Clopotul, 1959 (Anul 15, nr. 1182-1284)

1959-10-10 / nr. 1261

-V­ ..-A Prófetari din foatz târttz ,unî­i­ va fi­­ SPOTUL GRGAR AL CONTETU­LUI RAIONAL P.ffl.R. BOTOȘANI 51 AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Anul XV. Nr. 1261 Sîmbătă 10 octombrie 1959 14 pagini—20 bani CU TOATE FORȚELE LA GRĂBIREA STLĂMI­ȚARILOR ! Muncesc cu însuflețire Membrii gospodăriei agricole co­­lective „Lupta pentru pace“ din satul Gotîrgaci muncesc cu însu­flețire la executarea lucrărilor agri­cole de toamină. Intr-un timp scurt colectiviștii au terminat de recoltat întreaga suprafață ce au avut-o cultivată cu porumb și floarea-soa­­relui, iar sfecla de zahăr a fost strînsă de pe 20 ha. teren. O dată cu recoltările colectiviștii au zorit și însu­mînțările de toamnă. Cu ajutorul mecanizatorilor Bucșă Grigore, Popa Mihai și Moraru Ilie, s-au însâmînțat pînă acum 20 ha. cu orz de toam­nă și 20 ha. ca grîu. In atenția colectiviștilor este ter­minarea cît mai repede a însămîn­­țărilor de toamnă și executarea ară­turilor a dinii pe suprafețe cît mai mari. Coresp. I. CORDÄREANU Printre Comitetele de conducere ale în­tovărășirilor agricole din­ comuna Răchiți acordă o atenție deosebită organizării muncii în campania a­­gricolă de toamnă. După recoltarea porumbului și florii-soarelui, țăranii muncitori în­tovărășiți au însâmînțat cu grîu însemnate suprafețe de teren. Pînă în prezent, ei au însămîințat 640 ha. cu grîu și 4 ha. cu orz. In frunte la însămînțări sînt mem­ fruntași buni întovărășirii agricole „Brazdă peste haturi“ din satul Costești, unnd­e comitetul de conducere a mo­bilizat pe întovărășiți la executa­rea la timp și în condițiuni agro­tehnice a în­sâmînțărilor de toamnă. Datorită organizării muncii în bune comdițiuni, avînd sprijinul per­manent al mecanizatorilor de la Stațiunea de mașini și tractoare, în­tovărășiți­ vor termina în scurt timp însămînțăril­e de toamnă. Coresp. M. SORICEANU Timpul nu așteaptă­­ jos comuna Copălău, recoltarea culturilor tîrzii de toamnă se apro­pie d­e sfirșit. Din cele 1024 ha. însănunțate cu porumb au fost recoltate mai mult de 900 ha., iar floarea-soarelui a fost recol­tată de pe întreaga suprafață. In­­tr-un stadiu avansat se află și eliberarea terenului pentru însămîn­­țările de toamnă. Pe ulițele sate­lor comunei pot fi întîlniți în a­­ceste zile, întovărășiți cu carele încărcate de recoltele bogate ale acestui am, îndreptîndu-se spre ca­sele lor. Culturile au fost trans­portate de pe 70 la sută din su­prafața recoltată. Cuniscînd importanța însămînță­­rilor de toamnă la timpul optim pentru a pune baza unei recolte sporite în anul viitor, era necesar ca o dată cu recoltarea și trans­portarea de pe cîmp a culturilor prășitoare, munca pentru însămîn­țări să fi fost mai bine organizată. Nimeni nu contestă că în ședințe se discută despre necesitatea îmbună­tățirii muncii politice de masă, de _____________M. ILIESCU (Continuare în pag. 4-a) Situația în­sămînțărilor la data de 8 octombrie 1959 Deschiderea Lunii prieteniei romîno-sovietice In seara zilei de 7 octombrie a avut loc adunarea festivă de des­chidere a Lunii prieteniei romîno­­sovietice. Sala cinematografului „7 Noiembrie“,­­unde a avut loc adu­narea, era neîncăpătoare pentru numeroșii participanți. Adunarea a fost deschisă de tova­rășul Vîlceanu Florențiu, președin­tele Consiliului orășenesc A.R.L.US In fața celor prezenți, tov. Cojocaru Avram, sporetarul Consiliului raio­nal sindical, a conferențiat despre „Luna prieteniei romîno-sovietice“. In încheiere, a rulat filmul teh­­nicolor „Pe drumurile Romîniei“, o producție romîino-sovietică. Adunări festive de deschidere a Lunii prieteniei romîno-sovietice au avut loc și în numeroase întreprin­deri, instituții și școli din orașul nostru. Economii însemnate Colectivul de muncă de la Re­miza de locomotive C.F.R. întîm­­pină cea de-a 42-a aniversare a Marii­­ Revoluții Socialiste din Oc­tombrie cu realizări de seamă în procesul de producție. Prin aplicarea unor metode îna­intate în muncă, ceferiștii au reu­șit să economisească în cursul lu­nii septembrie 182 tone combus­tibil convențional. Numai mecanicul Cîmpeanu Gheorghe și fochistul Ciubotaru Dumitru au realizat în luna trecută o economie tone combustibil, situîndu-se de 28 în fruntea întrecerii socialiste. Succese de seamă au obținut în producția și muncitorii din atelierele de strun­­gărie și lăcătușerie. Respectându-și angajamentele luate și însuflețiți de măsurile adoptate de plenara C.G. