Clopotul, 1959 (Anul 15, nr. 1182-1284)
1959-10-10 / nr. 1261
-V ..-A Prófetari din foatz târttz ,unîi va fi SPOTUL GRGAR AL CONTETULUI RAIONAL P.ffl.R. BOTOȘANI 51 AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Anul XV. Nr. 1261 Sîmbătă 10 octombrie 1959 14 pagini—20 bani CU TOATE FORȚELE LA GRĂBIREA STLĂMIȚARILOR ! Muncesc cu însuflețire Membrii gospodăriei agricole colective „Lupta pentru pace“ din satul Gotîrgaci muncesc cu însuflețire la executarea lucrărilor agricole de toamină. Intr-un timp scurt colectiviștii au terminat de recoltat întreaga suprafață ce au avut-o cultivată cu porumb și floarea-soarelui, iar sfecla de zahăr a fost strînsă de pe 20 ha. teren. O dată cu recoltările colectiviștii au zorit și însumînțările de toamnă. Cu ajutorul mecanizatorilor Bucșă Grigore, Popa Mihai și Moraru Ilie, s-au însâmînțat pînă acum 20 ha. cu orz de toamnă și 20 ha. ca grîu. In atenția colectiviștilor este terminarea cît mai repede a însămînțărilor de toamnă și executarea arăturilor a dinii pe suprafețe cît mai mari. Coresp. I. CORDÄREANU Printre Comitetele de conducere ale întovărășirilor agricole din comuna Răchiți acordă o atenție deosebită organizării muncii în campania agricolă de toamnă. După recoltarea porumbului și florii-soarelui, țăranii muncitori întovărășiți au însâmînțat cu grîu însemnate suprafețe de teren. Pînă în prezent, ei au însămîințat 640 ha. cu grîu și 4 ha. cu orz. In frunte la însămînțări sînt mem fruntași buni întovărășirii agricole „Brazdă peste haturi“ din satul Costești, unnde comitetul de conducere a mobilizat pe întovărășiți la executarea la timp și în condițiuni agrotehnice a însâmînțărilor de toamnă. Datorită organizării muncii în bune comdițiuni, avînd sprijinul permanent al mecanizatorilor de la Stațiunea de mașini și tractoare, întovărășiți vor termina în scurt timp însămînțările de toamnă. Coresp. M. SORICEANU Timpul nu așteaptă jos comuna Copălău, recoltarea culturilor tîrzii de toamnă se apropie de sfirșit. Din cele 1024 ha. însănunțate cu porumb au fost recoltate mai mult de 900 ha., iar floarea-soarelui a fost recoltată de pe întreaga suprafață. Intr-un stadiu avansat se află și eliberarea terenului pentru însămînțările de toamnă. Pe ulițele satelor comunei pot fi întîlniți în aceste zile, întovărășiți cu carele încărcate de recoltele bogate ale acestui am, îndreptîndu-se spre casele lor. Culturile au fost transportate de pe 70 la sută din suprafața recoltată. Cuniscînd importanța însămînțărilor de toamnă la timpul optim pentru a pune baza unei recolte sporite în anul viitor, era necesar ca o dată cu recoltarea și transportarea de pe cîmp a culturilor prășitoare, munca pentru însămînțări să fi fost mai bine organizată. Nimeni nu contestă că în ședințe se discută despre necesitatea îmbunătățirii muncii politice de masă, de _____________M. ILIESCU (Continuare în pag. 4-a) Situația însămînțărilor la data de 8 octombrie 1959 Deschiderea Lunii prieteniei romîno-sovietice In seara zilei de 7 octombrie a avut loc adunarea festivă de deschidere a Lunii prieteniei romînosovietice. Sala cinematografului „7 Noiembrie“,unde a avut loc adunarea, era neîncăpătoare pentru numeroșii participanți. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Vîlceanu Florențiu, președintele Consiliului orășenesc A.R.L.US In fața celor prezenți, tov. Cojocaru Avram, sporetarul Consiliului raional sindical, a conferențiat despre „Luna prieteniei romîno-sovietice“. In încheiere, a rulat filmul tehnicolor „Pe drumurile Romîniei“, o producție romîino-sovietică. Adunări festive de deschidere a Lunii prieteniei romîno-sovietice au avut loc și în numeroase întreprinderi, instituții și școli din orașul nostru. Economii însemnate Colectivul de muncă de la Remiza de locomotive C.F.R. întîmpină cea de-a 42-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie