bere decit la ... restaurant. Și uite așa bat niște practici prin comerț, aidoma vînturilor de primăvară. C. BUMBEA, Piatra Neamț I ! Numai ploaia ? După o iarnă cu foarte puțină zăpadă și temperaturi care au favorizat depozitarea unui strat apreciabil de praf și noroi pe arterele de circulație ale orașului, municipiul Piatra Neamț a intîmpinat primăvara nu numai cu verdele crud al spatiilor verzi aflate în plină campanie de amenajare, ci și cu toaleta cenușie a străzilor care nu au onoarea de a fi considerate „ultracentrale". Aluviunile cărate în timpul zilelor de dezgheț sau, mai recent, cu prilejul ploilor, au fost aduse treptat, de șuvoaie sau autovehicule și pe arterele (mai mari, sau mai mici) care au o îmbrăcăminte asfaltică, unde s-au transformat „sistematic" într-un strat apreciabil de praf. La ora actuală, acesta face „deliciul“ tuturor celor nevoiți să-l inspire zilnic, stîrnit fiind de adierea vîntuliui și a ... autovehiculelor. Nu înțeleg de ce serviciul de salubritate al întreprinderii comunale din Piatra Neamț nu întreprinde, cu ajutorul utilajelor din dotare, operațiuni — măcar săptămînale — pentru spălarea suprafețelor asfaltice (trotuare și străzi). Am fi scutiți să mai surprindem scene bizare, de tipul celeia căreia i-am fost martori în seara zilei de 12 aprilie a.c. cînd, pe strada Victoriei, în zona stației de autobuze de la Spital, persoanele (și chiar autoturismele 1) aflate pe stradă la ora aceea — aproximativ 22.30 — nu știau cum să mai evite amenințătorul nor de praf ridicat pînă în slava . . . firelor de telegraf de Cîțiva măturători zeloși. Cisternele de apă ale ICPN-ului nu ar fi fost oare mai eficiente? Dar, se vede întreprinderea în cauză lasă spălarea treaba, trotuarelor și a străzilor numai pe seama ploilor. Ioan MUREȘAN, Piatra Neamț Im mmmmmmmmmmmmmmmrmmrmmmmmrmm/mmmrm/mr tmmmmt/mrmrmmrr/t'. La poalele Ceahlăului. I I Construcțiile social-culturale (Urmare din pag. I) umbla încă după materiale, după oameni. Dar și la Răucești, Icușești, Bîra și în celelalte comune ar trebui să se demareze foarte urgent. Timpul bun nu trebuie pierdut. — în angajament este specificat că 15 săli de clasă se vor realiza pină la 8 mai, in cinstea marelui eveniment — aniversarea semicentenarului P.C.R. — Este adevărat. In acest sens se pot evidenția Bălțăteștii unde, după parterul școlii din centru dat în folosință acum, se lucrează de zor la etajul I. Acolo s-au montat deja pardoselile, s-au instalat sobele, mai era doar holul de terminat. Mai slab se stă însă la Țibucani, nu din vina organelor locale, ci din vina echipei de meșteri de la U.J.C.A.P. care nu se prea ține de treabă. Angajamentul va trebui totuși respectat și aceasta noi înțelegem nu prin numai terminarea lucrărilor ci intrarea copiilor îni noile săli de clasă chiar în cursul trimestrului al treilea al acestui an școlar. — Referiți-vă, vă rog, și la celelalte obiective social-culturale. — Dispensarele din Borlești, Uniceni și Dămuc, băile comunale din Pîngărați, Bicazul Ardelean, Roznov etc. sunt cu lucrările înaintate. Se vor termina lucrările și la cele două cămine culturale, sla grădinițe. Direcția tehnică asigură asistența de specialitate necesară, a repartizat materialele, a insistat că acestea să fie ridicate la timp. Nu vom putea însă asigura repartiția de ciment pentru construcția de trotuare pînă în trimestrul al treilea și am vrea ca primarii comunelor, comitetele executive să ne înțeleagă. întregul județ e un mare șantier și cimentul e foarte solicitat. Totuși se rămîn destule luni în care se poate lucra repede și bine la trotuarele care, e drept, contribuie la modernizarea localităților. De asemenea, insistăm să se dea toată atenția angajării unor echipe sigure, care să termine în bune condiții și la timp lucrările contractate. — O ultimă întrebare , credeți că se va putea depăși angajamentul asumat ? — îndeosebi sunt posibilități la execuția de noi săli de clasă pentru asigurarea spațiului de școlarizare tot mai intens solicitat. în acest sens