Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)
1974-04-27 / nr. 1917
Pag. 2 r CEAHLĂUL Astăzi, ora 16.30, la Teatrul Tineretului NINA CASSIAN in cadrul antologiei scriitorilor români contemporani In urmă cu exact trei decenii, ziarul „Ecoul", condus de M. R. Paraschivescu și Geo Dumitrescu, găzduia primele traduceri ale unei tinere poete, Maria Veniamin (pseudonimul literar de atunci al Ninei Cassian). Debutul editorial a survenit la scurtă vreme, în anul 1947, cu un volum de poeme al căror semn distinctiv era imaginea-șoc, realizată printr-o nedisimulată violență de limbaj , un avangardism declarat și tranșant, tălmăcind frămîntări post-adolescentine, avînturi libere spre maturitate. Poemele de atunci și de acum ale Ninei Cassian, de fapt interogații lucide adresate sieși și umanității, urmează curba unei sinusoide ce înregistrează și inevitabilul punct zero, cînd clipa ce trece devine obsesie. Poetul, poetul necesității înțelese, amintește adevărul simplu al planului înclinat, genială istorie trecută și viitoare a civilizației, balanță metaforică a umanității. Poezia Ninei Cassian e lucidă, o luciditate izvorîtă din cunoaștere, din contemplarea propriei conștiințe. E ca și cînd ți-ai privi trupul din afară. Starea de frig înseamnă la Nina Cassian detașare, iar nu respingere a umanului și retragere în lumea altor regnuri. Complexe in substanța lor lirică, mozaicate stilistic, poemele Ninei Cassian te poartă prin meandrele cunoașterii, îți deschid cu discreție poarta visului. Visuri, visuri adevărate de-o clipă, fericiri năruite odată cu zorile. , Yggdrasill, arborele vieții, cu trunchiul plin de cercuri, adaugă cu fiecare volum al poetei ramuri noi, grele de alb-rozul zilei de primăvară. Trist, regele de o zi, Gentrar, își cîntă melancolia în verdele pădurilor nordice, în cenușiul toamnei marine. Am numit astfel citeva motive și simboluri predilecte, utilizate în originala aventură lirică a poetei ale cărei mesaje, transcrise în cifrul unic al dragostei, se continuă in nobila efigie a sentimentului patriotic. prof. Valentin CIUCA Poeții tineri Poeții tineri au dinții albi și părul vîlvoi, mai degrabă blond (nu-ntotdeauna), dar, cînd e blond, e blond ca luna și, pe alocuri, cărunt ca un sloi. Poeții tineri fac gesturi fără măsură, firește, — dintr-o revoltă a mușchilor poate, fată de silabele exacte, repetate, cu care poezia-i asuprește. Mlini verzi de iarbă sau pîrlite de tutun, un „V“ al concentrării-ntre sprincene — așa se-avîntă-n fenomene și disciplina harlei le-o impun. Unica virstă a poeziei — adevărul — mă obligă să semăn cu ei- iată că sunt aidoma cu cei pe care-i cint. Ce blond mi-e părul! Nina CASSIAN VIAȚA CULTURALĂ - VIAȚA CULTURAL VOCAȚIE ȘI COMPETENȚA Opinii privind statutul actual al animatorului cultural Există astăzi, realmente, o multitudine de agenți și factori care acționează asupra conștiinței oamenilor, dar procesul de autoinstrucție și autoeducație __căci aceasta este natura pregnantă a fenomenului la care mă refer — nu poate avea o autonomie absolută. El presupune neapărat o doză de stimulare și sprijin din afară pentru formarea și dezvoltarea unor motive și forțe intrinseci, inerente oricărui proces de autoperfecționare or, cine poate face mai puternic și mai vibrant acest îndemn cald către lumina culturii adevărate, nu animatorul cultural ? Și dacă nu sunt puține cazurile cînd tocmai acolo unde nu există sau n-au existat de la început toate condițiile necesare pentru modernizarea și optimizarea actului educativ — nici condiții materiale (săli de spectacole dintre cele mai