Cinema, ianuarie-iunie 1943 (Anul 20, nr. 604-621)

1943-01-01 / nr. 604

PREMIERE BUCUREȘTENE deosebindu-se radical... Dacă la „Bestiile Roșii" astistam la o desfășurare de acțiune care îngloba în mare niște evenimente ale anului 1917, evenimente ce erau legate prin sforăria neprevăzutului și a crimei, la G.P.U. suntem martorii înspăimântați, ai unei organizații criminale, pe care o simțim și pe care o repudiem. O vedem cum crește și cum se manifestă, îi bănuim consecințele, cum își conduce becisnic victimele. In „Bestiile Roșii" eram spectatorii unui coșmar consumat aevea, care se pierdea în timp și pe care nu-l puteam filtra decât cu emotivitatea pe care ne-o sugerează paginile unui roman, sau un film obișnuit la care am citit odată cu lista interpreților, avizul: „Personagiile descrise în acest film sunt cu totul imaginare și orice asemănare... etc..." in G. P. U. organizația teroarei se descreștează de ficțiune și-și imprimă existența-i obsedantă. Pentru astfel de realizări lau­dele sunt binemeritate... Ceea ce a realizat Karl Ritter constitue o pagină vie a unor fapte și procedee peste care a trecut biciul nimicitor al dreptății, o pagină dinamică, plină de resurse bogata în neprevăzut. Din punct de vedere artistic, filmul este o splendidă înșiruire de apariții bine conturate, în cap cu Laura Solari, Marina von Ditmar, Andrews Engelman și Will Quadflig. Bine condusă muzica și bine realizată fotografia. Un spectacol reușit din toate punctele de vedere. Trad­pone G. P. ü. Regia : Karl Ritter Interpreți : Laura Solari, Andrews En­­gelm­tan, Marina von Ditmar. Producția : U­F A. Filmul acesta este prezentat ca o re­plica a filmului „Bes­tiile Roșii"­. Greșeală categorică, factura acestuia față de celălalt O SURSA DE ELEMENTE PENTRU FILM­­ ONECANUL REPORTERULUI NOSTRU FOTOGRAF­IA... ...Reprezentația pentru presă a filmului „Orașul de aur1’ Clișeele noastre re­prezintă câteva p».*re­sonalități ale branșe noastre cinematogra­fice, care au partici­pat la reprezentări­i de gală a cinemato­grafului Fantasio, unde s*a rulat filmul „Scan­dolo. Obiectivul a sur­prins astfel pe d-nii Stoicescu (cinemet „Trianon" ), Traci­pone (rev. „Cinema" ) Dumitrescu (Itala) Rab (Atlanta), Mari­nescu (O.C.R.), Gibel­­saco (Continental- Fantasio) etc... etc... a avut loc In sala de pro­fesie a cassei O.C.R. din str Italiana, în ziua de 23 Dec La aceasta reprezentație a luat parte d. Nietze, di­rector la O.C.R., d-na Sylvie Green, șefa de presa, Tracipone din partea revis­­­tei noastre, prof. Buesci (Vremea), Jean Vulpescu (Realitatea), Pen­tozopol (Mariana), d-ra Râdulescu­ (Informația), Miculescu (Je sais tout de Bucarest) Roșu escu, Lalescu, Rambeta etc |ANO promotorii industriei naționale de filme au de o acțiune mai serioasa de ridicare a prestigiu­­­­­­­lui nostru în domeniul cinematografului, pr­mul și cel mai mare inconvenient de care sau­­ izbit a fost lipsa elementelor necesare an­­­­samblurilor. Neavând actori familiarizați , cu obiectivul, cineaștii s­au văzut atunci siliți să recurgă la interpreții de teatru, cari oricum, dacă nu aveau nicio ex­periență pur cinematografică, știau cel puțin să se miște, să gesticuleze și să dea impresia firescului