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959, muncitorii și tehnicienii Remizei de locomotive C.F.R. sunt hotărîți să muncească și mai bine pentru dezvoltarea suc­ceselor dobîndite pînă în prezent. Coresp. V. HARNAGEA Toată atenția pregătirii întreprinderilor pentru iarnă De la o zi la alta timpul devine tot mai răcoros. Semn că se a­­propie iarb­a. Suinii gospodari au în vedere acest lucru și iau din timp măsuri de pregătire ca în perioada de iarnă procesul de pro­ducție să nu fie stingherit și să se desfășoare în cele mai bune con­­dițiuni. Asigurarea tuturor condițiilor în vederea bunului mers al procesului de producție constituie un factor d­e seamă în lupta pentru obținerea de noi succese pentru nirea în îndepli­nind ritmic a planu­lui. Aceasta este una din cele mai importante probleme de care tre­buie să se ocupe acum conducerile tuturor întreprinderilor din orașul și raionul nostru. Ținînd seama de propunerile mun­citorilor făcute în cadrul consfătui­rilor de producție și învățînd din experiența anilor trecuți, conducerea administrativă și comitetul de în­treprindere de la fabrica de confec­ții și tricotaje „Botoșani“, sub în­drumarea organizației de partid, a luat din timp măsurile corespunză­toare pentru pregătirile de iarnă. Pînă în prezent s-au verificat sta­rea magaziilor, atelierelor, acope­rișurilor, au fost păruite ușile și ferestrele, s-a verificat cu atenție instalația electrică. Conducerea administrativă s-a preocupat de a asigura spațiul co­respunzător pentru depozitarea pro­duselor finite pe timp de iarnă în vederea evitării degradării lor. In planul de măsuri întocmit de către colectivul de conducere al fabricii de confecții și tricotaje „Botoșani“ sunt prevăzute, de asemenea, și alte obiective importante care în momentul de față sunt în curs de rezolvare. Trebuie de arătat însă, că la secția de jucării în afară de pro­curarea combustibilului și unele re­parații la uși și ferestre nu s-a făcut încă nimic. In unele încă­peri n­u au fost încă revizuite so­bele, nu s-au curățat coșurile, iar spațiul pentru depozitarea materiei prime nu este încă asigurat. Consiliul de conducere al coope­rativei „Tehnica confecției“ se pre­ocupă, de asemenea, de pregătirile pentru iarnă. Au fost procurate lemnele necesare pentru încălzit, s-au făcut reparații la uși și fe­restre. La executarea lucrărilor pre­gătitoare pentru perioada de iarnă s-au evidențiat zidarul Petrișor Mircea și tîm­­plarul Burceag Constantin. Con­siliul de condu­cere al coopera­­­tivei, sub în­drumarea organizației de partid,­ acordă atenția cuvenită terminării în cel mai scurt timp a pregăti­rilor pentru iarnă, pentru a asigura fără întrerupere buna desfășurare a mu­ncii cooperatorilor. Nu același lucru se întîmplă la Cooperativa de producție meșteșu­gărească „Ciocanul“, unde pregă­tirile pentru iarnă sunt rămase în urmă. La secția tinichigerie, de pildă, la un mare număr de fe­restre sticla este înlocuită cu tablă.­ Conți­nul de conducere al coopera­tivei nu se preocupă de efec­tuarea la timp a unor reparații la diferite secții în vederea asi­gurării desfășurării procesului de producție. Organizațiile de partid sunt da­­toare să sprijine efectiv, să con­troleze modul în care s-au făcut pregătirile pentru iarnă și unde observă lucrări superficiale să seziseze conducerile administrative.