primitoare, biblioteci bine dotate, aparatură audio-vizuală etc.), nici condiții de altă natură — dar au existat sau există oameni care pun suflet în ceea ce întreprind (activiști culturali inimoși și competenți), viața spirituală a colectivităților respective este totuși o realitate bogată, bine orientată, corespunzătoare din toate punctele de vedere. În același timp insă, în alte locuri, unde există toate condițiile pentru desfășurarea unor manifestări utile, interesante și care ar putea fi realizate la nivelul celor mai exigente cerințe, dar unde lipsește pasiunea și spiritul de inițiativă al oamenilor chemați să impulsioneze viața spirituală, liniștea spiritului domnește nestingherită. Firește, nu este chiar atît de ușor să spui cum ar trebui să fie un animator cultural. Poate că e mai simplu să spunem cum nu ar trebui să fie el, căci urmele unor practici cu totul necorespunzătoare, care s-au manifestat într-o vreme în activitatea cultural-educativă de masă, nu s-au șters bine. Atunci, această activitate era concepută scolastic, birocratic. Dezvăluind aceste neajunsuri, aceste greșeli, partidul nostru a arătat, limpede, care e calea de urmat pentru îmbunătățirea activității cultural-educative. mentele elaborate ne ajută lacusă prefigurăm cu exactitate profilul psiho-social al animatorului de cultură, așa cum ar trebui el să fie, cum se proiectează el, ca expresie a cerințelor îzvorîte din noile realități socio-culturale. Desigur, cînd vorbim de animatorul cultural trebuie să avem în vedere atît pe cei care sînt activiști culturali, cu un statut ca atare, bine definit — cît și pe cei ce lucrează benevol pentru ridicarea nivelului de cultură și de conștiință a maselor și care fac aceasta din pasiune sau din îndatorire obștească. Avem de-a face, așadar, la prima vedere, cu două categorii distincte de animatori culturali. Cu toate acestea, consider că notele definitorii ale conceptului la care ne referim trebuie căutate de orice discriminare de dincolo acest gen. Animatorul de cultură autentic se recrutează, după părerea mea, dintre oamenii care întrunesc, înainte de toate, câteva calități fără de care n-ar fi apți pentru o asemenea misiune. Astfel el trebuie să simtă pasiune pentru ceea ce întreprinde, să creadă în ceea ce face. De asemenea, trebuie să fie întreprinzător, să dea dovadă de curiozitate și deschidere spirituală, să aibă gustul observației, critic față de opiniile altora spirit luciditate față de sine. Dar toașite acestea nu au decis valoarea unor predispoziții. Calitățile amintite riscă să nu dea roade, dacă nu se îmbină cu alte cîteva condiții care asigură animatorului cultural, pe lingă vocație, și competență. Și nu poate fi socotit competent în această misiune decît acela care are o serioasă pregătire politico-ideologică, care stăpînește profund filozofia clasei muncitoare — materialismul dialectic și istoric — și își dezvoltă necontenit orizontul științific și cultural. Cu alte cuvinte, numai acela care se afirmă ca un veritabil activist politic: căci un astfel de om trebuie, negreșit, să dea dovadă de capacitatea de a înțelege noul, de a elabora pe baza noilor cuceriri ale științei concluzii teoretice și practice pentru transforamarea revoluționară a oamenilor, societății. Or, tocmai acestea sunt calitățile fundamentale ale activistului politic. " " O asemenea optică asupra statutului animatorului cultural este impusă azi de însuși contextul in care se desfășoară activitatea cultural-educativă de masa , de mutațiile care se produc în multiple domenii și care afectează în mod decisiv