atât de trebuincios în fața aparatului de filmat. Rezultatele au fost, după cum vom constata cu prilejul pre­mierei filmului „O noapte furtu­noasă"­, remarcabile. Actorii de tea­tru au învățat tehnica atât de com­plicată a cinematografului și au pu­tut trece, grație talentului lor, ma­rele examen. Dar — întrebăm — prin aceasta s'a re­zolvat oare marea problemă a elemente­lor de film? Nu, hotărît nu. Pe lân­gă fap­tul că puținii actori pe care i-am văzut a­­ucru nu vor putea fi dis­ponibili întotdeauna din pricina obligați­ilor l or față de teatru, nu trebue să se treacă cu vederea că cine­matograful românesc va avea nevoe, de-aci înainte în mod perpe­tuu, de chipuri noi și de o pepinieră a sa proprie. De altfel, acest lucru a fost sesizat pare-se, înaintea noastră, de d. Jean Georgescu, care — după cum se știe — a hotărît să pună baie­l­e unei școale cinematogra­fice. Inițiativa este de­sigur fericită și ne grăbim s'o aplaudăm din toată inima. Grație ei, se vor pu­tea creea elementele necesare și vom avea astfel în sfârșit, mult dorita pepinieră. Totuși, ne permitem, nu calitatea noastră de observatori și îndrumători ai mișcării cinematografice, o sugestie: cineaștii vor grăbi foarte mult reali­zarea acestui frumos proiect dacă vor da prioritatea la această școala, ac­torilor, mai mici dar nu mai puțin talen­tați decât gălăgioasele „nume de afiș“ acelor actori care n'au avut încă pri­­lejul să se releve. Spunând acestea ne ■­»•»clrr­i zecile și poate sutel e de actorași"" care vegetează *n cu­­lisele Naționalului ș; a'e teatrelor parti­culare așteptând pri­lejul unei creați* care întârzie_ Tineri Înzestrat* cu mult talent arzând de do­rința d­e a arata ceea ce pot­, ei ar constitui un excelent material brut *n mâi­­nile unor buni cineaști. Iată, de-o pildă, actorul N. Pereanu, a cărui creat** Man­­dache Lungu d î­n presa d-lui Andrei Corteanu .»Țăranii** a fost subliniată de mulți cr­tici obiectivi. Acest tânăr actor a jucat până astăzi în zeci de piese și de fiecare dată, chiar dacă întinderea rolului nu permitea decât o quasi-figurație, el a isbutit să realizeze o creație, un tip. La împlinirea a 100 de ani de tea­tru românesc, când a fost vorba să se în­credințeze rolurile numai actorilor tineri, a jucat pe Zeid din Mahomed Proorocul, fiind încă elev al Conservatorului. ...Și ca N. Pereanu sunt poate mulți alții. Utilizarea­­or în Industria cinema­tografică n’ar face decât să contr­ibue a traducerea în rap? a —perios dezVere*.­NAUGURARE r­ MEMATOGRAFULUI .FANTASIO CINEM­A" Edi-tura I,Ziarul S. A. R. București. • inscr.să suc Nr. 228 in ~ • ș­itru Puc.-.’o­s-Iumiio* re­, ca.ce * „ u. ' to. S. . Ce 1' administratia stf. Th. M­a­s­a­r :­k Nr. 17, Tel. 2.76.25 • Cont. Cec postai 4013. • Apare Vinerea r ■ [UNK] c­ ca din mar rb­ărîre a heliogravul responsabil Co­lonescu. • Prețul abonamentelor : 6 luni {26 numere) Lei 520 ș. 3­­­ jr. t 3 numere Le. 2fc6. • Anundaft se primesc a adm. • Taxa poștala plătita în numerar confform aprobării Nr. »5.585/939. « Tipografia Societatea Națională de Editură și­­ DACIA T­RAIA­NA” București, Str. Sărindar 5-7*9 * Imatriculată sub Nr. 156 942 la Reg. Of. Cor­. București. • Tipărită in zruaj

Next