cu realizări de seamă în procesul de producție. Prin aplicarea unor metode înaintate în muncă, ceferiștii au reușit să economisească în cursul lunii septembrie 182 tone combustibil convențional. Numai mecanicul Cîmpeanu Gheorghe și fochistul Ciubotaru Dumitru au realizat în luna trecută o economie tone combustibil, situîndu-se de 28 în fruntea întrecerii socialiste. Succese de seamă au obținut în producția și muncitorii din atelierele de strungărie și lăcătușerie. Respectându-și angajamentele luate și însuflețiți de măsurile adoptate de plenara C.G. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959, muncitorii și tehnicienii Remizei de locomotive C.F.R. sunt hotărîți să muncească și mai bine pentru dezvoltarea succeselor dobîndite pînă în prezent. Coresp. V. HARNAGEA Toată atenția pregătirii întreprinderilor pentru iarnă De la o zi la alta timpul devine tot mai răcoros. Semn că se apropie iarba. Suinii gospodari au în vedere acest lucru și iau din timp măsuri de pregătire ca în perioada de iarnă procesul de producție să nu fie stingherit și să se desfășoare în cele mai bune condițiuni. Asigurarea tuturor condițiilor în vederea bunului mers al procesului de producție constituie un factor de seamă în lupta pentru obținerea de noi succese pentru nirea în îndeplinind ritmic a planului. Aceasta este una din cele mai importante probleme de care trebuie să se ocupe acum conducerile tuturor întreprinderilor din orașul și raionul nostru. Ținînd seama de propunerile muncitorilor făcute în cadrul consfătuirilor de producție și învățînd din experiența anilor trecuți, conducerea administrativă și comitetul de întreprindere de la fabrica de confecții și tricotaje „Botoșani“, sub îndrumarea organizației de partid, a luat din timp măsurile corespunzătoare pentru pregătirile de iarnă. Pînă în prezent s-au verificat starea magaziilor, atelierelor, acoperișurilor, au fost păruite ușile și ferestrele, s-a verificat cu atenție instalația electrică. Conducerea administrativă s-a preocupat de a asigura spațiul corespunzător pentru depozitarea produselor finite pe timp de iarnă în vederea evitării degradării lor. In planul de măsuri întocmit de către colectivul de conducere al fabricii de confecții și tricotaje „Botoșani“ sunt prevăzute, de asemenea, și alte obiective importante care în momentul de față sunt în curs de rezolvare. Trebuie de arătat însă, că la secția de jucării în afară de procurarea combustibilului și unele reparații la uși și ferestre nu s-a făcut încă nimic. In unele încăperi nu au fost încă revizuite sobele, nu s-au curățat coșurile, iar spațiul pentru depozitarea materiei prime nu este încă asigurat. Consiliul de conducere al cooperativei „Tehnica confecției“ se preocupă, de asemenea, de pregătirile pentru iarnă. Au fost procurate lemnele necesare pentru încălzit, s-au făcut reparații la uși și ferestre. La executarea lucrărilor pregătitoare pentru perioada de iarnă s-au evidențiat zidarul Petrișor Mircea și tîmplarul Burceag Constantin. Consiliul de conducere al cooperativei, sub îndrumarea organizației de partid, acordă atenția cuvenită terminării în cel mai scurt timp a pregătirilor pentru iarnă, pentru a asigura fără întrerupere buna desfășurare a muncii cooperatorilor. Nu același lucru se întîmplă la Cooperativa de producție meșteșugărească „Ciocanul“, unde pregătirile pentru iarnă sunt rămase în urmă. La secția tinichigerie, de pildă, la un mare număr de ferestre sticla este înlocuită cu tablă. Conținul de conducere al cooperativei nu se preocupă de efectuarea la timp a unor reparații la diferite secții în vederea asigurării desfășurării procesului de producție. Organizațiile de partid sunt datoare să sprijine efectiv, să controleze modul în care s-au făcut pregătirile pentru iarnă și unde observă lucrări superficiale