cultura și educația, de sarcinile actuale și de perspectivă ale frontului educațional, de nevoia obiectivă de a spori și optimiza eficienta randamentul muncii in acest domeniu. Consider că opinia care-l prezintă pe animatorul cultural doar ca un bun executant, apt să pună în practică „normele" pedagogiei sau instrucțiunile primite, este depășită. Adevăratul animator de cultură trebuie, firește, să respecte indicațiile și instrucțiunile, dar el trebuie să facă aceasta intr-o manieră creatoare. prof. George PODANI Sorin Stati DOUOZeci de scrisori despre limbaj Omul este, desigur, ființă socială (zoon politikon aristotelician), homo sapiens, homo ludens, dar și altceva. Omul este și homo loquens, dătător de semnificații prin intermediul limbajului. Descoperind că este „homo loquens“, omul s-a întrebat ce este limbajul, cum este posibilă întruparea gîndului in cuvinte, care este raportul dintre cuvînt și frază și altele asemenea. Atîtor întrebări nu putea să le răspundă singur filozoful ; misiunea aceasta și-a asumat-o atunci, în antichitate, gramaticul, strămoșul lingvistului de astăzi. Gîndirea legată de aceste întrebat a devenit, intr-o vreme, știință și s-a numit lingvistică. Acum instrumentul ei științific, este foarte complicat pentru că, se pare, întrebărilor prime nu li se poate răspunde deloc ușor. Sorin Stati ne poartă în lumea lingvisticii scriind scrisori în care se întreabă și ne răspunde, dar mai ales se întreabă, el, ca lingvist al secolului al XX-lea. El începe prin a-și pune problema metodei, întrebîndu-se nu chiar retoric, dacă „există ceva mai important decit metoda". Dar el vrea să știe și altceva : dacă poate apăra limbajul de acuzațiile aduse , limbajul, s-a spus, nu reflectă realitatea, prin vorbire oamenii nu reușesc decit o falsă comunicare. Celui care urăște limba, mitologului, lingvistul ii răspunde, cu o ușoară ironie, că nu trebuie să ceară limbajului mai mult decít poate da. El ne spune că nu poți cunoaște realitatea decit cunoscînd și limba, și ne atrage atenția că există o legătură intre limbă și modul nostru de a percepe realitatea, că vocabularul este „un ecran sau o plasă in spatele căreia se vede lumea existentei noastre". Limba este haos și cosmos, după cum vorbirea exprimă mereu altceva și după cum gîndurile curg prin aceeași „albie gramaticală". Lingvistul ne vorbește apoi despre complicata lume a sensurilor cuvintelor, despre chipurile și despre metamorfozele lor; cursul său are în vedere Exși folosința degradată a vorbirii, pericolul logoreei. De limbajul nostru depinde a face din „homo loquens" un demn „homo signifians" in umanului, lumea De aceea lingvistidialogheze cu filozofia. Un „homo loquens” nu trebuie numai să vorbească corect, el trebuie să știe că a dialoga este o artă, de vreme ce cuvintele sunt și clare și ambigue totodată. „Homo loquens" nu asistă pasiv la transformarea omului și a naturii. Transformată, mereu arta, apare și limba, mai ales partea ei de vocabular. Trebuie oare să acceptăm invazia cuvintelor tehnico-științifice?, să acceptăm" fără discernămînt neologismele? In sfîrșit, întorcindu-se la problemele limbii române, după ce închină un meritat elogiu iluștrilor săi profesori, Sorin Stati cugetă asupra sporirii bogăției și frumosului care au dăinuit mereu în limba aceasta. M. A. NOTE DE LECTOR în loc de carnet plastic o expoziție și o„, parodie întotdeauna creatia plastică a copiilor m-a fascinat. Atunci cind vizitez o asemenea expoziție (?' in ultimul timp am avut multe asemenea ocazii) simt necesitatea de integrare organic în lumea reclădită de ei. Cind pictează, copii nu se joacă, sau chiar dacă se joacă o tac cu seriozitatea impusă de noblețea jocului. .. . Ei, mă joc eu, cresc eu mar el mineam să construiesc case mari și adevărate pentru cei care muncesc. Copilul de la care am învățat aceste versuri le spunea convins de faptul că mîine el va fi constructorul, că joaca de azi este A.B.C.