­ Numai în felul acesta în perioada de iarnă se va putea asigura o desfășurare normală a procesului de producție. Este cunoscut că de felul în care conducerile întreprinderilor se ocupă de asigurarea celor mai op­­time condiții de muncă depinde realizarea ritmică a platoului de producție în timpul iernii. Muncitori Era prin luna martie a acestui an. La uzinele textile „Moldova“ discuțiile deveneau din ce în ce mai m­­i. Apăruse de c­îteva­­­ zile Hotă­­rîrea C.C. al P.M.R­ și a Con­siliului de Miniștri care prevede noi posibilități pentru oamenii mu­­cii d­e a învăța, de a-și com­pleta studiile. Așa a început... In fiecare p­i după ce sirena , a­­­nunța sfirșitul lucrului, între gru­purile de muncitori, fete și băieți, se auzeau frînturi de discuții . — Te înscrii și tu Ioana? — Cum nu Petricăi îmi pare numai rău că mu m-am înscris mai înainte. Puteam fi acum în clasa a X-a sau a XI-a. Cînd peste cîteva săptămâni comisia special înființată la uzinele textile „Moldova“ a început înscrierile pentru clasa VIII-a a școlii medii serale, s-au prezentat peste 100 munci­tori. S-au înscris țesătoarele Bo­­buțanu Maria, Ciocoiu Didina, su­rorile Maria și Lidia Constantin, tinerii căsătoriți Elisabeta și Mihai Tănase, filatoarele Gireadă Geor­­geta, Licu Maria, Cotloana Maria și mulți pipi. Au urmat apoi săptămâni d­e muncă încordată. Viitorii elevi se pregăteau în vederea examenului de admitere. Profesori bine pregătiți stăteau cu ei ore întregi ajutîndu-i să rezolve exerciții, iexplicîindu-le ,pro­blemele ce toți le erau destul de clare. Examenul se apropia, iar emo­țiile creșteau.. Cunoștințele acumu­late în ultimele luni, i-au ajutat pe viitorii elevi să se prezinte așa cum trebuie la examen. 76 dintre ei au reușit la examenul de admi­tere. Viitorul li se deschidea în față luminos... Fruntașii clasei O sală curată cu ferestre mari. In băncile frumos aliniate, țesători și filaturi, oameni ce abia de­­ cîteva ore au părăsit mașinile stau aple­cați deasupra caietelor. Creioanele scîrție ușor pe hîrtie. E ora de limba romînă. Tov. profesoară Popovici E Ecaterina vor­bește elevilor despre poeziile popu­lare, despre caracterul social al a­­cestora. Glasul profesoarei e cald, convingă or. De aceea, elevii o as­cultă cu mult interes, împreună cu elevii, profesoara a analizat poe­ziile „Cîntecul doinei“ și „Mult mi-e dor“. Răspunsurile la întrebări date de elevele Iordăchescu Emilia, Gireadă Georgeta, Murgoci Georgeta, Du­mitru­­ Ioana, au fost clare și si­gure. E și firesc să fie așa. Ele se numără doar printre fruntașele clasei. In catalog, în dreptul nu­melui lor sînt­­ numai poze mari. Deseori seara, tîrziu, cînd în că­minul muncitoresc domnește o li­niște adîncă, în dormitorul eleve­lor se discută despre lecțiile de a doua zi, despre producție, se țes vise de viitor. Țesătoarea Du­­mitriu Ioanna vrea să devină ingi­neră chimistă. Comunista Gireadă Georgeta responsabila clasei VIII-a A, vrea să urmeze institu­a­tul industriei ușoare, secția textile, să se întoarcă ingineră textilistă în întreprindere. Azi, aceste gînduri ale lor sînt doar vise. Prin muncă sîrgui­ncioasă ele vor deveni reali­tate. Primii la învățătură, primii în producție Sfirșit de septembrie. In dreptul graficelor de producție muncitorii discută realizările lor din luna în curs. — Ia te uită la Tănase Elisa­beta ! A produs 300 m.l. țesături peste plan. — Bravo ei. Unde /nai pUi ca­p și„ fruntașă la „ș­oala gerală. La fel se discută și despre țesă­toarea Bobuța­nu Maria, care în fie­care lună depășește planul cu 100— 200 m.l. țesături, despre filatoarele Iordăchescu Emilia, Leon Maria, Pa­­tache Elena, care în luna septem­brie au realizat planul de produc­ție în proporție de 106—122 la sută. Acești muncitori—elevi, fruntași în muncă și la învățătură, con­stituie mîndria întreprinderii. A. CUCORANI harnici-elevi sîrguincioși

Next