să seziseze conducerile administrative. Numai în felul acesta în perioada de iarnă se va putea asigura o desfășurare normală a procesului de producție. Este cunoscut că de felul în care conducerile întreprinderilor se ocupă de asigurarea celor mai optime condiții de muncă depinde realizarea ritmică a platoului de producție în timpul iernii. Muncitori Era prin luna martie a acestui an. La uzinele textile „Moldova“ discuțiile deveneau din ce în ce mai mi. Apăruse de cîteva zile Hotărîrea C.C. al P.M.R și a Consiliului de Miniștri care prevede noi posibilități pentru oamenii mucii de a învăța, de a-și completa studiile. Așa a început... In fiecare pi după ce sirena , anunța sfirșitul lucrului, între grupurile de muncitori, fete și băieți, se auzeau frînturi de discuții . — Te înscrii și tu Ioana? — Cum nu Petricăi îmi pare numai rău că mu m-am înscris mai înainte. Puteam fi acum în clasa a X-a sau a XI-a. Cînd peste cîteva săptămâni comisia special înființată la uzinele textile „Moldova“ a început înscrierile pentru clasa VIII-a a școlii medii serale, s-au prezentat peste 100 muncitori. S-au înscris țesătoarele Bobuțanu Maria, Ciocoiu Didina, surorile Maria și Lidia Constantin, tinerii căsătoriți Elisabeta și Mihai Tănase, filatoarele Gireadă Georgeta, Licu Maria, Cotloana Maria și mulți pipi. Au urmat apoi săptămâni de muncă încordată. Viitorii elevi se pregăteau în vederea examenului de admitere. Profesori bine pregătiți stăteau cu ei ore întregi ajutîndu-i să rezolve exerciții, iexplicîindu-le ,problemele ce toți le erau destul de clare. Examenul se apropia, iar emoțiile creșteau.. Cunoștințele acumulate în ultimele luni, i-au ajutat pe viitorii elevi să se prezinte așa cum trebuie la examen. 76 dintre ei au reușit la examenul de admitere. Viitorul li se deschidea în față luminos... Fruntașii clasei O sală curată cu ferestre mari. In băncile frumos aliniate, țesători și filaturi, oameni ce abia de cîteva ore au părăsit mașinile stau aplecați deasupra caietelor. Creioanele scîrție ușor pe hîrtie. E ora de limba romînă. Tov. profesoară Popovici E Ecaterina vorbește elevilor despre poeziile populare, despre caracterul social al acestora. Glasul profesoarei e cald, convingă or. De aceea, elevii o ascultă cu mult interes, împreună cu elevii, profesoara a analizat poeziile „Cîntecul doinei“ și „Mult mi-e dor“. Răspunsurile la întrebări date de elevele Iordăchescu Emilia, Gireadă Georgeta, Murgoci Georgeta, Dumitru Ioana, au fost clare și sigure. E și firesc să fie așa. Ele se numără doar printre fruntașele clasei. In catalog, în dreptul numelui lor sînt numai poze mari. Deseori seara, tîrziu, cînd în căminul muncitoresc domnește o liniște adîncă, în dormitorul elevelor se discută despre lecțiile de a doua zi, despre producție, se țes vise de viitor. Țesătoarea Dumitriu Ioanna vrea să devină ingineră chimistă. Comunista Gireadă Georgeta responsabila clasei VIII-a A, vrea să urmeze instituatul industriei ușoare, secția textile, să se întoarcă ingineră textilistă în întreprindere. Azi, aceste gînduri ale lor sînt doar vise. Prin muncă sîrguincioasă ele vor deveni realitate. Primii la învățătură, primii în producție Sfirșit de septembrie. In dreptul graficelor de producție muncitorii discută realizările lor din luna în curs. — Ia te uită la Tănase Elisabeta ! A produs 300 m.l. țesături peste plan. — Bravo ei. Unde /nai pUi cap și„ fruntașă la „șoala gerală. La fel se discută și despre țesătoarea Bobuțanu Maria, care în fiecare lună depășește planul cu 100— 200 m.l. țesături, despre filatoarele Iordăchescu Emilia, Leon Maria, Patache Elena, care în luna septembrie au realizat planul de producție în proporție de 106—122 la sută. Acești muncitori—elevi, fruntași în muncă și la învățătură, constituie mîndria întreprinderii. A. CUCORANI harnici-elevi sîrguincioși