-ul muncii sale viitoare. Copii, Hori, multe Hori și păsări, case și terenuri, macarale și culoare. Dar în primul rînd o sensibilitate care te cucerește, te emoționează. Cred că asta ar fi caracteristica expoziției cunoscuților plasticieni de la Casa pionierilor din Piatra Neamț, expoziție deschisă la sălile Colecției de artă. 124 de lucrări pe care micii artiști le-au închinat acestei primăveri. Poate unii din ei vor păstra și peste ani penelul in mîini, alții, cei mai mulți, își vor aminti cu nostalgie de această fecundă perioadă de creație. Important este însă faptul că acești copii cresc la școala frumosului, că iubesc culoarea și forma, că își pot clădi, în imagini, lumea de mîine. Nu voi numi lucrări, nici autori. Mi se pare nedrept, pentru că toți merită în aceeași măsură felicitări. Aceștia sînt copii, sunt pionieri. 1Aș fi dorit ca, în continuare, marcînd o evoluție, să pot spune cel puțin aceleași lucruri despre expoziția tinerilor, a uteciștilor, expoziție organizată de Comitetul municipal Neamț al U.T.C. în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor. Dar vai.... Mai mult decît penibilă această parodie. Cred că din jenă organizatorii au lipsit „expoziția" de explicații, de titluri, de autori. Titlul expoziției denotă însă că face parte dintr-un plan de activități educative. Păi ce facem, dragi uteciști? Pentru niște hărűi în care veți consemna o activitate educativă puteți accepta un asemenea compromis? Lăsăm la o parte calitatea, pentru că de fapt nici nu poate fi vorba de așa ceva, dar dacă niște cartoane rupte la colțuri, niște hîrtii prinse cu sfoară (ce e drept divers colorată) niște încercări de compoziții care nu spun nimic este tot ce ne poate oferi tineretul din municipiu, să ne lăsăm mai bine păgubași. Și cînd te gîndești că această colecție de Kitchuri a fost „vernisată" cu prilejul festivalului de teatru, poezie patriotică și revoluționară al pionierilor și elevilor. ... Cred că ar fi cazul să fiți cu adevărat tineri, dragi uteciști. Nu de alta, dar pionierii cred în organizația de tineret și după cum știm se pregătesc cu drag pentru acest moment. Nu-i dezamăgiți prin exemple de acestea ! D. SIMIONESCU * Mișcarea corală a amatorilor Pentru tradiție, autenticitate, specific local Interviu cu compozitorul TUDOR JARDA — Vă situați, tovarășe profesor, între compozitorii care, printr-o stăruitoare activitate obștească, dedică o bună parte din timpul lor liber dezvoltării mișcării corale a amatorilor. Este, probabil, și scopul prezentei dumneavoastră deplasări în județul Neamț și în alte județe moldovene. — Mișcarea corală de amatori, în general mișcarea artistică de masă ar putea să nu intereseze pe un compozitor numai în măsura în care acesta nu și-ar da seama în re loc trăiește și pentru cine încearcă să creeze. Pentru mine — ca și pentru atîția alți colegi din diferite centre ale țării — păstrarea unei strînse legături cu mișcarea artistică de amatori este o necesitate absolută. Dorind să-ți slujești poporul cu mijloacele artei tale, care altul ți-ar putea fi izvorul de inspirație dacă nu Însăși viața poporului tău ? Dar, pentru că astfel stau lucrurile, ar fi nedrept ca noi, compozitorii, să fim preocupați numai să preluăm de la popor