există unele avansuri la Urecheni (unde față de planul de 4 săli, s-au creat condiții pentru darea în folosință a întregii școli cu toate cele 8 săli), la Bodești, Moldoveni. O notă bună pentru Consiliul popular al comunei Ștefan cel Mare, pentru primarul de acolo, Vasile Țărnăi cu cîteva zile în urmă se lucra intens la școala cu 8 săli de clasă, care va putea fi dată in folosință înainte chiar de termenul planificat. Direcția tehnică județeană va sprijini în continuare comunele pentru obținerea de realizări cât mai mari. Chemarea pornită de pe aceste meleaguri ne obligă. ÎNNOIREA produselor (Urmare din pag. 1) de asimilare prea lung. Cauza este determinată de tratarea problemei la două ministere : Ministerul industriei lemnului execută studiul tehnico-economic și protestul de execuție și Ministerul industriei construcțiilor de mașini, execută prototipul, omologarea, pregătirea fabricației de serie etc. Odată cu preluarea de către întreprinderea noastră a activității de proiectare, vom proceda la executarea concomitentă a două faze din ciclul de asimilare, care pînă acum se succedau la interval de circa un an , pregătirea fabricației și prototipul. Măsura va fi salutată pentru creșterea vitezei de înnoire a produselor. In ramura industriei textile, începe tovarășul Valerian Iancu, inginerul șef al fabricii „8 Martie“ Piatra Neamț, înnoirea produselor este condiționată de rezultatele obținute de alte ramuri in direcția realizării unor materii prime noi Aceasta deoarece produsele noi în contextul profilului fabricii noastre, înseamnă acele sortimente de Îmbrăcăminte confecționate din materii prime noi și care îndeplinesc caracteristici noi. Cealaltă latură, a diversificării produselor pe seama materiilor prime devenite deja tradiționale (bumbac și melană) implică mai ales unele aspecte de modă, colorit, croială etc. Dacă ne-am referi la diversificare am putea spune — aceasta fiind de fapt preocuparea zilnică a serviciului nostru de creație — că avem rezultate bune. Pot argumenta cele spuse arătînd că în primul trimestru am produs șase modele noi de îmbrăcăminte din P.N.A., 12 modele din bumbac etc. În varietatea sortimentației care caracterizează producția noastră am reușit să ne facem un bun renume nu numai în țară,dar și peste hotare, unde ne sunt solicitate cantități tot mai mari. Spuneam că în ce privește asimilarea unor produse noi activitatea este mult mai dificilă și înceată. Din păcate, suntem abia în faza de experimentare pentru introducerea în fabricație a unor produse din materii prime noi Deși Industria chimică a realizat pași importanți in direcția producției fibrelor artificiale din poliesteri, celofibră etc., nu putem încă să le folosim deoarece dotația noastră tehnică nu ne permite, fiind adaptată la producția din bumbac și melană. In condițiile acestea comprimăm acțiunea de înnoire a produselor la aspectul diversificării în pas cu moda. Poate, odată cu o viitoare reprofilare a fabricii, vom putea aborda mai concret chestiunea înnoirii produselor din materii prime noi și cu caracteristici noi. Prin proporția de 70 la sută cit reprezintă valoarea produselor noi in totalul producției pe 1971 a întreprinderii de industrie locală „23 August“, altăta Inginerul șef Dumitru Popa, nu facem decît o bună propagandă acțiunii de înnoire a produselor. Aproape că nici nu putem vorbi de un ciclu de asimilare deoarece, din mers ne-am reprofilat producția de la mobila populară, la garniturile de mobilă furniruită tip „Cozla“. Specific pentru unitatea noastră este faptul că, paralel cu asimilarea unor tipuri noi de mobilă și mobilier, desfășurăm o îndîrjită muncă de ridicare a calificării salariaților. Numai în felul acesta vom putea executa în perioada imediat următoare produse de mobilă pentru export. Preocuparea noastră pentru Înnoirea produselor se reflectă în însăși succesele pe care le repurtăm pa piață. în concurență nu numai cu întreprinderile republicane specializate în producția de mobilă, dar și cu cele similare de peste hotare. Am