fără, în același timp, a-i stimula pentru a ne putea oferi ceea ce dorim și în viitor. Ar fi ca și cum ai lua apă de la un izvor fără să te îngrijești ca acesta să curgă continuu, ceea ce ar putea duce la secarea lui. Iată pentru ce conștiința trebuie să ne oblige să ne îngrijim de soarta mișcării artistice de amatori, în cazul compozitorilor de formațiile corale și instrumentale. La aceste considerente, în cazul meu se mai adaugă încă unul: o dragoste adevărată pentru corurile neprofesioniste, fiind convins că înființarea a încă unei formații de acest gen — și sunt posibilități de înființare în fiecare sat —, reprezintă încă un mijloc de educație patriotică, partinică a cetățenilor. Conținutul procesului educativ depinde însă, în mare măsură, de conținutul pieselor înscrise în repertoriu. Iată, deci, un domeniu în care compozitorii trebuie să-și aducă mai susținut contribuția. — In județul Neamț — ca de altfel în întreaga țară — se desfășoară numeroase acțiuni de punere in valoare a mișcării corale a amatorilor, prin festivaluri și concursuri dedicate celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării. Ce se poate face pentru ca roadele acestor acțiuni să fie cit mai bogate ? — In primul rând prin alegerea repertoriilor și interpretarea lor pe măsura evenimentului căruia îi sunt dedicate. A doua condiție este diversitatea acestor repertorii și păstrarea specificului tuturor zonelor țării. Pentru aceasta, m-ar bucura dacă anumite ansambluri corale de apiatori s-ar prezenta în fața publicului (și a juriilor concursurilor) acompaniate de formații instrumentale. Dar nu de formații instrumentale dintre cele ce cîntă in localurile alimentației publice Din județul Neamț, bunăoară, mi-ar place să întilnesc în concurs mai multe coruri acompaniate de fluierași, sau chiar de buciumași. Ar însemna, cred, o reevaluare a unei vechi tradiții de pe aceste locuri. Aș vrea să ascult, de asemenea, și coruri pe două și trei voci, ai căror componenți și-au păstrat nealterate calitățile originale ale glasului. Și, bineînțeles, cît mai multe prelucrări din folclorul ce aparține locurilor respective. Tocmai de aceea, zilele acestea am fost prezent în citeva județe moldovene, Neamț, Bacău și Suceava (în județul Neamț am stat cel mai mult) unde am urmărit ceea ce ar dori să evite formațiile de aici, care sînt cîntecele de circulație locală care le plac, urmînd apoi să le prelucrez pentru coruri. Voi îndeplini, astfel, datoria ce o am față de formațiile corale din această zonă a țării, datorie la care m-au obligat prin interpretarea în atîtea ocazii — inclusiv în concursul „Cîntare Patriei" — a multor din lucrările mele. — In județul nostru, la Podoleni, ați audiat ansamblul coral din localitate. Ce impresie v-a produs ? — Corul din Podoleni este o formație remarcabilă, de mare viitor. M-a bucurat mult să constat că în această localitate nemțeană se face muzică cu adevărat, componenții ansamblului dînd dovadă de entuziasm și dăruire. Și m-a mai bucurat să constat că un fost student de-al meu, astăzi profesorul Vasile Pîrlea, din Bacău, a învățat de la mine nu numai să se dăruie carierei didactice, dar, în același timp, și dezvoltării mișcării corale de amatori. Un exemplu demn de urmat de cîți mai mulți. Convorbire consemnată de S. AILENEI 4 Sîmbătă, 27 aprilie 1974 SEMNALAM A intervenit în discuție cu ... securea Intr-o dimineață la Secuieni, mare ceartă mare între „capii" familiilor Stoica și Moroianu. In vîrtejul vorbelor, considerînd probabil că tatăl său ar fi dezavantajat, Gheorghe Moroianu îl lovește cu securea pe „preopinent", periclitîndu-i viața. Ca recompensă la astfel această dovadă de „fidelitate", G.M. a fost condamnat la 2 ani închisoare. Cînd ulciorul nu merge deloc la apă tor Nu e prima dată cînd VicMoldovan, din comuna Bicaz Ardeal, „prețuiește" în acest mod lemnul pădurilor din împrejurimi. Pentru furt in dauna avutului obștesc (adică în dauna bogățiilor din pădurile noastre) el a mai fost condamnat. S-o fi gîndit însă că „experiența" acumulată acum îl va ajuta să opereze neobservat. Organele de miliție l-au descoperit însă, demonstrîndu-i că, uneori, ulciorul nu merge la apă nici o dată, nici de două ori... Amnezie de primăvară ? Primăvară, soare, aer curat, lumea se plimbă, moda se schimbă... La toate astea s-o fi gîndit Adrian Manole, cînd a trecut pragul magazinului „Modern" din Piatra Neamț. După citeva clipe de cumpănă, din mulțimea produselor de sezon ,a decis că foarte necesară i-ar fi o pereche de pantaloni. In vîrtejul acestor probleme însă, A. M. a „uitat" de plată. Surprins în flagrant delict, va trebui să justifice acel moment de amnezie. Dar cum o va face ? Protagonist principal: C. Horia zis Lenuș Constantin Horia zis Lenuș este, de mai multă vreme, o „figură" cunoscută în tirgul Romanului. Un întreg șir de infracțiuni — urmate, bineînțeles, de pedepsele de rigoare — i-au adus o popularitate nu tocmai de invidiat. Ultima „aventură“ avîndu-l ca protagonist pe Lenuș s-a consumat în incinta restaurantului a „Moldova", unde eroul nostru provocat scandal, bruscînd consumatorii. In urma acestui incident palmaresul lui Lenuș s-a mai îmbogățit cu încă un an și șase luni închisoare. Un ,elixir“ costisitor Pentru Victoria Burîușanu din Gura Văii, „elixirul" de fiecare zi deveniseră diversele mărci de băuturi alcoolice aflate în rafturile magazinului pe care-l gestiona. Azi așa, mîine tot așa, până cind o verificare inopinată a constatat un gol de 5.512 lei în gestiune. Deși era cazul la cei 46 de ani ai săi, ca, B. să prevadă (și să prevină) un asemenea sfîrșit, nu a făcut-o. Un an si patru Uniiii vor fi insă de ajuns să mediteze, de aici înainte, la obiceiul cu pricina rubrică realizată de N. EMANUEL cu sprijinul Inspectoratului județean al Ministerului de Interne expoziții PIATRA NEAMȚ — Colecția de artă : Expoziția cercului de pictură a Casei pionierilor din Piatra Neamț, PIATRA NEAMȚ - Biblioteca municipală : Patria și partidul In grafica noastră contemporană: PIATRA NEAMȚ —Liceul ..Petru Rareș“ : Eliberarea patriei de sub jugul fascist reflectată in arta plastică. PIATRA NEAMȚ — Liceul ,Calistrat Hogaș“ : Ion Andreescu, reproduceri. PIATRA NEAMȚ - Școala generală nr. 1 . Nicolae Grigorescu, reproduceri: ROZNOV — Biblioteca : Arta neolitică. rol : SAVINEȘTI — Căminul cubuștefan Luchian, reproduceri. BRUSTURI-DRAG ANEȘTI — Consiliul popular . Omagiu anului XXX. reproduceri. radio BUCUREȘTI SIMBATA: 27 APRILIE PROGRAMUL. 1 15 Buletin de știri : 16 Radiojurnal ; 17 Buletin de știri : 17.15 știință, tehnică, fantezie ; 17.40 Rapsodie în bluc de George Gershwin : 18 Orele serii : 20 Hanul melodiilor : 20.30 Itinerar la harta țârii : 20.40 Muzică pe adresa dv. : 22 Radiojurnal : 22.30 Muzică de dans : 23.6 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 24. 2, 4, 5). PROGRAMUL II 15 Integrala c varietéi ór de cöarde op. 9 de Joséph Haydn ; 15.40 Zone folclorice - Argeș ; 16 Radiojurnal : 16.15 Jocuri populare : 16.40 Arii din opere : 17 Simfonia I în Re minor .de școală“ de George Enescu ; 17.40 Vocile artei moderne ; 18 Orchestra Ray Anthony : 18.15 Atlas cultural : 18.35 Album Schubert ; 18.55 Moment poetic : 19 Buletin de știri : 19.05 Cîntece populare :19.50 Noapte bună, copii ! 