întîlnit deci prin unitățile vizitate diverse aspecte, care țin de chestiunea atît de importantă a înnoirii produselor. Sintetizînd, am putea spune că principalele greutăți care trenează împrospătarea sortimentației, țin de dotarea tehnică, stabilită pentru o anumită perioadă de funcționare și pentru anumite materii prime. Proiectarea noilor produse nu o face de fiecare dată unitatea care răspunde pentru fabricarea, funcționarea și utilizarea lor. Calificarea muncitorilor se află în unele cazuri sub nivelul cerut. De aceea, este necesar ca un întreprinderi, problema înnoirii produselor să nu fie situată la marginea diverselor planuri Întocmite importanța modernizării structurii de fabricație a devenit atît de mare, incit, in funcție de atenția care i se acordă, întreprinderea concura pe piață, sau poate poate fi aruncată la periferia interesului beneficiarilor. Popas turistic, Marți, 20 aprilie 1971 Tv MARȚI, 20 APRILIE 10 — 11 Teleșcoală | 18 Deschiderea emisiunii Ateneu — emisiune de actualitate muzicală 18.30 Toate pînzele sus — emisiune pentru pionieri | 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri ) 19.30 Telejurnalul de seară) 20.50 de ani în 50 de evocări) 20.20 Intermezzo folcloric cu Marin Chisăr ( 20.30 Seară de teatru „Febre“ de Horia Rovinescu 21.50 Muzică ușoară cu Anda Călugăreanu și formația Horia Moculescu ) 22.10 Prim plan Teodor. Tom, inginer proiectant-șef la Uzinele „1 Mai“ din Ploiești) 22.40 Telejurnalul de noapte. Radio MARȚI, 20 APRIME PROGRAMURI 15 Buletin de știri) 15.05 Duete din operete | 15.20 Sonata nr. 2 op. 13 în Sol major pentru vioară și pian | 15.42 Muzică de estradă | 18 Radiojurnal | 16.15 Cintecul săptămînii I „Partid" | 16.30 Muzică ușoară | 16.50 Publicitate radio| 17 Radioenciclopedie pentru tineret ] 17.30 Muzică populară ) 18 Orele serii 20 Tableta de seară de Dumitru Ghișe ( 20.05 Zece melodii preferate ) 20.40 Ba microfon Ion Bogza 20.55 Știința la zi) 21 Bijuterii muzicale ) 21.25 Consemnări de Marcel Breazu) 21.30 Revista șlagărelor ) 22 Radiojurnal ) 22.30 Cavalcada ritmurilor s 22.55 Moment poetic ) Odă orașelor țării | 23 Cavalcada ritmurilor — 24 Buletin de știri ) 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMULII 15 Melodii I școală. Filozofie și 15.30 Radiosocialism științific Știința și rolul ei in dezvoltarea societății . 16 Radiojurnal 16.15 Un șlagăr peste ani ( muzică ușoară ) 16.30 Cronica săptăminii muzicale ; 16.55 Sfatul medicului ( 22 Jazz ) 22.30 Evocări literare) 22.50 Microrecital Aura Urziceanu 23 Buletin de știri ) 23.05 Sunt compozitori Franz Liszt ( 23.45 Recitalul sopranei Virginia Manu și al clarinetistului Aurelian Octav Popa ) 0.10 Simfonia coregrafică de Dumitru Bughici) 0.55 — 1.00 Buletin de știri MIERCURI, 21 APRIME PROGRAMARI 6 De la 6 ia 9.30) 9.30 Viața cărților | 10 Buletin de știri | 10.05 Muzică populară | 10.30 Vreau să știu | 11 Buletin de știri | 11.05 Orchestra Ray Corniff) 11.15 gîndire creatoare) Dinamism și 11.35 Cintece . 12 Cintă Helena Vondrachova ) 12.10 Un interpret și rolurile sale i Robert Meryl | 12.30 Intîlnire cu melodia populară și Interpretul preferat I 13 Radiojurnal | 13.15 Avanpremieră cotidiană t 13.27 Rebus melodii 14 Compozitorul săptămînii ( Antonio Vivaldi) 14.4# Muzică populară. PROGRAMU III 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) 8.25 Mari interpreții — dirijorul Leopold Stokowski ța cîntece despre Benin j 9.10 Gurs de limba germană ) 9.30 Buletin de știri I 9.35 Muzică populară 10 Poemul vocal-simfonie „Noapte de august“ de Doru Popovici I 10.38 Gînta Gigi Marga 2 Ray Black și Gonnyvinck I 11 Din muzica popoarelor I 11.20 Au fost melodiile zÄi I 11.55 Știința Ia zi ( 12 Buletin de știri I 12.03 Avanpremieră cotidiană ) 12.15 Ba microfon Amalia Rodriguez) 12.30 Selecțiuni din opereta „Băiați-mă să evit“ de Gherase Dendrino ( 13 Radiojurnal 13.15 Concert de prînz ) 14.05 Doine și jocuri populare ) 14.30 Cartea științifică ) 14.40 Trio pentru flaut, clarinet și oboi de Ludovic Feldman. I k V )