20 Concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii ..George Enescu“ ; 22.15 Muzică ușoară : 22.30 Buletin de știri ; 22.35 Concert din opere : 23 pagini din istoria muzicii : 24 Jazz după miezul nopții ; 0.551 Buletin de știri: DUMINICA: 28 APRILIE PROGRAMUL I 6 Buletin de știri ; 6.05 Concertul dimineții ; 7 Radiojurnal : 7.30 Avanpremieră Radio-TV; 7.45 Cântec, joc și voie bună ; 8.05 Ilustrate muzicale ; 9 Ora satului ; 10 Antologie lirică XXX. Partidului, inima și versul ; 10.10 Microsion pe 33 de turații ; 10.45 Cântece de 1 Mai ; 11 Radiomagazinul femeilor ; 11.30 Muzică populară ; 12 De toate pentru toți ; 13 Radiojurnal : 13.15 Șlagăre : 13.30 Unda veselă ; 14 Muzică populară : 14.30 Concert din operetele lui Sigmund Romberg. PROGRAMUL II 6 Buletin de știri ; 6.05 Matineu muzical ; 7 Radiojurnal : 7.15 Patriei, cîntec fierbinte ; 7.30 Selecțiuni din opereta ..Camelote de Loewe ; 8 Teatru radiofonic pentru copii . ..Excursia“, scenariu de Cristian Munteanu ; 9.15 Muzică ușoară ; 9.35 Vă place opera ? 10.10 A 7-a artă ; 10.30 Buletin de știri ; 10.35 Cîntece și jocuri populare ; 11 Invitațiile Euterpei ; 13 Radiojurnal ; 14 Suita ..Priveliști moldovenești“ de Mihail Jora ; 14.30 Cine știe, câștigă. IAȘI SÎMBATA. 27 APRILIE 17 Cotidian sonor ; 18.30 Jurnalul artelor ; 19 Cintecul care mi-e drag ; 19.15 Revista melodiilor ; 20 Pe un picior de plai : 20.15 Voci celebre ale 21. O samă de cuvinte : operetei ; 21.15 Vă invităm la dans ; 22 Radiojurnal și sport ; 22.30 Muzică de dans (continuare). DUMINICA. 28 APRILIE 8.108 în direct cu preferințele dv. ; Dumbrava minunată ; 8.30 Azi, In sat la noi ; 100 Știri ; 10.05 Patru plus unu ; 10.40 Dialog săptămânal ; 10.55 Știri de ultimă oră. SÎMBATA, 27 APRILIE 9 De la Alfa la .Omega : 9.30 Film serial : ..Eneida“ : 10.20 Bucureștiul necunoscut : 10.35 Telecinemateca (reluare) : 16.30 Fotbal : Politehnica Timișoara — Petrolul Ploiești (divizia A). Transmisiune directă de la Timișoara : 18.15 Familia ... la Brăila : 18.45 Obiceiuri și cîntece de nuntă din Gorj : 19 Cum vorbim : 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal ; 20 Teleenciclopedia ; 20.40 Film serial : ..Columbo“ : 22.15 Telejurnal. Sport : 22.30 Gala canțonetei; cinema PIATRA NEAMȚ - Panoramic (tel. 13247) : „FATA DIN ISTANBUL" — o poveste de cu citeva incurcâturi, dar dragoste rezolvate cu bine în final : producție a studiourilor din Turcia (10 ; 15; 1" ; 19 : 21). — Pietricica (tel. 12404) : „LEGENDA NEGRULUI CHARLEY" — producție a studiourilor americane ; un film despre condițiile inumane de viață ale negrilor de pe plantațiile americane in secolul trecut (10.30. 14.30. 16.30, 18.30. 20.30). ROMAN - 23 August (tel. 13572) . ..PACALA“ — Sebastian Papaiani intruchipinau-l pe eroul cu mare popularitate in folclorul roomânesc, protagonistul a numeroase farse și snoave populare ; regia — Geo Saizescu (10 . 15 . 17.30 . 20). Victoria (tel. 11720) : „FATA CARE VINDE FLORI" — o dramă, realizată de studiourile din R.S. Coreeană și inspirată din viața poporului în timpul ocupației japoneze (14.30. 16.30. 18.30. 20.30). TIRGU NEAMȚ — Victoria (tel. 106) : „TRECĂTOARELE IUBIRI" — un film de analiză psihologică, un film poetic realizat ■oarea Malvina Urșianu , de regiîn rolurile principale : George Mooi Silvia Popovici, Cornel Conan și Gina Patriciu (16. 13. 20). TARCOUL Popular : „DEPARTE DE TIPPERARY“ — Fory Eterle și Ilarion Ciobanu într-un film inspirat de evenimente ale anului 1947 (16, 18, 20).